672 matches
-
producând energie nucleară. Sintagma de combustibili nucleari este folosită în analogie cu combustibilii fosili, deși nu suferă procese de combustie, ci de fisiune sau fuziune nucleară. Combustibilii nucleari utilizați în reactoarele nucleare conțin izotopi fisili (susceptibili să sufere reacții de fisiune nucleară). Similar, combustibilii nucleari de fuziune vor suferi reacții de fuziune nucleară. Materialele fisionabile au proprietatea de a capta neutroni, iar în urma procesului elementar de fisiune emit alți neutroni, propagând reacția nucleară de fisiune. Cel mai cunoscut material fisionabil este
Combustibil nuclear () [Corola-website/Science/328726_a_330055]
-
Combustibilii nucleari utilizați în reactoarele nucleare conțin izotopi fisili (susceptibili să sufere reacții de fisiune nucleară). Similar, combustibilii nucleari de fuziune vor suferi reacții de fuziune nucleară. Materialele fisionabile au proprietatea de a capta neutroni, iar în urma procesului elementar de fisiune emit alți neutroni, propagând reacția nucleară de fisiune. Cel mai cunoscut material fisionabil este U-235, un izotop al uraniului, aflat în amestecul izotopic natural într-un procent de 0,72 %. Alte exemple de izotopi fisionbili sunt U-233, Pu-239, Am-241, Cm-244
Combustibil nuclear () [Corola-website/Science/328726_a_330055]
-
fisili (susceptibili să sufere reacții de fisiune nucleară). Similar, combustibilii nucleari de fuziune vor suferi reacții de fuziune nucleară. Materialele fisionabile au proprietatea de a capta neutroni, iar în urma procesului elementar de fisiune emit alți neutroni, propagând reacția nucleară de fisiune. Cel mai cunoscut material fisionabil este U-235, un izotop al uraniului, aflat în amestecul izotopic natural într-un procent de 0,72 %. Alte exemple de izotopi fisionbili sunt U-233, Pu-239, Am-241, Cm-244, etc. Pe lângă reactorii nucleari comerciali, fenomenul de fisiune
Combustibil nuclear () [Corola-website/Science/328726_a_330055]
-
fisiune. Cel mai cunoscut material fisionabil este U-235, un izotop al uraniului, aflat în amestecul izotopic natural într-un procent de 0,72 %. Alte exemple de izotopi fisionbili sunt U-233, Pu-239, Am-241, Cm-244, etc. Pe lângă reactorii nucleari comerciali, fenomenul de fisiune este întâlnit în natură (a se vedea fenomenul Oklo, centrul Pământului ca un reactor de fisiune, etc.) Există și așa numiții izotopi fertili care, în urma unui process de activare neutronică sub neutron rapizi, se transformă în izotopi fisili (de exemplu
Combustibil nuclear () [Corola-website/Science/328726_a_330055]
-
natural într-un procent de 0,72 %. Alte exemple de izotopi fisionbili sunt U-233, Pu-239, Am-241, Cm-244, etc. Pe lângă reactorii nucleari comerciali, fenomenul de fisiune este întâlnit în natură (a se vedea fenomenul Oklo, centrul Pământului ca un reactor de fisiune, etc.) Există și așa numiții izotopi fertili care, în urma unui process de activare neutronică sub neutron rapizi, se transformă în izotopi fisili (de exemplu, Th-232 se poate transforma în U-233, în timp ce U-238 trece în Pu-239, etc.). Exemplul clasic de combustibil
Combustibil nuclear () [Corola-website/Science/328726_a_330055]
-
împotriva avioanelor și apărare cu rachete. Sistemulde propulsie este acționat de două reactoare atomice Westingshouse A4W, ce pot dezvolta o putere de 190MW, patru turbine cu aburi, capabile să dezvolte o viteză de 30 noduri (56 km/h). Reactoarele prin fisiune nucleară produc căldură, care încălzind apa, produc aburi. Aburii trecând prin cele patru turbine cu aburi acționează cele patru elice din bronz, fiecare având diametrul de 7,6m cu o greutate de 30 t. Ca urmare a folosirii energiei nucleare
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
O cvasi-stea (numită și stea-gaură-neagră) este un tip teoretic de stea cu dimensiuni masive. Cvasi-stelele sunt un fenomen caracteristic Universului timpuriu. Spre deosebire de stelele observate în prezent, cvasi-stelele nu sunt alimentate prin fisiune nucleară; energia lor provine din materia căzută într-o gaură neagră centrală. O cvasi-stea se formează când miezul unei protostele intră în colaps, dar straturile superioare au suficientă energie să absoarbă energia emisă în mod exploziv de gaura neagră (cum
