3,170 matches
-
forma ceata, totul era învăluit în mister. În anul despre care vă povestesc, călușarii formaseră o nouă ceată. Unii flăcăi se însuraseră, alții plecaseră la București, la muncă, iar sarcina de a alcătui ceata, îi revenea Vătafului. Acesta trimitea fiecărui flăcău, ales cu grijă dinainte, gâtul cu cap de cal (Ciocul Călușului), cioplit din lemn de alun și învelit într-o blană de iepure, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
lemn, pe care îl flutura în toate direcțiile, speriind nu numai copiii, ci și Ielele. Stegarul purta un steag din alun, împodobit din belșug cu fire de usturoi proaspăt, pelin și spice de grâu, legate cu un șnur roșu. Ceilalți flăcăi din ceată aveau bâte frumos încrustate și, prinsă la brâu, o batistă albă cusută la muscă(cruciulițe). În satul nostru, Purani de Videle, mulți oameni s-au vindecat după ce Mutul i-a atins cu „falusul” sau după ce călușarii săreau peste
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
LA CUCI* -în grâi- Ce s-auge-n Postu” Mare Așa mare harmalaie?! Duminică-i az” în sat Oare, ce s-o fi-ntâmplat? Trec io podul, ies în cruci, Tanării erau la cuci*! Și mai mnici și mai înalt” Să jiucau flăcăi, bărbat”. Doi staceau între doi pari Alțâ-n față să-ntorceau. Toager lopta o zvârli Mnihai cu bată lovi. Lopta pan” la nori ajiunsă Da” Nelu în mani o prinsă! Locu-acuma îl șcimbară Manile să înălțară: - Ilie, nu o lasă! Doamne
LA CUCI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368788_a_370117]
-
să trăiesc în plăcerile viciului și al sentimentelor momentane, așa că ne-am căsătorit de tineri iar peste doi ani aveam primul băiat, ca la următorii doi să urmeze și celălalt. Așa că la vârsta când abia ce terminasem facultatea, aveam doi flăcăi după mine iar tatăl lor, primind ulterior o repartiția în altă localitate s-a tot dus cu ea cu tot, de nu am mai știut nimic de el până la divorț. - Da, destul de neplăcut. - Da, domnule Condurache și dacă îmi permiteți
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
domnule Condurache și dacă îmi permiteți și aveți suficient timp la dispoziție, aceasta în ideea că doriți să cunoașteți mai bine persoana de lângă dumneavoastră, atunci pe scurt în câteva cuvinte vă pot relata povestea vieții mele și a celor doi flăcăi ai mei. - Vă ascult, cu plăcere doamnă! Este și în interesul meu să aflu cine este persoana diafană care mi-a tulburat liniștea, care domina existența mea de până acum. - Chiar așa să fie Domnule...? Sebastian și atât. - Bine, Sebastian
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
și cerul ochii tăi simpatici, În poala ta, se odihneau, sleiți, nomazii. Izvoarele curgeau în veselie, Pitrocind, în iazuri, chipul tău blajin Și pâinea caldă miresma-n câmpie, Strugurii, pe dealuri, lăcrimau în vin. Te prindeau în horă fete și flăcăi. Cântau și păsări să te-ngâne-n strună. Astăzi văd cu jale cum plâng ochii tăi; Ți-au furat, din plete, floarea de cunună. Te-au batjocorit toți cei care au vrut: Patronii, când ne-au făcut pe noi argați
NIMENI NU TE MAI VREA ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363644_a_364973]
-
pașaportul la control după care nimeresc în fața unul agregat de securitate care îmi cercetează în amănunțime bagajele de mână la raze X. În fața mea un fel de poartă „spre viitor” fără ușă, care seamănă cu un arc de triumf. Un flăcău cu un aparat ciudat în mâna mă invita să trec prin poarta respectivă. Se aude un țiuit și cerberul mă fixează într-un pătrat desenat pe dușumea și începe să mă maseze pe tot corpul ba cu aparatul, ba cu
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
saltea pneumatică. Deseori venea acasă mirosind a alcool. Ea stătea toată ziua în casă și plângea. Nu știa ce să facă... La medic nu putea să meargă, deoarece nu avea nicio asigurare și nici bani. Cu câteva zile înainte de plecare, flăcăul a venit acasă foarte nervos și i-a spus că în timp de o săptămână trebuie să părăsească acea casă deoarece el se mută la Melbourne. L-a întrebat care este motivul pentru care o alungă. Atunci el i-a
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
