10,713 matches
-
le-a primit, cu decenii în urmă, de la editorii lor) și a recitit cu plăcere ediția critică în volum a Caetelor de dor datorată Miha- elei Constantinescu-Podocea și lui Nicolae Florescu. Subintitulate Metafizică și poezie, Caetele au publicat atît studii filosofice, literare, general culturale, istorice (unele, postume) de C. Amăriuței, V. Ierunca, Lucian Bădescu, M. Eliade, Al. Ciorănescu, M. Vulcănescu, Emil Turdeanu, E. Lovinescu, Pompiliu Constantinescu, traduceri (din Heidegger, bunăoară), poezii etc. Printre rubricile constante, una care o anticipează pe cea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
secolului al XIX-lea german cu privire la o poetică a "tipurilor": ea pornește de la Goethe, și, dacă Franzos este unul dintre multiplii receptori și "interpreți" ai esteticii acestuia, faptul dă măsura atît a substratului fertil pe care estetica weimariană, alături de idealismul filosofic romantic, l-a reprezentat pentru întreaga producție intelectuală a secolului al XIX-lea în Germania și Austria, ca și a valului epigonic și inerent simplificator pînă la falsificator pe care ea l-a susținut pînă tîrziu, pînă, de ce nu?, în
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
Tolstoi și nu lasă timp actorilor să coboare adînc în personaje, să le nuanțeze stările și raporturile, dramele. Decupajul secvențial, cinematografic nu este îmbrăcat cu carne, "scheletul" construcției fiind la vedere într-o (doar) succesiune faptică, fără alte dimensiuni - morale, filosofice, metafizice - ale celor trei protagoniști: Karenina, Karenin și Vronski. Formula de spectacol-sinopsis nu cred că trebuie exersată tocmai pe astfel de texte. Mai ales că nu există "agățări" pentru a-l provoca pe spectator să meargă și să citească și
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
climat echivoc, se însăilează disputa frivol-existențială între el și ea din "Sub pălărie", sau desemantizarea comunicării din "Salvamarii". Întrupare a excesului de zel autoritarist în dauna libertății de mișcare a celorlalți, salvamarul nu pregetă să-și verse complexele într-o filosofică tiradă despre simțul datoriei, climax al autoelogiului de sine, inclusiv ca expert în gramatica strigătelor de ajutor ale celor pe cale de a se îneca. În contextul de pernicioasă nevroză de pe plajă, Bunicul este veritabilul salvamar al familiei, propunând evadarea într-
Tragicomedii cu evazioniști by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16466_a_17791]
-
Părinți - tâlcuitori autoriza i ai Sfintei Scripturi și misionari destoi l, operele rat inspirate, deosebindu-se de celelalte numite apocrife, astfel ei au ț nici ai Bisericii Sfinții Părinți nu au oferit doar lucrări de teologie dogmatică, pline de exprimări filosofice creștine sau opere cu un conținut moralizator și duhovnicesc, ci ne-au dăruit, tălmăcit și transmis nealterată Sfânta Scriptură. Învățătura Mântuitorului Hristos nu poate fi înțeleasă corect fără ajutorul Părinților, care, tălmăcesc și, până la un punct, întregesc cele cuprinse în
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
istorici, numai că nu redactează coduri liturgice sau morale 105. Când se vorbește despre literatură, este bine să se țină cont și de geografie. Africanul Ciprian nu reacționează ca Ilariu de Poitiers; grecii au o sensibilitate aparte, o deosebită vigoare filosofică, care le permite să-i întreacă pe majoritatea latinilor. Să nu mai vorbim de emoția și lirismul sirienilor, cum ar fi, de exemplu, Sfântul Efrem 106. Stilul apologiilor diferă și el după ethosul și cultura fiecărui autor. Dacă simplitatea și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de a teologhisi în conformitate cu nevoile și aspirațiile vremii lor, de a elabora o teologie cât mai actuală, adică cât mai necesară și mai folositoare epocii lor. În ce privește forma, ei s-au străduit să-și îmbrace pe cât posibil gândirea în categoriile filosofice și științifice ale epocii lor. Cu alte cuvinte, ei au fost teologi ai epocii lor, atât în ce privește fondul problemelor abordate, cât și în ce privește sistemul conceptual și verbal pe care l-au folosit. Prin ceea ce scriu, Părinții trimit nu la rodul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
a teoriei lui Shepard (1967), după care natura sălbatică e un simbol al sexualității (greu de domolit prin reguli și limitări). De altfel, Negruzzi îl pomenește, tot ironic, pe Rousseau și în Scrisoarea V (Iepurărie): "sfintele sale percepte" devin motivația "filosofică" a unui personaj pentru a nu se bate în duel. "Noul român" Negruzzi se manifestă, cu avânt romantic, în Scrisoarea I (Primblare), disprețuind ca nepoetică natura cu alei geometrizate și păsăret mecanizat (în privința aceasta, Negruzzi nu e prea departe de
