13,616 matches
-
toate cele, inclusiv al capacităților și virtuților lui proprii). Mai mult decât atât, DumneZeul a dorit să-și facă din Om o făptură rezonantă, cu conștiință trează și iubitoare, capabilă să supraviețuiască între bornele severe ale destinului său insular și finit. Iar dacă Divinul l-a făcut pe om în stare de toate acestea, înseamnă că Dumnezeu nu este numai Raționalitate Genială și Logică pură, El este și Simțire vibratilă, sensibilă adică, în întreg Cerul său propriu, de nespusă grandoare! Iar
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
Perseverează necontenit întru realizarea șansei tale de viață; dacă ai căzut ridică-te și ia-o de la capăt, cu tot mai îndârjită determinare; - Cunoaște și cunoaște-te oricât de mult, studiind și înțelegând; admite că ești insulă tivită cu margini, finită, că nu poți să cuprinzi necuprinsul, dar alimentează-ți dorințele omenești peste nivelul posibilului, alegând echilibrul dintre rațiune și glasul inimii în întreaga-ți existență umană; - Fără Dumnezeu nu se poate să fii om; - Speranța omului nu moare niciodată, pentru că
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
după care își urmează cursul spre încălzire lentă. După ce pasta s-a uscat,este desprinsă mechanic de pe benzi trecând-oprin alte suluriprevăzute cu cuțite pe margini,care o taie uniform și mai apoi o colectează pe tamburul finalsub formă de hârtie finită.N-am văzut niciodată o fabrică de hârtie.Interesantcă cei de aici nu folosesc lemnul ci cumpără deșeuri de hârtiepe care le reciclează.Asta e bine! Produc 25 tone pe zi! Ningea atât de frumos acolo în orășelul dintre păduri
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
călătoria în eufemismele epifanice ale imaginației, reveriei, reprezentării, întâmplării, legendei, hazardului, certitudinii, rațiunii transcedentale. Gheorghe Neagu poate fi interpretat în oglinda acestor relativități. Spontaneitatea ca și instinctul fiind manifestări ale subconștientului ... închipuit. Nu poți intui cuvântul negând cuvântul, infinitul, negând finitul, iubirea, negând ura, întunericul negând lumina. Sunt multe de adăugat unui gen proxim, mai întâi, ca diferențele sale specifice să prevadă o nouă entitate: a „frumosului revelat”. Aceste relative sintagme: „poem frumos”, „poezie pură” „operă de valoare”, nu-și au
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
M. Kogălniceanu, Virgil Madgearu, Radu Negru, V.Alecsandri. Director de scoală, inspector școlar. Debut literar, cu poezie, în revista „Pagini Dunărene”, în 1972. A scris și tipărit, după 1989: culegeri de matematică, șase volume, între 1990-2000; poezie, șapte volume - Sume finite, Sume infinite, Sume algebrice, Lacrima din punct, Poemele tăcerilor prea pline, Arlechinul din suspin, Bună seara, Domnule Mallarme!, între 1996-2011; proză, nouă romane: Amintiri la capăt de vis, trei volume - Fântâni în arhetipuri, Cumpene pe iris, Ciutura de cristal; Livada
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
joacă rolul de sintetizator al emoțiilor ? Se ajunge așa : Adrian Erbiceanu are nu numai talent, dar și o cultura solidă. Vrem, nu vrem, scriitorii sunt livrești, ei înțeleg lumea în ansamblul ei, dar poeții se feresc de acest melanj al finitului cu infinitul. „ E valea mea, laguna mea, e marea, / E liniștea ce străjuie cu foc / Speranțele în care desfătarea / Își caută și nu-și găsește loc; // E presimțirea mea neîmplinită, / Ori sunt doar niște jocuri de opal? // E patima ce
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
căpătâi... Tu fragedă lumină îmi rămâi.” ( Atâtea ) Astea sunt instrumentele filosofiei, care se potrivesc și la poezia lui Adrian Erbiceanu. Ar mai trebui să pomenesc aici de ritm, de armonie, dar nu este nevoie, pentru că, în cele din urmă, și finitul este infinit (finit la infinit !) „Din naufragiul clipei ... între pleoape / Strivind lumina visului pierdut ... / Dar spaima cuibărește-n zări, pe ape, / Ispite ale altui început ... ” ( Neodihnă ) Să fie Universul sferic ? Adică, să renunțăm la piramidă din simplul motiv că, fără
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
jefuiască. Chiar și cel mai înrăit cleptoman, într-un cabinet ideologic ar fi devenit cumsecade! Mă gândesc la bieții și nevinovații copaci, dacă ar fi știut cât de fățiș dușmăniți vor ajunge, cum se vor uita oamenii la produsul lor finit, cu priviri piezișe, s-ar fi lăsat, desigur, pradă flăcărilor sau ar fi murit în picioare și nu ca aici, înghesuiți în acest sanctuar răbdător și supus umilinței ca nicicare altul, îngăduind ani și ani povara politizării forțate, a orbirii
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
