687 matches
-
a fost parcă un examen de credință și curaj. Dar ce spun eu de credință, că sunt atât de slabă încât uneori îmi zic: „Am un dram de credință cât un fir de ață de paianjen. Da! Dar în acel firicel de ață văd Mâna și Ajutorul lui Dumnezeu. De aceea e tare firul acestei ațe atât de subțiri.” Și așa, la orele 2 și 13 minute noaptea eram în vârful muntelui, mai aproape de Dumnezeu. Pe munte bătea un vânt rece
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
A.P.-ului. Restul stăteau în casă, la lumina unei lumânări sau a unei lămpi de iluminat cu gaz, care scotea un miros înecăcios ce intra în haine, în covoare, în pereți. Focul ardea vesel în sobă, iar de la cenușar un firicel de lumină dilua întunericul odăii. Mirosul pe care îl scotea lampa de iluminat cu gaz îmi făcea rău. Preferam să petrec timpul cât era întreruptă lumina pe întuneric, pentru a face în gând bilanțul zilei care trecuse. Mișu chinuia aparatul
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pe strada Speranței!... Patima lui Grivei De câteva zile, sub scara blocului, câțiva copii veghează, triști și curioși, agonia lui Grivei căruia cineva i-a dat o pârjoală plină cu ace de cusut. O pată de sânge, decolorată, cu câteva firicele metalice, scursă din botul animalului, atestă mecanismul omorului. (Ca în Dostoievski, unde un personaj practică aceeași distracție.) Grivei mai suflă încă. "La ziar", ieri, o fotografie: un alt câine, unul alb și mare, mort alături de arma asasină, o rangă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
29,4 valori ce sunt foarte apropiate de valorile determinate astăzi prin metode moderne 74, 47, 29. electronii atomilor ciocniți de particulele α, fiind foarte ușori aproape că nu influențează mișcarea acestor particule, însă ele sunt deviate așa cum ar fi firicelele dintr-un nor de praf lovite de o masă puternică. Masa unei particule α este de aproximativ 7500 de ori mai mare decât masa electronului, iar sarcina sa este dublă și de semn contrar. Din faptul că aproape toate particulele
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
16 borcănele cu penicilină, să ia unul pe zi, cu apă. Peste zi ne-a vorbit mult de o mătușă a lui, care locuia undeva în Bucureștii Noi. Dimineață m-am trezit înainte de ora 5. Nuti adormise definitiv având un firicel de sânge scurs din colțul gurii pe bărbie, gât și piept. Am anunțat gardianul, care ne-a spus să-l ducem cu pătura în curticica din față și să-l lăsăm acolo. Nu lam plâns, din contra l-am fericit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe fundul oceanului. Am privit absent în jur, cu clama în mână. Ea stătea la masă și-și vedea liniștită de cafea. — Habar n-am cum de-am ajuns aici, am zis. Am ridicat privirile spre tavan. Aveam senzația că firicele de lumină galbenă se dilată și se contractă. Să fi fost din pricina ochilor mei însemnați? Paznicul îi marcase tocmai ca să pot vedea lucruri cu totul speciale. Ceasul mare și vechi de pe perete puncta trecerea timpului fără nici un sunet. — Posibil să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
puternică cu ceva din interiorul meu. Și acel ceva făcea să-mi bată inima puțin mai tare. Am închis ochii și mi-am cercetat străfundurile sufletului. Când am făcut asta, liniștea din jur s-a așternut peste mine ca niște firicele de praf. Cel puțin asta am simțit atunci. — Vin mâine seară la șase. La revedere! zise ea. Am plecat de la bibliotecă, am traversat podul vechi, m-am aplecat peste parapet și am ascultat susurul râului. Priveam orașul din care plecaseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
tot ce era în farfurie, am avut senzația că mă încălzisem pe dinăuntru. Mi s-a servit apoi ceai fierbinte. Ceai verde și amar. Cititul viselor nu era o treabă chiar atât de simplă pe cât mă lăsase ea să înțeleg. Firicelele de lumină emanată erau extrem de subțiri și cu toate că-mi concentram toată atenția pe vârful degetelor ca să le simt bine, mi-era imposibil să fac ordine în haosul din labirintul ce mi se deschidea. Cu toate astea, simțeam foarte clar, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
izvoare de apă. Bineînțeles, serile îmi văd de cititul viselor. Fix la ora șase deschid ușa bibliotecii, cinez împreună cu bibliotecara și apoi citesc vise vechi. Am ajuns să citesc cinci sau șase vise pe seară. Degetele mele captează cu ușurință firicelele de lumină și-mi transmit cu claritate imaginea și ecoul. Nu mi-e clar la ce e bun cititul viselor și nici pe ce principiu funcționează, dar după reacțiile bibliotecarei îmi dau seama că eforturile mele nu sunt zadarnice. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
