2,959 matches
-
care se detașează prin sensibilitate pe fondul celorlalte îi aparține lui Marillon Cotillard jucând rolul soției, Luisa. My Husband Makes Movies reușește să impresioneze poate și pentru că Luisa nu apare în luminile strălucitoare ale rampei, iar personajul retractil, cu o finețe schițată în gesturi simple, suplinește laconismul coreografic scenei prin propriul ei joc mizând pe stare și nu pe gimnastică, pe static și nu pe dinamic, pe interioritate și nu pe exteriorizare, un joc pe care-l reia într-o altă
... și jumătate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6503_a_7828]
-
cântecul și sporovăiala lucrătorilor de jos -citând aceste câteva versuri, Jean Starobinski pare a extrage din ele, și nu numai în sensul lor explicit, dar, aș spune, și din sonoritatea lor materială, o întreagă teorie a modernității." (p. 85) O finețe de acordor! Lucian Raicu verifică rezonanțele criticului francez, care la rândul lui face același lucru în ce-l privește pe poetul Florilor răului. E drept, el nu se oprește aici. Mai mult decât atât, are oroare de a se opri
Inimitabil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6511_a_7836]
-
O reîntîlnire cu LaBute este, pentru mine, un moment. Mărturisesc că primul contact major cu felul lui de a trata teme cotidiene fără să calce accelerația ostentativ, pînă la podea, a fost acela de la Teatrul Act, datorită regizorului Vlad Massaci. Finețea lui, contactul cu greutatea cuvîntului rostit, ideea de cuplu, de feminin-masculin, de actori cam din aceeași generație sau mai tineri, lumea detaliului și reflectorul pe forța unui actor au făcut din Bash și The Shape of Things două bijuterii, două
Un dramaturg by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6580_a_7905]
-
astfel de poeme e forța. Nu degeaba multe dintre imaginile vii de aici fac trimitere la un vizionarism seismic. Și totuși, greu de spus cum, de multe ori se întâmplă ca până la noi să răzbată numai câte un efect de finețe. Dacă insolitează ceva, atunci Ion Gheorghe insolitează în primul rând evidența. Fiindcă e cu totul neașteptat ca, la o asemenea energie multiplu pompată în corpul Sutrelor, să descoperi zone întregi de strictă subtilitate formală: „Storși, țăranii, până la ultimul strop/ De
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
de filolog obtuz suficient de inert ca să poată savura netezimea fără asperități estetice a unui text eminamente logic, pînă într-atît de logic că atinge pragul goliciunii stilistice. Din prea multă exactitate analitică, autorul ajunge să fie inexpresiv, chiar dacă profunzimea și finețea lui sînt indubitabile. Și mai e un amănunt: oamenii cu prea pronunțate convingeri religioase nu pot fi artiști ai cuvîntului, credința absorbindu-le energia în altă direcție decît cea cuvenită stilului expresiv. Paradoxul este că, deși lipsiți de elocvență estetică
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
Popovici; rubricile fixe avându-i ca titulari pe Marcel Tolcea, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Paul Eugen Banciu, Pia Brânzeu, Radu Pavel Gheo. Dacă ar fi să căutăm o formulă pentru această construcție literară de succes s-ar cuveni să remarcăm finețea intelectuală, balanța atent echilibrată între semnăturile mari din țară și cele cu greutate din zonă, ca și prezența în paginile revistei, sub semnul valorii, a diverselor generații literare, de la seniori până la debutanți. Moarte impotenței! sau despre tinerețea fără bătrânețe a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6398_a_7723]
-
cine spune diferență specifică spune de fapt accident esențial, și cum accidentul, cu sensul de însușire secundară a unui lucru, este exact ce nu este esența acelui lucru, atunci alăturarea accidentului esenței este un act ilicit. Observația este de o finețe pe care nu o întîlnești de obicei la logicieni, chiar dacă aceștia îi vor putea replica lui Eco că greșește confundînd specia (genul, clasa) lucrurilor, care este o prezență exterioară lucrurilor, cu esența lor, care este ceva îndeosebi interior. De pildă
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
a trupului care suferă pentru mărinimia spiritului, se ascunde în pliurile unei muzici rafinate, intelectuale: „Bună dimineața în struna ta - cine poate înțelege/ Călătoria cu valuri la subsoară?/ Ce lege neștiută va culege/ Struna ușoară?" Un must de sânge hrănește finețea unei arte care bucură neliniștitor. Și e ceva mai mult decât sacrificiul unui șir de artiști în vibrația unui lemn cu ținere de minte. Sacrificiul întemeietor e cel pe care-l recheamă melodia, fixând, la urma urmei, sensul modern al
Patimile viorii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6405_a_7730]
-