urcușul continuu spre Dumnezeu, originea infinită și necondiționată a spiritului uman. Libertatea este pe de o parte modul de realizare al naturii noastre, pe de alta, este esența ei experiență a infinitului. Aceasta pentru că natura umană este în același timp finită și infinită. Este finitul deschis infinitului. Este finită când stă nemișcată în sine, și este infinită în mișcarea ei spre Dumnezeu, prin libertate. „Natura îngerilor și a sufletelor, zice Sfântul Grigorie de Nyssa, nu cunoaște limită și nimic nu o
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
originea infinită și necondiționată a spiritului uman. Libertatea este pe de o parte modul de realizare al naturii noastre, pe de alta, este esența ei experiență a infinitului. Aceasta pentru că natura umană este în același timp finită și infinită. Este finitul deschis infinitului. Este finită când stă nemișcată în sine, și este infinită în mișcarea ei spre Dumnezeu, prin libertate. „Natura îngerilor și a sufletelor, zice Sfântul Grigorie de Nyssa, nu cunoaște limită și nimic nu o împiedică să progreseze la
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
a spiritului uman. Libertatea este pe de o parte modul de realizare al naturii noastre, pe de alta, este esența ei experiență a infinitului. Aceasta pentru că natura umană este în același timp finită și infinită. Este finitul deschis infinitului. Este finită când stă nemișcată în sine, și este infinită în mișcarea ei spre Dumnezeu, prin libertate. „Natura îngerilor și a sufletelor, zice Sfântul Grigorie de Nyssa, nu cunoaște limită și nimic nu o împiedică să progreseze la infinit”. Urmează de aici
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
să se lărgească la infinit”. Deci pe drept cuvânt natura umană trebuie definită ca tensiune infinită. „A voi să tindă mereu spre o desăvârșire mai mare, e desăvârșirea însăși a firii umane”. Ea are în același experiența infinitului și a finitului, adică în fiecare clipă există o distanță infinită între capacitatea noastră de infinit și existența noastră realizată. Mereu avem conștiința ambelor acestor lucruri. Căci distanța parcursă de noi, oricât ar fi de mare, rămâne minimă în raport cu infinitul. Natura umană călătorește
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
există o distanță infinită între capacitatea noastră de infinit și existența noastră realizată. Mereu avem conștiința ambelor acestor lucruri. Căci distanța parcursă de noi, oricât ar fi de mare, rămâne minimă în raport cu infinitul. Natura umană călătorește veșnic pe distanța dintre finit și infinit, dar este lansată prin dorință și printr-un fel de experiență înaintea finitudinii sale în lăuntrul infinitului, fără să cuprindă însăși esența lui. Ceea ce ea a obținut nu este niciodată totul, dar este începutul totului, „mereu începutul infinitului
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
astea, pe Păcălici nu îl prinsese nimeni în flagrant. Așa că îl lăsă să se depărteze spre ieșire și se luă tiptil după el. „Eu sunt șulfă bătrână și cu mine, nu ține!” Din curtea interioară o luă spre hala de finite, o ocoli și se uită cu mare băgare de seamă în cabina unei camionete rezemată de peretele sculăriei, apoi începu să se învârtească împrejurul ei nehotărât. Camioneta, rosti meșterul gânditor și prinzând un moment când Păcălici se depărtase spre capătul
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356426_a_357755]
-
urcușul continuu spre Dumnezeu, originea infinită și necondiționată a spiritului uman. Libertatea este pe de o parte modul de realizare al naturii noastre, pe de alta, este esența ei experiență a infinitului. Aceasta pentru că natura umană este în același timp finită și infinită. Este finitul deschis infinitului. Este finită când stă nemișcată în sine, și este infinită în mișcarea ei spre Dumnezeu, prin libertate. „Natura îngerilor și a sufletelor, zice Sfântul Grigorie de Nyssa, nu cunoaște limită și nimic nu o
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
originea infinită și necondiționată a spiritului uman. Libertatea este pe de o parte modul de realizare al naturii noastre, pe de alta, este esența ei experiență a infinitului. Aceasta pentru că natura umană este în același timp finită și infinită. Este finitul deschis infinitului. Este finită când stă nemișcată în sine, și este infinită în mișcarea ei spre Dumnezeu, prin libertate. „Natura îngerilor și a sufletelor, zice Sfântul Grigorie de Nyssa, nu cunoaște limită și nimic nu o împiedică să progreseze la
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
a spiritului uman. Libertatea este pe de o parte modul de realizare al naturii noastre, pe de alta, este esența ei experiență a infinitului. Aceasta pentru că natura umană este în același timp finită și infinită. Este finitul deschis infinitului. Este finită când stă nemișcată în sine, și este infinită în mișcarea ei spre Dumnezeu, prin libertate. „Natura îngerilor și a sufletelor, zice Sfântul Grigorie de Nyssa, nu cunoaște limită și nimic nu o împiedică să progreseze la infinit”. Urmează de aici