culese de multe ori direct de la informatori, dar F., el însuși un bun povestitor, amplifică schemele inițiale, făcând loc pastișelor stilistice după Ion Creangă și altor influențe cărturărești. În celelalte culegeri de proză populară - Vremuri înțelepte (1913), Cuvinte scumpe (1914), Firicele de iarbă (1914) - domină snoavele, intervenția culegătorului fiind mai marcată acum, pentru a le da o tentă moralizatoare, didactică. Cântece bătrânești din părțile Prutului (1927) conține 67 de balade, îndeosebi haiducești, adunate în jurul anului 1920, când genul începuse să decadă
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
ridicarea culturală a unei biserici, Dorohoi, 1918. Culegeri: Izvodiri din bătrâni. Povești din poporul satelor, Vălenii de Munte, 1912; ed. 2, București, 1939; Vremuri înțelepte. Povestiri și legende românești, București, 1913; Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Firicele de iarbă. Povestiri și legende românești, București, 1914; Cântece bătrânești din părțile Prutului, introd. edit., București, 1927; Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973. Repere bibliografice: Artur Gorovei, Un povestitor iscusit: D. Furtună, „Cuget clar”, 1940, 31
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
un premiu al Academiei Române, Nepoții Roademultulesei (1922), Școala lui Chițchiron (1926), Familia Roadensec (1946). Pățaniile șoriceilor au, bineînțeles, tâlcul lor moral, nesăbuința și relele deprinderi fiind pedepsite, iar meritul primindu-și neapărat răsplata. Un basm, vădind bune resurse narative, este Firicel Voinicul (1929). Miraculosul se infiltrează și în șirul de „multe și minunate fapte” meșteșugit depănate în cele trei volume din Povestea neamului nostru scrisă pe înțelesul tuturor (1920-1929), istorisire retipărită în multe ediții și încununată cu lauri academici. Preamărind virtuțile
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
neamului românesc, București, 1910; Două surde, București, 1911; Familia Roademult, Turnu Măgurele, 1912; Povestea neamului nostru scrisă pe înțelesul tuturor, I-III, București, 1920-1929; Nepoții Roademultulesei, București, 1922; Școala lui Chițchiron, București, [1926]; Păsărele și păpuși, ed. 2, București, [1928]; Firicel Voinicul, București, 1929; Moțodel, București, [1934]; O clacă în sat la noi, Roșiori de Vede, 1938; Datini strămoșești, Roșiori de Vede, 1939; Fata căpitanului de mazili, Roșiori de Vede, 1943; Familia Roadensec, București, 1946; Din povestea neamului nostru, îngr. Stelian
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
frază cam gnomică de final: ,moartea să ne găsească întotdeauna vii, iar viața să nu ne afle niciodată morți". Sau amețiți. E concluzia unei ,foieli", mai ,agreabile" în prima parte, printre flori, filme ș.a.m.d., legată, prin fire și firicele, de felul suprarealist, ŕ la Gellu Naum, de ,transhumanță": , Într-o bună zi oile au murit/ În transhumanța lui solitară/ bunicul a lăsat să-i crească niște mustăți lungi/și s-a apucat să mîne o turmă de pietre/ Apoi
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
plantelor ofilite, poate deveni brun și un exudat lăptos poate să apară spontan la suprafață secțiunii sau prin presare ușoară. Dacă, tulpina secționata se așează în poziție verticală în apă, din țesutul vascular se elimină un exudat vâscos asemănător unui firicel. Pe tuberculi. Se secționează transversal tuberculii de cartofi, în apropierea stolonului. În stadiul incipient al infecției apare o decolorare galben-sticlos spre brun-deschis a inelului vascular din care se elimină în mod spontan după câteva minute un exudat crem pâl sau
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
Circiu Gr. Ion 1231. Constantinescu F. Ilie 1232. Constantinescu F. Toma 1233. Corbeanu I. Raicu 1234. Criveanu I. Gheorghe 1235. Dincă A. Paul 1236. Dobrescu I. Florea 1237. Dorită C. Ion 1238. Dulgherescu S. Alexandru 1239. Filip I. Marin 1240. Firicel R. Lucian 1241. Fulga D. Marin 1242. Gavarici Stana Constantin 1243. Geoada Maria Ion 1244. Ghiță O. Ion 1245. Hristache D. Florea 1246. Hristea Gh. Constantin 1247. Ilie Maria Gheorghe 1248. Iliescu Gh. Grigore 1249. Ion I. Stelian 1250. Ionașcu
DECRET nr. 431 din 30 iunie 2003 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]
-
plantelor veștejite poate deveni brun și un exsudat lăptos apare la suprafața tăieturii sau poate fi extras ușor prin presare. Dacă tulpina secționată se așază în poziție verticală în apă, din țesutul vascular se elimină un exsudat vâscos asemănător unui firicel. Pe tuberculi. Se secționează tuberculii de cartof transversal aproape de hil (punctul de inserție cu stolonul) sau longitudinal până la stolon. În stadiul incipient al infecției apare o decolorare galben-sticloasă spre brun-deschis a inelului vascular din care se elimină un exsudat crem-pal