bun model de cercetare pozitivă (nu pozitivistă), după cum antologia de texte ne dezvăluie un editor „de școală veche": minuțios, atent, sistematic. Ansamblul respiră o plăcută atmosferă de soliditate, care însă nu exclude, din fericire, „jocul" intelectual și disocierile teoretice de finețe. Studiul monografic, alcătuit de fapt dintr-o suită de studii care se întrepătrund, realizează, cu multă discreție, o mică revoluție metodologică în cercetarea unui text medieval în cultura română. Pentru că Gabriel Mihăilescu abandonează tiparul „clasic" al unei asemenea cercetări, care
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
doar să decupeze simplu scenele. Caravană lui Groșan este filmica, personajele și situațiile sunt atat de bine reliefate dramatic, ca acest relief devine 3D de la primul schimb de replici. Există în felul în care prozatorul construiește personajele un spirit de finețe care devine joc al nuanței, insesizabila uneori că și tristețea pluviala și anemia locului unde nu se întâmplă nimic și unde poposesc cu Caravană că o arca salvatoare actviștii de la centru, tovarășul Tăvi și tovarășul Anton. Flerul scriitorul desprinde aceste
O caravană, două caravane… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6098_a_7423]
-
între paranteze o voce dedublată, cârcotașă, care-i pune căluș naratorului și căreia i se dă, sistematic peste fălci. Multe din eventualele efuziuni sunt în felul acesta temperate ironic și reinstaurate dictatorial. Și acum artificiul are consecințe tactice, delimitând cu finețe natura crizei individuale: aceea a bărbatului la patruzeci de ani, accentuată de un divorț la fel de neoficial pe cât fusese cununia, și aceea a copilului la patruzeci de ani, obligat de boala mamei să se comporte în acord cu vârsta, dar rămânând
Copil la patruzeci de ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6107_a_7432]
-
un discurs al „întoarcerii la matcă" a basarabeanului Vania Răutu, rămâne, paradoxal, un rus. Nu numai cultural, ci și ca Weltanschauung, fapt subliniat cu subtilitate de G. Călinescu în Istoria... sa, unde îi reproșează tocmai caricatura lumii românești, a cărei finețe Stere nu o înțelege... Profit, în concluzie, de ocazie pentru a semnala un eventual subiect de dezbatere istorico-literară, pornind de la această ediție de înaltă ținută. * C. Stere - Opere (I-II). În preajma revoluției, ediție îngrijită de Victor Durnea, studiu introductiv de
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
pomenind doar partea rea a moștenirii intelectuale a lui Ov. S. Crohmălniceanu, ci și pe aceea bună, care i-a împins pe optzeciști să vadă în el un personaj pozitiv. E de mirare că Gh. Grigurcu n-a înțeles, cu finețea de spirit care îl caracterizează, că perspectiva de azi asupra scriitorilor de ieri este în mod inevitabil una ambiguă. Albul și negrul nu sunt culori suficiente. Iar exclusiv negrul, nici atât. Nu numai Ov. S. Crohmălniceanu, dar nici G. Călinescu și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6445_a_7770]
-
de manierist pentru care eleganța nuanței e o dovadă a respectului de sine. Înainte de a scrie pentru alții, Grigurcu scrie pentru gustul său și i s-ar părea o trădare să-și simplifice sintaxa de dragul cititorilor. De aceea, ținând la finețea expresiei mai mult decât la concizia ei, Grigurcu se numără printre acei autori care sunt convinși că, în degustarea estetică, drumul cel mai scurt e drumul cel mai prost, savurarea unui text cerând o desfășurare migăloasă, cu meandre și repetiții
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
este numai o descoperire freudiană, ci și o motivație de ordin profesional. În duelul dintre Freud (Viggo Mortensen) și Jung (Michael Fassbender), relatarea unui vis devine o posibilă vulnerabilitate așa cum pacienta Sabina Spielrein (Keira Knightley) contribuie prin propriile observații de finețe la deschiderea unui nou orizont teoretic. Frontiera dintre medic și pacient este una subțire, propunerea lui Jung adresată pacientei sale de a îmbrățișa o carieră medicală, propunere puțin reliabilă date fiind prejudecățile unei societăți patriarhale, face parte deopotrivă din tratament
Sex și caracter by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5025_a_6350]
-
muzicieni coreeni sunt foarte tineri, o medie de vârstă de 20 de ani, dar s-au dovedit capabili nu doar să se integreze în orchestra Radio France, compusă din 70 de persoane, dar și să coloreze interpretarea cu nuanțe și finețuri orientale. Emoția a fost imensă pe scenă și în sală. Repetițiile au trebuit să rezolve și dificultăți de altă natură decât muzicală. Coreenilor li se fixaseră de către însoțitorii (!) lor până și locurile pe care urmau să le ocupe pe scenă
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4812_a_6137]
-
Prospero, îl readuc în starea pe care o caută. El este un actor care-și gândește rolurile și detestă formula lui Stanislawski, spre deosebire de formula magică pe care o deține Marilyn, un instinct care-i indică momentul și atitudinea. Momentele de finețe ale filmului depășesc povestea de amor dintre acest valet de chambre, Colin, și temporara sa „stăpână”, și ele aduc filmul la reflecția asupra acestui joc de măști. Introdusă de Colin în castelul de la Windsor, tradițională reședință regală, unde o rudă
