2,929 matches
-
determinată automat folosind informațiile locale de macrotextură ale suprafeței drumului. Imaginea rezultată a fisurilor este apoi procesată. Ultimul pas al algoritmului de detectare a fisurilor este unificarea fisurilor pentru a forma segmente continue (rețea de fisuri) (figura 11). Figura 11. Fisuri colmatate și necolmatate ... 2. Modulul de procesare a făgașelor permite utilizatorului să preia informațiile privind adâncimea făgașului, lățimea făgașului etc. pentru o anumită secțiune de drum, în diferite locații. Un exemplu de variație a adâncimii făgașului în funcție de distanță
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295641]
-
caracteristicile acestora (adâncimea maximă, adâncimea medie, punctele diametral opuse - maxime și minime, severitatea, căsuța de delimitare și perimetrul) sunt procesate prin intermediul fișierelor de tip .xml. În toate zonele în care este detectată o groapă sunt excluse din rezultatele detectării fisurile, fapt pentru care detecția fisurilor în interiorul unei gropi este imposibilă (figura 13). Figura 13. Detecția gropilor de pe suprafața drumului ... 2. Modulul de detecție a ciupiturilor (uzura suprafeței asfaltului cauzată de dislocarea particulelor de agregate) are la bază un
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295641]
-
medie, punctele diametral opuse - maxime și minime, severitatea, căsuța de delimitare și perimetrul) sunt procesate prin intermediul fișierelor de tip .xml. În toate zonele în care este detectată o groapă sunt excluse din rezultatele detectării fisurile, fapt pentru care detecția fisurilor în interiorul unei gropi este imposibilă (figura 13). Figura 13. Detecția gropilor de pe suprafața drumului ... 2. Modulul de detecție a ciupiturilor (uzura suprafeței asfaltului cauzată de dislocarea particulelor de agregate) are la bază un algoritm bazat pe determinarea volumului
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295641]
-
aceștia putând fi ajustați, iar modificările efectuate au implicații directe în procesarea datelor, indiferent de câte ori acestea au fost reprocesate. ... ... Articolul 24 Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor efectuate constă în stabilirea și calcularea lungimilor/suprafețelor afectate de următoarele tipuri de degradări: a) fisuri longitudinale, transversale și pe alte direcții (colmatate și necolmatate); ... b) degradări cauzate de oboseală; ... c) faianțări; ... d) suprafețe cu ciupituri; ... e) suprafețe exudate/șlefuite; ... f) gropi; ... g) plombări; ... h) văluriri; ... i) făgașe și adâncimea acestora. ... Articolul 25 Modul de lucru utilizând
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295641]
-
acestora. Secţiunea a 6-a Evidențierea tipurilor de degradări Articolul 29 (1) Evidențierea tuturor tipurilor de degradări se face prin detectarea acestora în fiecare cadru video de 5,0 m. Figura 19 prezintă o vizualizare video ACD, cu și fără evidențierea fisurilor. Figura 19. Vizualizare video ACD cu și fără evidențierea fisurării (2) Lățimea fisurilor este codată color, astfel: Secţiunea a 7-a Vizualizarea rezultatelor ACD în formă tabelară Articolul 30 Cu ajutorul butonului [View Table] din „ACD Processing“ (figura 20) se
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295641]
-
tuturor tipurilor de degradări se face prin detectarea acestora în fiecare cadru video de 5,0 m. Figura 19 prezintă o vizualizare video ACD, cu și fără evidențierea fisurilor. Figura 19. Vizualizare video ACD cu și fără evidențierea fisurării (2) Lățimea fisurilor este codată color, astfel: Secţiunea a 7-a Vizualizarea rezultatelor ACD în formă tabelară Articolul 30 Cu ajutorul butonului [View Table] din „ACD Processing“ (figura 20) se selectează un fișier din lista „Results“ și se pot vizualiza rezultatele dorite într-
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295641]
-
selectează un fișier din lista „Results“ și se pot vizualiza rezultatele dorite într-un format tabelar. Figura 20. Fereastra dialog ACD Processing Secţiunea a 8-a Rezultate pentru tipurile de degradări existente Articolul 31 Rezultatele pentru tipul de degradare „cracks - fisuri“ obținute prin alegerea a două tipuri de procesări diferite sunt prezentate în figura 21-1 și figura 21-2. Figura 21-1. Tabel de rezultate procesate prin „Cracks Percentage“ Figura 21-2. Tabelul de rezultate procesate prin „Cracking Ratio“ Secţiunea a 9-a Rezultate
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295641]
-
valorile sunt prezentate atât în formă tabelară*), pentru fiecare tip de degradare în parte, cât și sub forma unui tabel centralizator ce cuprinde toate tipurile de degradare, astfel: *) Tabelele sunt reproduse în facsimil. Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „fisuri colmatate“: Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „ciupituri“: Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „exudare/șlefuire“: Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „făgașe“: Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „gropi“: Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295641]
-