de săruturi. Urcându-se deasupra lui Mircea își permise, în răgazul dintre două sărutări, să-i studieze construcția atletică, în bătaia lunii prin fereastră și a luminii slabe de la veioza ce abia sclipea sub abajurul mat. Avea un corp perfect flăcăul, musculos, mâini păroase, bicepși frumos conturați, nasul drept și lung, maxilarul puternic, iar pe fața sa se citea virilitatea bărbatului tânăr și sportiv. Pozițiile lor se succedeau continuu, când bărbatul era între șoldurile fetei, când fata încerca tăria virilității masculine
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
agale degetele pe tot corpul ei, până a ajuns cu ele în dreptul triunghiului umezit de dorințe și înfierbântări, unde, cu mângâieri ușoare peste ridicătura de deasupra petecuțului șaten, făcea ca tensiunea în corpul fetei să crească și mai tare, când flăcăul în mișcarea dinamică a celor două corpuri, ce tot încercau să-și armonizeze ritmul, se juca cu vârful degetelor în umezeala călduță. Sfârcurile fetei erau ca niște coloane mândre și tentante, de aceea el le devora cu buzele și le
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
și răbdarea necesară s-o facă. Implozia se declanșă cu toată intensitatea de care era capabilă, în cavitatea ascunsă de finețea mătăsoasă, devastată de lichidul ce inunda în zvâcniri cutremurătoare fierbințeala locașului așa de primitor și atât de frământat de flăcău, ascuns între șoldurile frumos proporționate ale tinerei sale iubite. - Ai fost fantastic, Mircea! Mulțumesc, armăsarule! Ah, vino să te sărut dulce! Cât de mult te iubesc, spuse a nu știu câta oară. A fost nemaipomenit de plăcut. Ce zici, după
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
care-l trag prin zăpada din curte, ca și cum ar ara, în timp ce alți membri din ceată se adună lângă fereastră, sună din clopoței și pocnesc din bice, urându-le gazdelor, belșug și sănătate. Altă ceată, formată din copii mai mari și flăcăi, merg cu „Plugul mare”. Ei duc un buhai, format dintr-o doniță din lemn, fără fung, care este acoperită cu o piele argăsită, în mijlocul căreia se afă un smoc lung din păr de cal, ce imită mugetul buhaiului, când e
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
din colinde. Astăzi, obiceiul este perpetuat mai mult la sat și mai puțin la oraș, de cete mici de copii, până în dimineața Anului Nou. În unele locuri se mai practică „Plugul mare”, cu plug tras de boi sau purtat de flăcăi, iar în Moldova, Muntenia și Nordul Dobrogei, acesta a fost înlocuit de buhai.gy PLUGUȘOR CU PATRU BOI Aho, aho, copii și frați, Ia poftiți de ne-ascultați! C-am pornit încă din zori, Să urăm de sărbători! Patru boi
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
de-un crai. Vrem să vă arăm ogorul Și să cântăm Plugușorul! Cine, azi, ne este gazdă, Le semănăm grâu-n brazdă. Ia deschideți porțile, Ca să tragem brazdele! Că-i vremea de semănat Și colindu-i de urat! Trageți brazdă, măi flăcăi, Și sunați din zurgălăi, Să răsune peste văi! Mânați măi: Hăi! Hăi! Grâu mărunt și grâu de vară, Să răsară-n primăvară! Dumnezeu să îi dea ploi, Că e semănat de noi! Grâul în brazdă să crească Și-n spic
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
strămoșească! Să vă intre în hambare, Grâul pentru bunăstare! De noi să vă amintiți Întru mulți ani fericiți! Iar la Anul, când venim, Fericiți să vă găsim! Cu pâine caldă pe masă Și vin de viță aleasă. Trageți brazdă măi flăcăi, Și sunați din zurgălăi! Mai pocniți din bice, măi, Să răsune peste văi! Aho, aho de Anul Nou, Cu Plugușoru-n ecou, Plugușor cu patru boi, Ia mai mânați măi: Hăi! Hăi! Revelion să vă fie, În belșug și bucurie! În
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
și cu ciolan, Cu vin bun și cozonaci, La masă cu oaspeți dragi! Cu pastramă și fripturi, Cu șorici și răcituri, Stropite cu țuică fiartă, Ce fac petrecerea lată. Noi vă lăsăm sănătoși, Să petreceți bucuroși, Cu fete și cu flăcăi; Ia mai mânați măi: Hăi! Hăi! Iar dacă ne veți poza, Oricând ne puteți vedea, Fără să vă coste bani, La Anul și la mulți ani! 29.12. 2016 Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Plugușorul - un colind de Anul Nou / Maria
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
în două picioare uitând de juliturile sângerânde și am fugit la el. Bineînțeles că a urmat pansarea cu tinctură de iod usturătoare, dar am avut cu ce să mă laud prietenilor că n-am plâns deloc. Nu se cade unui flăcău! Dacă mămica se revoltă că, în clasa 0 învățătoarea îi pune odrasla la munci istovitoare, de ștergere a tablei de exemplu și că nici să numere n-a fost în stare să o învețe, pot pe drept să pun la