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]
-
un loc mai în față. Reținere nu pot să mor, apa nu mă lasă, țărâna nu mă lasă, munții nu mă lasă, oamenii nu mă lasă. apa e indiferentă la mișcările mele sufletești deși pe vremuri unduia ușor cu fiecare firicel de gând și cu fiecare sentiment ce trecea transparent prin suflet. și eu lucitor în mantia-mi aștept o vestire. dar nimic nu se-arată. baltă a memoriei, lișițe verzi, copite trăsnite de fulger călărite noaptea prin umbra somnului. somnului
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/4984_a_6309]
-
strânge. consideră totul ca fiind adevărat. Acceptă iluzia și mergi mai departe. Fuga nu mai ajută. Doarme Doarme. Și buzele ei murmură un cântec de moarte. Orele scad, apoi urcă, până dimineață se vor prelinge în colțul gurii, ca un firicel de sânge. Îndărăt va crește, o, Doamne, eternitatea și va domni Prințul bălăriilor cu cunună de paie. Oase de pește au înghețat pe pagina albă a zilei, litere cu care se vor scrie proiectele nopții ce vine. Împrumută-mi, zic
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
stare monoatomică, în care fiecare atom este inert din punct de vedere chimic și nu mai posedă caracteristicile metalice, și nu mai formează legături. Acestea sunt denumite ORMUS sau ORMES (Orbitally Rearranged Monoatomic Elements). Omul preistoric a folosit foițele și firicelele de aur la confecționarea unor rudimentare podoabe (brățări, idoli etc) pe care le modela cu o unealtă de lovire. Minereul bogat în aur, așa cum provenea din vână era mărunțit cu multă răbdare în pive (râșnițe, mojare) , realizate la început din
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
practică abia după căderea comunismului. Minereul aurifer adus de aluviuni sau bucațile de rocă desprinse din maluri sunt spălate, la fața locului, în saitroc. După câteva repetări ale operației de spălare, pe fundul saitrocului, în bucățile de minereu, strălucesc câteva firicele de aur. Faza a doua se petrece la mica fabrică a meșterului. Aici, bucățile de rocă sunt supuse unei măcinari preliminare pe un concentrator, care are drept scop separarea minereului de steril. Urmează apoi măcinarea minereului într-o moară cu
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
zile, Leon Pârâianu pleacă de la conac cu șareta, urmând să se întoarcă a doua zi. În dimineața următoare, pe când se întorcea spre conac, boierul este lovit cu muchea securii de cei doi găzari. Manlache aude țipete și aleargă după câinele Firicel ce pornise în urmărirea ucigașilor. El îl găsește pe boier care îi spune cu ultimele puteri că a fost vândut și apoi își dă ultima suflare. Între timp, câinele dispăruse în ceața groasă, urmărindu-i pe criminali. Dorind să se
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
fi interogat. El este adăpostit de bătrânul cantonier Petrache Sava (Ernest Maftei), de la care află că niște găzari trecuseră în zilele trecute prin zonă. Timpul trece și vine iarna, dar jandarmii nu reușesc să dea de urma fugarului, iar câinele Firicel nu mai apare și nici nu i se găsește leșul. Între timp, jandarmul Ion o urmărește pe Ruxandra și încearcă să o siluiască într-o noapte. Moș Petrache îi transmite femeii că Manlache urmează să se ducă în munți și
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
corespunzătoare radiației proprii a materialului absorbant. Una din primele acoperiri cu materiale cu absorbție selectivă, utilizabilă în producția în serie, a fost acoperirea cu crom. Acesta se aplică pe suprafețele de aluminiu sau cupru prin galvanizare. Pe suprafața metalului apar firicele de crom care captează între ele razele de lumină, dar datorită mărimii lor reduse nu permit emiterea de lungimi de undă mai mari. O modalitate elaborată dar care însă nu a mai fost pusă în fabricație a avut ca bază
Colector solar () [Corola-website/Science/308793_a_310122]
-
-l oprească. Dar era prea târziu. Un fascicol luminos țâșni dintr-una din razele coroanei, spre țeasta câinelui dezlănțuit. Un schelălăit și trupul Îi căzu inert pe pardoseala holului, alăturea de covorul lung ce traversa spațiul Încă de la intrare. Un firicel de sânge i se prelingea ușor, sub privirile bărbatului Încremenit la rându-i cu lumina În mână. Copilul ce privise uluit desfășurarea rapidă a celor Întâmplate, se repezi la rându-i spre necunoscuți. Criminalilor ! strigă el lovind cu pumnii În
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]