Cvasi-stea () [Corola-website/Science/333830_a_335159]
-
aseamănă cu alți sateliți despre care se presupune că s-au format prin coliziune deoarece spectrul său este prea diferit de cel al lui Orcus și poate fi un obiect Kuiper capturat gravitațional. Vanth ar fi putut rezulta și în urma fisiunii rotaționale a unui Orcus primordial, cu o perioadă de rotație mai mare ca în prezent. La data de 23 martie 2009, Brown și-a rugat cititorii articolului său lunar să sugereze nume posibile pentru satelit, iar cele mai bune să
Orcus () [Corola-website/Science/334577_a_335906]
-
mai exact, "secțiunea eficace transversală", "densitatea nucleară", "forma nucleului", "îmbogățire", "puritate"), temperatură, presiune și alte caracteristici ce țin de mediul ambiant (materialele înconjurătoare și altele). Conceptul, studierea sa teoretică precum și realizarea sa practică sunt importante mai ales în armelor nucleare. Fisiunea nucleară a fost descoperită la data de 17 decembrie 1938 de germanii Otto Hahn și asistentul său, Fritz Strassmann, respectiv explicată teoretic în ianuarie 1939 de alți doi fizicieni germani ai timpului, Lise Meitner și nepotul său, Otto Robert Frisch
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
la data de 17 decembrie 1938 de germanii Otto Hahn și asistentul său, Fritz Strassmann, respectiv explicată teoretic în ianuarie 1939 de alți doi fizicieni germani ai timpului, Lise Meitner și nepotul său, Otto Robert Frisch. Ideea numirii procesului de fisiune nucleară se datorește lui Frisch, prin compararea procesului cu diviziunea celulară a ființelor vii. Explicația criticalității a fost făcută ulterior descoperirii fenomenului de fisiune de catre Lise Meitner și Otto Robert Frisch, iar mai apoi completată (și determinată complet, teoretic și
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
fizicieni germani ai timpului, Lise Meitner și nepotul său, Otto Robert Frisch. Ideea numirii procesului de fisiune nucleară se datorește lui Frisch, prin compararea procesului cu diviziunea celulară a ființelor vii. Explicația criticalității a fost făcută ulterior descoperirii fenomenului de fisiune de catre Lise Meitner și Otto Robert Frisch, iar mai apoi completată (și determinată complet, teoretic și practic, pentru uraniu și plutoniu) de fizicieni ai Proiectului Manhattan. Când o reacție nucleară în lanț este auto-întreținută, se spune despre masa materialului fisionabil
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
în care punct nu există vreo variație în puterea degajată, temperatură sau populație de neutroni. O măsură numerică a masei critice este dependentă de factorul efectiv de multiplicare al (notat cu litera minusculă ), respectiv numărul mediu de neutroni degajați per fisiune individuală care cauzează alte fisiuni (dar nu a neutronilor ce părăsesc materialul sau sunt absorbiți). Dacă constanta este unitară, formula 1, masa este exact cea critică, iar reacția în lanț este cu greu auto-întreținută. Similar, printr-o masă "sub-critică," se înțelege
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
vreo variație în puterea degajată, temperatură sau populație de neutroni. O măsură numerică a masei critice este dependentă de factorul efectiv de multiplicare al (notat cu litera minusculă ), respectiv numărul mediu de neutroni degajați per fisiune individuală care cauzează alte fisiuni (dar nu a neutronilor ce părăsesc materialul sau sunt absorbiți). Dacă constanta este unitară, formula 1, masa este exact cea critică, iar reacția în lanț este cu greu auto-întreținută. Similar, printr-o masă "sub-critică," se înțelege o cantitate de material fisionabil
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
material fisionabil care atinge "masa critică minimă", având dimensiuni fizice minime este (din motive geometrice evidente) o sferă. Masa critică a unor metale din seria actinidelor, toate distribuite sferic, sînt prezentate în tabelul de mai jos. În afara domeniului strict al "fisiunii nucleare", expresia a cunoscut o frecventă utilizare în varii domenii semnificând (similar cu utilizarea standard) atingerea unui apogeu, al declanșării unui alt grup de evenimente.