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
atestări, mai ales pentru zona Olteniei, care arată ca mărțișorul era purtat numai de către fetele mari, care, foarte interesant, îl purtau ascuns în sân. Se pare ca pe vremuri, în mai toate zonele țării, mărțișorul a fost purtat și de către flăcăi (pus de către fetele mari; însă, măi întotdeauna, schimbul era reciproc), bărbați și femei măritate, ba chiar și de către bătrâni și bătrâne. În ultimele secole, mărțișorul a fost purtat de fetele mari și nevestele tinere pentru a fi sănătoase și curate
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
Cine poartă marți �soare, / Nu mai e pârlit de soare!” Însă, altădată, marți �sorul era pus în locuri sensibile ale corpului, la băieți acestea fiind încheieturile mâinilor și ale picioarelor, iar la fetițe și la fetele mari în special gâtul. Flăcăii îl purtau la căciulă sau la pălărie, iar bătrânii la haină sau la mână. La copii, obiceiul cerea că mărțișorul să fie pus de către mame înainte de răsăritul soarelui sau măcar o dată cu înroșirea lui. Până la cel de-al doilea război mondial
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
cu traumă. Știți că se poate muri după un accident de mașină nu imediat, ci după două sau trei luni, când un cheag de sânge pleacă... Biserica a fost cu acest risc extraordinar. Eu mă mir că n-a murit. Flăcăii ăștia de la CNSAS care-i judecă pe ierarhi sau instanța asta civilă de doi bani, săracii, noua inchiziție civilă, poate să realizeze că a venit Hrușciov și a zis: „Cât? Aveți o mie de mănăstiri și nu ați băgat excavatorul
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
CNSAS care-i judecă pe ierarhi sau instanța asta civilă de doi bani, săracii, noua inchiziție civilă, poate să realizeze că a venit Hrușciov și a zis: „Cât? Aveți o mie de mănăstiri și nu ați băgat excavatorul?”. Să realizeze flăcăii ăștia ce au făcut Patriarhii României din perioada respectivă despre care au zis că au fost vânduți comuniștilor! În ce tensiune s-a stat! În ce frică teribilă! În timp ce în Rusia s-a făcut prăpăd! Ne vorbește părintele Dimitrie Bejan
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
cu tata. Pe tata l-a cunoscut la un bal, când a fost aleasă regina balului. Era într-o iarnă și tata venise la bal, în satul unde locuia mama, cu o sanie trasă de doi cai superbi, împreună cu câțiva flăcăi. Distanța dintre cele două localități este de 4 km. Pentru că se îndrăgostise atât de mult de mama, nu și-a mai găsit la sfârșitul balului mănușile, fularul și pălăria. Nu mai știa unde le pusese, atât de mult își "pierduse
REÎNTÂLNIREA- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348506_a_349835]
-
fac în comparație cu religiile asiatice. Omul primitiv, nu neapărat din ere arhaice, are o cultură „cosmică” simplă dar temeinică. Și astăzi țăranul român are o logică invidiată de mulți oameni de știință. Este normal ca timiditatea și sfiiciunea întâlnită atât la flăcăi cât și la felele de măritat să condiționeze procrearea de anumite condiții. Joaca de copil „arată-mi-o și ți-o arăt” a ațâțată curiozitate. Repetarea acestui joc nu mai este posibilă când aparatele de reproducție sunt terminate cu toate
BĂTĂLIA DINTRE MINTE ŞI TRUP de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348558_a_349887]
-
pe alta la poartă și porneau în grup spre centru uned avea loc hoira de duminecă. Niculițo, stai fa' nițel să mă regulez și eu în oglindă, că nu pot să merg așa oricum. Honni soit qui mal y pense! Flăcăii se mândreau cu cizme de iuft pe care le îngrijeau ca pe ochii din cap lustruindu-le și păstrându-le în restul timpului pe șanuri să nu se deformeze, cu pantaloni de aba, cu pulovere împletite în casă, cu haine
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
treceam de pe sculuri, folosind vârtelnița și sucala, pe țevile suveicilor. Mergeam la cules împreună cu cei mari, oamenii se ajutau unii pe alții să termine treaba înainte de începutul ploilor, iar la depănușare se făcea câte o clacă la care luau pare flăcăii și fetele din apropiere, le ascultam poveștile, cântecele, glumele, claca se muta apoi la ceilalți după rând și nu de puține ori, după astfel de seri petrecute împreună, se mai înfiripa câte o căsnicie. Pentru Crăciun, vecinii puneau mână de la
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]