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
a partidelor istorice, incapabile să renunțe la orice urmă de bun-simț, asemenea adversarilor lor. în general, populația din România nu credea că se întâmplă ceea ce vedea că se întâmplă, întrucât nu avea obișnuința să ia în considerare absurdul. Cu subtilitate filosofică, memorialista sesizează apoi esența comunismului, care este ura celor învinși în marea competiție a vieții față de învingători, ura rataților față de realizați. Această ură se instituționalizează, pentru prima dată în istorie. Annie Bentoiu nu se limitează la o teoretizare a aberantei
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
încercarea de re-mitizare și re-divinizare a cunoașterii umane - chiar dacă știe că nu se mai află în "Timpul Biblic: Creație, Revelație, Mîntuire", iar separația dintre religios și politic s-a realizat, nu uită că o metafizică a politicului sau o antropologie filosofică este posibilă în redescoperirea criteriilor de valoare, de principii și demnitate umană. Cîrtițelor care au împînzit subteranele Secolului al XX-lea ar fi trebuit să li se spună cuvintele adresate de Isus către Iuda: Ceea ce vrei să faci, fă-o
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
multe lucruri se repetă, declarațiile martorilor colaterali și ale istoricilor invitați lasă, uneori, impresia de lipsă de relief și de plasticitate, un aer de terna prolixitate planează asupra unor porțiuni). Dar, dincolo de toate, Strumă fascinează prin formidabilă substanță (umană, ficționară, filosofica) a poveștii. După ce aparatul glisează peste sutele de nume săpate în piatră ale celor morți pe Strumă, îl vedem pe unicul supraviețuitor - pe atunci un băiețandru brunet, surîzător, cu ochi vii, acum un bătrîn și distins om de afaceri britanic
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
nu ne spune nimic despre aventurile sale galante, un personaj neobosit care frecventează restaurante de lux, se amestecă în mulțime, se emoționeză împreună cu ea atunci cînd luminile sînt aprinse la etajul doi al palatului regal sau participă la discuții aproape filosofice despre evenimentele delirante din jur. în spatele tuturor relatărilor se simte însă sensibilitatea, dar și voluntarismul acestei femei născute o dată cu secolul, în care se regăsește deopotrivă marea mondenă, dar și corespondentul de război al ziarului "Newsweek", și care semnează ambiguu: R.G.
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
fiu..." Se remarcă imediat tonul constatativ și resemnat, asemănător cu acela al unora dintre poemele lui Tudor Arghezi. Pe acest ton sunt enunțate adevăruri existențiale de o gravitate specifică stilului poetic inventat de Ana Blandiana. Poeta își sesizează cu modestie filosofică statutul de parte dintr-un întreg. Ea se consideră o entitate totdeauna complementară, iar acest destin și-l suportă cu seninătate. Poemul se clasicizează chiar în timp ce-l citim. Versul "Ca de propria sa etimologie, un cuvânt" conține o comparație care
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
ne conduc." Uimitor este până cât de departe poate duce Ana Blandiana o demonstrație de acest fel. Ea face dintr-o scenă din viața cotidiană nu numai o pagină de literatură, din categoria satirei de moravuri, ci și un eseu filosofic și, în cele din urmă, un poem cu un fior tragic. Tabletele din volumul atât de ingenios intitulat Ghicitul în mulțimi sunt scrise, ca și versurile, cu un sentiment al zădărniciei. Ana Blandiana știe că discursul ei nu este ascultat
Aplauze pentru Ana Blandiana by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16588_a_17913]
-
care știu să înjure și nu mă supăr dacă sunt bălăcărit și io, așa nițeluș! Dar să fie cu meșteșug, vorba gândită, deșteaptă. Mă omor după vorbele deștepte." În prozele lui Sorin Stoica se înjură științific, cu răbdare, și aproape filosofic. Jurnalist cu ochiul nesățios plimbat pe realitate, autorul excelează pe terenul descrierii. Fiindcă prozele sale sunt descrieri și în epic și în dramatic, dialogul e doar un prilej de a-i oferi cititorului niște personaje aproape remarcabile, chiar fără pretenția
Povestiri cu înjurături by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16590_a_17915]
-
nu mai fac... mă rog. Tălmaciul îmi pusese o pilă. Femeia mă privea ceva mai domolită. Cu traducătorul meu, băiat simpatic, vorbeam deseori între noi în argoul bucureștean. Așa făcuse și în ziua aceia după ce ne reluaserăm mersul și constatase filosofic: Nasol! - ce-i plăcea lui mai mult.