ciupituri“: Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „exudare/șlefuire“: Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „făgașe“: Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „gropi“: Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „plombări“: Tabelul rezultatelor măsurătorilor privind tipul de degradare „fisuri“: Tabelul centralizator al rezultatelor măsurătorilor privind tipurile de degradare existente: NOTE: (1) Prelucrarea datelor înregistrate în urma măsurătorilor de stare de degradare se face în mod uzual pentru intervale de minimum 100 m, însă pentru evidențierea diferitelor probleme existente în
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295641]
-
temperatura maximă la care transportul unei anumite substanțe este permis. În comparație cu o mostră neîncercată, pierderea rezistenței și modulul de elasticitate măsurate prin încercările de rezistență la încovoiere conform EN 978:1997 nu trebuie să depășească 25%. Nu sunt admise fisuri, bule, ciupituri produse de efectul de pitting, separarea straturilor și a căptușelii, și nici rugozitatea; ... (b) Compatibilitatea poate fi stabilită și pe baza datelor certificate și documentate rezultate din experiența pozitivă a compatibilității între substanțele de umplere și materialele rezervorului
ANEXE din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294290]
-
pilele sau bateriile cu litiu" cu "la pilele sau bateriile cu litiu sau la pilele sau bateriile cu sodiu ionic". DS 668 Se modifică fraza introductivă după cum urmează: Substanțele destinate marcajului rutier și bitumul sau produsele similare destinate reparării fisurilor din suprafața rutieră, transportate la cald, nu sunt supuse celorlalte cerințe ale ADN, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții reunite. : DS 669 Se înlocuiește "la Nr. ONU 3166 sau 3171" cu "la Nr. ONU 3166, 3171, 3556, 3557 sau 3558, după
ANEXE din 3 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294633]
-
îndeplinească condițiile de Art. 144 , precum și următoarele condiții: a) să asigure aerul necesar pentru curățirea macazurilor și frânelor de cale prin suflare; ... b) să fie izolată electric față de circuitele de cale; ... c) conductele de aer să nu aibă fisuri sau crăpături. ... Secţiunea 9 Instalații de alimentare cu energie electrică (electroalimentare) Articolul 149 Instalațiile de alimentare cu energie electrică (electroalimentare) ale instalațiilor CCS-T de categoria I, trebuie să fie realizate astfel încât să asigure continuitatea alimentării cu energie electrică. În
CONDIȚII din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275332]
-
mobile în poziția finală, în cazul în care depărtarea vârfului principal față de aripă este de 3 mm sau mai mare, măsurată în dreptul barei de acționare a fixătorului de vârf; ... e) barele de acționare și control să nu prezinte fisuri vizibile; ... f) jocul bolțurilor de la barele de manevrare și control să fie de maxim 1 mm; ... g) capacul să fie prevăzut cu sistem de închidere care să poată fi deschis numai cu cheia destinată; ... h) să permită manevrarea locală
CONDIȚII din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275332]
-
macazurilor trebuie să se deosebească de cele ale semnalelor prin culoare și formă; ... d) fixătorul de vârf trebuie să fie montat în primul spațiu liber dintre traversele de la vârful macazului; ... e) barele de acționare și control să nu prezinte fisuri vizibile; ... f) jocul bolțurilor de la barele de manevrare și conexiune să fie de maxim 1 mm; ... g) capacul să fie prevăzut cu sistem de închidere care să poată fi deschis numai cu cheia anume destinată; ... h) indicatorul pentru poziția
CONDIȚII din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275332]
-
de macaz cu paralelogram, respectiv clema să rămână în zona de zăvorâre, la fixătorul de macaz cu cleme; ... c) brațul cotit, cuzinetul și axul lui, arcul de la dispozitivul cu cârlige și plăcile de prindere pe traverse să nu prezinte fisuri sau deformări; ... d) bolțul de la bara de tracțiune să fie montat cu capul în sus și asigurat cu șplint sau sârmă de 4 mm; restul bolțurilor să fie asigurate cu șplinturi; ... e) pentru o cursă a transmisiei de 428÷510
CONDIȚII din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275332]
-
spălării în flux invers Apă: …………………. …………………… Debitul Durată/Timp Aer: …………………. …………………… Debitul Durată/Timp ... 2. Distribuția volumelor de aer și apă în patul de nisip: …………………. …………………… Uniformă Neuniformă ... 3. Volumul de apă curată pentru spălarea în flux invers: ....................... ... 4. Au apărut "bulgări" de nămol sau fisuri în patul filtrant? Înaintea spălării în flux invers ....................... După spălarea în flux invers ....................... ... 5. Unde este dirijată apa de spălare? .................. ... 6. Spălare automată filtre încapsulate: interval ciclu de spălare ........ durata ciclu de spălare ...... ... 7. Durata de utilizare material filtrant .......... valabilitate
NORME din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275465]
-
sunt protejate (inclusiv d.p.d.v. sanitar) [ ] Da /[ ] Nu 3. Dacă există un rezervor/mai multe [ ] Da /[ ] Nu 3a. Este acoperit și protejat (dacă e astfel construit) [ ] Da /[ ] Nu 3b. Sunt ventilele protejate potrivit cerințelor de ordin sanitar [ ] Da /[ ] Nu 3c. Prezintă rezervorul fisuri sau spărturi [ ] Da /[ ] Nu 3d. Există pierderi vizibile în sistemul de distribuție [ ] Da /[ ] Nu 3e. Este pavată și împrejmuită zona din jur/zonă de protecție sanitară [ ] Da /[ ] Nu 3f. Se acumulează apă în jurul rezervorului (este necesară drenarea) [ ] Da /[ ] Nu 3g