A fi sau a nu fi Marilyn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4696_a_6021]
-
filmul balcanic din perspectiva studiilor culturale, a istoriei mentalităților cu care Țuțui își construiește demersul. Admir acest echilibru al autorului care își teritorializează atent cercetarea, fără a se lăsa confiscat într-o singură direcție și nu poți decât să constați finețea cu care Țuțui negociază între istoria propriuzisă, istoria mentalităților, istoria filmului și estetică. Filmul românesc suportă o revizionare nuanțată dintr-o perspectivă a cărei noutate îi subliniază valențele ideologice deopotrivă cu cele filmice. Ca și în cazul lui Cristian Tudor
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
acordul cu ideologia și propaganda într-un mod exemplar reunind numele cele mai importante de regizori, scenariști și operatori ai perioadei. O calitate în plus a acestei cărți se relevă prin intermediul discernământul autorului ei, Cristian Tudor Popescu desface cu o finețe remarcabilă, ca un ceasornicar abil, mecanismul subtil al filmului, prinde toate acele infinitezimale și imponderabile care țin de inefabilul acestei arte. Filme precum Reconstituirea, Pădurea spânzuraților, De ce trag clopotele, Mitică?, Faleze de nisip fac obiectul unei analize lipsite de orice
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
principal, cu propria retorică, cu propriul bagaj estetic, cu propria istorie în care umbrele marilor cineaști bântuie hamletian, în care se lasă citită dorința de a evada, de a reveni la esența oricărei arte: libertatea. Încă un element care probează finețea analistului, propaganda nu este tratată în bloc, avem, mai degrabă, o fenomenologie a propagandei care include actul receptării. Ingineriile uneori sofisticate, alteori grotesc și insalubru de simple ale propagandei reclamă un ochi versat și un mind game pe care atât
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
de acolo ce marchează, pentru el și pentru toți actorii cu care a lucrat minunat, un fel de punct și de la capăt, o stare benefică pentru cariera fiecăruia, chiar dacă nu foarte mulți au fost dispuși să observe asta - emoția și finețea despre care vorbeam mi se par a fi aproape de tot devoalate. În favoarea tuturor creatorilor. Poate că și această călătorie subiectivă în realități ficționale m-a ajutat să aleg să ajung la München în seara premierei, pe 18 decembrie. Legăturile ce
Cad pești din cer by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4974_a_6299]
-
sentimentului necunoscut al libertății, cel puțin nu se socoteau expuși direct presiunii politicului.” Aceasta ar fi prima jumătate a paharului. Cea goală. S-o vedem, un rând mai jos, și pe cealaltă: „S-au refugiat în tehnicismul analitic de mare finețe, în eseistică, au dezvoltat - în chip remarcabil - metodologiile, au făcut loc stilisticii, meditației filozofice sau contribuțiilor estetice ori s-au întors cu toată puterea spre rezervația textelor primitive, paraliterare sau neliterare în intenție, unde nimeni nu-ți poate răpi plăcerea
Pagini și pagini by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4998_a_6323]
-
toți elevii unui Maestru sînt la fel de străluciți, de deschiși, de permeabili la anumite gesturi, la anumite lucruri rostite, șoptite, la exercițiile de imaginație, la a cunoaște. E firesc să fie așa. Aș putea să zic că este, mai degrabă, o finețe în interpretările feminine ale Dorinei Chiriac, ale Lamiei Beligan, ale Mirelei Zeța și ale Deliei Seceleanu, minuțios atente la propriul rol și, deopotrivă, la toți partenerii, la ce este pe dedesubt, spus sau nu pe scenă, la părțile „filosofice” ale
Spiritul unui călător by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4611_a_5936]
-
amintiri ale membrilor familiei și a unei iubite (Maria Ghiolu), o corespondență mai consistentă cu Geo Bogza și cu Sașa Pană, dar și articole de semnalare a cărților din diverse publicații - sunt puse cap la cap cu atâta discernământ și finețe, încât cusăturile narațiunii, discrepanțele de registru sunt imperceptibile. În ciuda materialului destul de limitat aflat la îndemâna criticului, la final fizionomia e întreagă, omul se mișcă viu, cu toate coerențele și contradicțiile lui. Ce-i drept, golurile documentare nu se văd pentru că sunt
Resurecția biografiei by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4627_a_5952]
-
prin care Blaga e cel mai aproape de modernism. Această în-locuire, înstrăinare, identificare și despărțire străbate, în poezie și în proză, ori în dramă, epoca. Cu deosebirea, doar, că în Poemele luminii e cu desăvârșire netraumatică. Sau, dacă este, are o finețe de tortură orientală. Viața, cenușa, polenul, fluturele și omida, mugurele amar și nectarul sunt, toate, piese ale unui sistem în echilibru. Tocmai fiindcă stă să se răstoarne la tot pasul. Fragil, firesc, de la sine, ca lumina, impus, ca taina. Nu
Taine și lumini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4674_a_5999]