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
să se lărgească la infinit”. Deci pe drept cuvânt natura umană trebuie definită ca tensiune infinită. „A voi să tindă mereu spre o desăvârșire mai mare, e desăvârșirea însăși a firii umane”. Ea are în același experiența infinitului și a finitului, adică în fiecare clipă există o distanță infinită între capacitatea noastră de infinit și existența noastră realizată. Mereu avem conștiința ambelor acestor lucruri. Căci distanța parcursă de noi, oricât ar fi de mare, rămâne minimă în raport cu infinitul. Natura umană călătorește
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
există o distanță infinită între capacitatea noastră de infinit și existența noastră realizată. Mereu avem conștiința ambelor acestor lucruri. Căci distanța parcursă de noi, oricât ar fi de mare, rămâne minimă în raport cu infinitul. Natura umană călătorește veșnic pe distanța dintre finit și infinit, dar este lansată prin dorință și printr-un fel de experiență înaintea finitudinii sale în lăuntrul infinitului, fără să cuprindă însăși esența lui. Ceea ce ea a obținut nu e niciodată totul, dar e începutul totului, „mereu începutul infinitului
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
mare?! -Nici una ,nici alta, Monsenor. Îl căutam pe Zeul Paean, dar din păcate nu l-am găsit, este plecat în vizită la Dumnezeu. -Cu ce motiv? Nu știai că este plecat la Infinitul ce este mai puțin mincinos decât finitul? -Am problema dragostei dintre Sine și Eu.Nu doresc acest lucru pe motiv că-mi distruge personalitatea. Iar această plăcere... -Știu, știu, din sacrificiul plăcerii se naște, întotdeauna, plăcerea sacrificului. Vezi cum scapi de acest ...viciu. -Vă las Monsenior, cobor
EVADARE DIN MINE, POVESTIRE ONIRICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355873_a_357202]
-
mare?! -Nici una ,nici alta, Monsenor. Îl căutam pe Zeul Paean, dar din păcate nu l-am găsit, este plecat în vizită la Dumnezeu. -Cu ce motiv? Nu știai că este plecat la Infinitul ce este mai puțin mincinos decât finitul? -Am problema dragostei dintre Sine și Eu.Nu doresc acest lucru pe motiv că-mi distruge personalitatea. Iar această plăcere... -Știu, știu, din sacrificiul plăcerii se naște, întotdeauna, plăcerea sacrificului. Vezi cum scapi de acest ...viciu. -Vă las Monsenior, cobor
EVADARE ÎN MINE, POVESTIRE ONIRICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355871_a_357200]
-
afirmăm acest lucru, cu toți Părinții și Teologii Bisericii noastre. ,, Omul are o constituție teologică, este alcătuit teologic. Existența sa proprie nu este autarhie, ci teocentrie. Pentru el, viața are sens și valoare reală nu din propria sa perspectivă, antropologică, finită, reductibilă la un moment clar pe axa istoriei mântuirii, ci din perspectiva veșniciei, o perspectivă teologică și teocentrică. De aceea, adevăratul domeniu de înțelegere a omului îl constituie metaontologia și teologia,, - afirmă și susține Părintele Profesor Ioan Cristinel Teșu de la
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
dintâi, o lectură social - istorică (clar exprimată în ciclul Invazia bălăriilor din volumul Plâns transfigurat sau în secțiunea Jungla urbană din volumul Se poartă negru), una existențială (passim; cf. dialectica râs - plâns în psihismul individual și colectiv; sau confruntarea infinit - finit, vezi Galactic și terestru, din volumul Se poartă negru etc.), o lectură spiritual - metafizică (passim; cf. tema transfigurării; de asemenea, forțarea înțelegerii a ceea ce nu poate fi recuperat rațional). A se vedea, între altele, Să te neg? din volumul E
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
modul general despre secțiunea de port a fondului se poate spune că piesele aveau două surse diferite .O parte erau aduse din diverse orașe turcești (Brusa ,Mosul,Izmir ) insularii întreținând cu aceștia relații comerciale . Printre aceste mărfuri, unele erau produse finite altele erau semifabricate tulpanele « cember « se aduceau că semifabricate ele devenind pe insula produse finite aici fiind tivite și brodate într-un mod specific .Alte obiecte de îmbrăcăminte erau confecționate pe insula din materiale textile aduse din altă parte ,mai
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
surse diferite .O parte erau aduse din diverse orașe turcești (Brusa ,Mosul,Izmir ) insularii întreținând cu aceștia relații comerciale . Printre aceste mărfuri, unele erau produse finite altele erau semifabricate tulpanele « cember « se aduceau că semifabricate ele devenind pe insula produse finite aici fiind tivite și brodate într-un mod specific .Alte obiecte de îmbrăcăminte erau confecționate pe insula din materiale textile aduse din altă parte ,mai ales din Turcia, alte piese mai putine la număr precum cămășile femeiești și bărbătești, punguțele
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]