NORME din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275465]
-
presiune (cunoscută și ca efect de tiraj termic) atrage aerul și alte gaze, inclusiv radonul, din terenul de fundare în interiorul clădirii. Radonul poate pătrunde într-o clădire prin intermediul deschiderilor existente la contactul dintre clădire și terenul de fundare: fisuri în fundație, pereți și placă pe sol, rosturi de construcție, goluri în jurul instalațiilor de apă sau electricitate, ferestre, drenuri, bazine sau cavități din interiorul pereților. Nivelul de radon acumulat în interiorul clădirilor depinde de o serie de factori ce
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275792]
-
din terenul de fundare este sursa principală a radonului din clădiri, posibilele căi de intrare a radonului în clădiri, în funcție de sursă, sunt: 1. Solul de sub clădire – Goluri în pereții aflați în contact direct cu solul ... – Pardoseli (porozitate, fisuri și îmbinări) ... – Pereții subsolului în contact cu solul ... – Spații în jurul conductelor ... B. Materialul de construcție – Exalația din materialele de construcție ... ... C. Aerul din exteriorul clădirii – Infiltrații la nivelul geamurilor/ușilor ... – Infiltrații prin sistemul de ventilare al clădirii ... ... D. Apa folosită
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275792]
-
sub autoritatea Ministerului Energiei Raport de cercetare tipărit pe suport hârtie, având un număr de 64 de file Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/1999 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2013 315.536,00 242 Determinarea influenței presiunii și diametrului unei fisuri simulate pe o conductă cu aer, asupra amplitudinii spectrelor de frecvențe obținute prin analiza spectrală a semnalelor acustice și de vibrație generate 8.30.03 2022 PVR nr. 210/ 17.01.2023 Orașul Mioveni, Str. Câmpului nr. 1, județul Argeș RATEN, aflată sub autoritatea
HOTĂRÂRE nr. 974 din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275459]
-
în solul din jurul fundației. Această diferență de presiune atrage gazele din sol, inclusiv radonul, din terenul de fundare în interiorul clădirii. Materialele de construcție oferă un ecran de protecție față de iradierea de la suprafața pământului, dar existența unor fisuri la nivelul acestora permite infiltrarea gazelor din sol, și implicit a radonului, în aerul interior. Radonul poate pătrunde într-o clădire prin intermediul deschiderilor existente la interfața dintre clădire și terenul de fundare: fisuri în fundație, pereți și plăci pe
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
la suprafața pământului, dar existența unor fisuri la nivelul acestora permite infiltrarea gazelor din sol, și implicit a radonului, în aerul interior. Radonul poate pătrunde într-o clădire prin intermediul deschiderilor existente la interfața dintre clădire și terenul de fundare: fisuri în fundație, pereți și plăci pe sol, rosturi de construcție, goluri în jurul instalațiilor de apă sau electricitate, ferestre, drenuri, bazine sau cavități din interiorul pereților. De asemenea, materialele de construcție conțin radionuclizi care pot conduce la creșterea concentrației de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
de materialele de construcție și apa de uz casnic ( Figura 1) . Nivelul de radon acumulat în interiorul clădirilor depinde de o serie de factori, pornind de la geologia locală (conținutul de uraniu și permeabilitatea la gaze a terenului), existența golurilor, fisurilor și crăpăturilor în plăcile peste sol (subsoluri sau fundații neizolate corespunzător pentru protecție la infiltrații cu radon), exalarea radonului din materialele de construcții, până la tipul de ventilare a aerului din interiorul clădirii, etanșeitatea la aer a clădirii, climatul și
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
prin efectuarea unei măsurări de depistare. Posibilele căi de intrare a radonului în clădiri, în funcție de sursă: A. Solul de sub clădire: – Prin golurile în pereții aflați în contact direct cu solul ... – Prin plăcile în contact cu solul (porozitate, fisuri și îmbinări) ... – Prin pereții subsolului în contact cu solul ... – Prin spațiile din jurul conductelor ... ... B. Materialul de construcție: – Exalație din anumite materialele de construcție ... ... C. Aerul din exteriorul clădirii: – Infiltrații la nivelul geamurilor/ușilor ... – Infiltrații prin sistemul de ventilare al clădirii
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]
-
clădire se poate reduce prin scăderea fluxului gazelor care pătrund din sol prin fundație și limitarea pătrunderii radonului în interior, prin metode pasive, care asigură: – tratarea terenului de fundare prin asigurarea etanșeității la nivelul interacțiunii teren-structură și izolarea golurilor și fisurilor din fundație care sunt în contact direct cu solul; ... – reducerea presiunii în terenul de fundare de sub clădire sau de sub membrana de hidroizolație antiradon/bariera de radon, astfel încât gazele din sol să nu mai pătrundă în clădire. ... (2) Dacă
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275744]