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
veneam (agravat la noi de paranoia de tip Bokassa și Mobutu a unui om fără școală care nu muncise practic niciodată și se imagina pe sine ca al doilea Mihai Viteazul) era evident, fără a mai fi nevoie de analize filosofice, sociologice sau istorice: "socialismul real" era, în cel mai bun caz, o formă monstruoasă de capitalism etatist, de o brutalitate nelimitată de nici o lege, de nici o regulă, iar în cel mai rău - și era cazul țării mele - un neofeudalism delirant-industrializator
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
nu ignorată de-a binelea. Așa cum mărturisea și Șt. Augustin Doinaș, a traduce nu înseamnă a găsi echivalentul unui cuvînt într-o altă limbă. Înseamnă a scrie, pur și simplu, o operă de artă autonomă, în fond încărcată de filonul filosofic sau poetic al "intermediarului", stăpînind la fel de bine și de bogat nuanțat cele două limbi în care se operează. Pentru mine este limpede că în ultimii ani, sub direcția lui Lucian Sabados, Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiești și-a dorit să
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
registru amplu și variat. Am văzut-o punîndu-și-l în valoare. Din păcate, nu înțeleg de ce, nu și în acest spectacol. Claudiu Istodor, invitat de la București pentru rolul Nathan, comunică bine cu trupa, este cuprins de atmosfera piesei și de înțelepciunea filosofică a personajului pînă la un punct. Pînă acolo putem spune că este o prezență, că are o liniște misterioasă, că ochii vorbesc mai mult decît gesturile, că rostirea este impecabilă. În partea a doua a spectacolului își abandonează personajul și
Eros și Thanatos by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16579_a_17904]
-
dialogic între Divinitate și poetul metafizician, ce-și primește confirmarea și răspunsul în ultimul poem al cărții, expresia certitudinii și adevărului esențial: "I-am spus Zguduitorului;/ toate pentru că te iubesc./ Îmi spune Zguduitorul;/ totul, pentru că Te iubesc." E o poezie filosofică, dar fără ermetism conceptual, respirând o neliniște existențială și religioasă bulversantă, amintind de retorica blagiană și argheziană. Hamletianismul unor interogații ("I-am spus Zguduitorului;/ puterea absolută a gândirii curmă tot ce este străin/ ce este mai rău, să fii/ ce
Mingea de păr by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16611_a_17936]
-
un cuvânt greu de spus. Ambele determinante converg către modelul romanului de idei: "Poate că tocmai pe această paradigmă se poate legitima poetica romanului , prezidată și potențată de idee - un roman al meditației despre condiția ființei, nu în absența cugetării filosofice; dimpotrivă, prin recrearea ei în lumea animată a romanului văzut ca istorie a unor destine și ca spațio-temporalitate originală, inconfundabilă". Partea cea mai amplă (și cea mai consistentă) a lucrării o constituie analizele unor proze pe care autorul le consideră
Gardul și leopardul by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11882_a_13207]
-
fi în întregime tributar lui Dan Botta. Acuzatorul pătimaș crede că numai ideile sale au făcut din Spațiul mioritic un mit, și anume: "sentimentul participării la viața frenetică a spațiilor, sentimentul destinului, sentimentul cosmic", așa cum le-a prezentat în dialogul filosofic Charmion sau Despre muzică, publicat inițial în "Gândirea", în intervalul octombrie 1934-mai 1935. Dan Botta pretinde că a relevat primul în Miorița "solidaritatea sufletului românesc cu spațiul". Solidaritatea culturii cu spațiul e un principiu, o aplicație a filosofiei spengleriene, pe
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
ale golului! Acel aur care "răsare/ lin de necuprins/" este al alchimiștilor, apoteoza luminii este identificabilă iluminării cunoașterii, între efemer și etern, între semeni părăsiți de vremuri și fugitive semnale de mântuire. Poate însă am greși pedalând adânc pe latura filosofică a unei lirici care, în fapt, în mișcătoare ipostaze, cercetează situația omului în stările vârstelor, ale locului, anotimpurilor: poetul este un dunărean de robustă structură psihică, mai apropiat de luptător decât de veșnicul învins, concomitent conștient de vulnerabilitatea ființei umane
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
o reacție la libretul lui Edouard Blau, Paul Milliet și Georges Hartmann. Extrem de siropos. Libretul tratează tema din romanul Suferințele tînărului Werther nu doar ca pe o dulcegărie ieftină, ci ca pe o poveste de iubire eliberată neinspirat de filonul filosofic, metafizic. Muzica lui Jules Massenet amplifică cumva siropul. Sigur că poți sta liniștit în fotoliu, acasă, și asculta opera în interpretări celebre. Spectacolul propus de Andrei Șerban este viu, acut dramatic, este proaspăt, provocator, dulcegăriile dispar, din atitudini, din interpretările
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
în slujba Frumosului și Veșniciei, poetul își asumă rostul unui Don Quijote, ce, aflat sub povara unor vremuri vitrege, găsește puterea de a se aventura într-o cunoaștere a lumii prin poezie și prin muzică.(Monica Grosu) Este evidentă o privire filosofică răscolitoare în multe poezii (...). O combustie spirituală intensă se transmite și poeziei de dragoste. Respiră în toate energia și vigoarea unui crez. Mai există, apoi, și o secretă punere în scenă a ipostazelor respective, o anume unitate stilistică în marea
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]