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
era mult mai mare ca în prezent. Proporția izotopică dintre U-238 și U-235 era crescută în favoarea U-235, aproximativ echivalent cu uraniul slab îmbogățit din prezent. Prin urmare, zăcăminte de uraniu natural din acea perioadă ar fi putut susține reactoare de fisiune naturale, fiind necesară doar apa ușoară ca moderator neutronic. Explicarea paradoxului prin factori geotermali trebuie să ia în considerare atât căldura rezultată din dezintegrarea radioactivă, cât și posibila fisiune din cadrul reactoarelor naturale. Luna era mult mai aproape de Pământ acum câteva
Paradoxul Soarelui slab timpuriu () [Corola-website/Science/334531_a_335860]
-
uraniu natural din acea perioadă ar fi putut susține reactoare de fisiune naturale, fiind necesară doar apa ușoară ca moderator neutronic. Explicarea paradoxului prin factori geotermali trebuie să ia în considerare atât căldura rezultată din dezintegrarea radioactivă, cât și posibila fisiune din cadrul reactoarelor naturale. Luna era mult mai aproape de Pământ acum câteva miliarde de ani, și e posibil să fi contribuit mult mai mult prin încălzirea mareică la bilanțul geotermal al Pământului. Un punct de vedere minoritar propus de fizicianul israelo-american
Paradoxul Soarelui slab timpuriu () [Corola-website/Science/334531_a_335860]
-
În această perioadă, s-a căsătorit cu o studentă la Facultatea de Literatură, Tola Gryn, pe care o cunoscuse în 1930. Înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, el a efectuat experimente care au arătat că în procesul de fisiune sunt eliberați neutroni. La începutul anului 1939, el a preconizat că dacă într-un timp foarte scurt s-ar putea produce un număr suficient de mare de fisiuni nucleare, acestea ar avea ca rezultat eliberarea unei cantități enorme de energie
Joseph Rotblat () [Corola-website/Science/336064_a_337393]
-
Mondial, el a efectuat experimente care au arătat că în procesul de fisiune sunt eliberați neutroni. La începutul anului 1939, el a preconizat că dacă într-un timp foarte scurt s-ar putea produce un număr suficient de mare de fisiuni nucleare, acestea ar avea ca rezultat eliberarea unei cantități enorme de energie. El a ajuns să calculeze că acest proces ar putea avea loc în mai puțin de o microsecundă și în consecință s-ar putea produce o explozie. De
Joseph Rotblat () [Corola-website/Science/336064_a_337393]
-
navă de pescuit, "Lucky Dragon", care a fost expusă din neatenție la ploile radioactive, nu au fost de acord cu acest lucru. Rotblat a reușit să deducă faptul că explozia bombei avea trei etape și a arătat că faza de fisiune de la sfârșitul exploziei a crescut cantitatea de radioactivitate de o mie de ori. Raportul lui Rotblat a fost preluat de către mass-media și a contribuit la o dezbatere publică care a avut ca rezultat final o serie de teste atmosferice realizate
Joseph Rotblat () [Corola-website/Science/336064_a_337393]
-
Accidentul s-a produs în timpul unui test de siguranță — o procedură greșită a determinat o creștere dramatică a nivelului energetic: învelișul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosferă printr-o explozie violentă, 31 de oameni murind pe loc. Efectele pe termen lung ale celui mai grav accident nuclear din secolul XX au lovit mii de oameni și continuă să facă victime. Belarus
Cernobîl, 30 de ani de la accidentul nuclear care face victime și astăzi () [Corola-website/Journalistic/104935_a_106227]
-
mai putut evacua această enormă cantitate de căldură și s-a evaporat într-o fracțiune de secundă, producând explozia aburului, la 26 aprilie 1986, la ora locală 1:23:58. Învelișul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate în atmosferă. Scutul superior al clădirii, o construcție care cântărea 1.000 de tone, a fost pulverizat. În timpul incendiului, care nu a putut fi stins vreme de zece zile, au fost răspândite în atmosferă cantități uriașe
Cernobîl, 30 de ani de la accidentul nuclear care face victime și astăzi () [Corola-website/Journalistic/104935_a_106227]
-
2 fusese închis în 1991, în urma unui incendiu în compartimentul turbinelor, iar reactorul nr. 1, în 1996, în baza unui memorandum cu G7. Atunci când nucleii de Uraniu (U-235) se divid într-un reactor nuclear, pot să apară diverse produse ale fisiunii radioactive. Aceste elemente sunt purtate prin intermediul aerosolilor (ca niște particule de praf, în aer), și pot fi inhalate, se pot infiltra în sol și ape odată cu apa de ploaie, sau pot intra în lanțul trofic, prin intermediul plantelor care cresc în
Cernobîl, 30 de ani de la accidentul nuclear care face victime și astăzi () [Corola-website/Journalistic/104935_a_106227]