736 matches
-
Lunca Mircești, Pădurea Frumușica, Pădurea Gheorghițoaia, Pădurea Icușeni, Pădurea Medeleni, Pădurea Roșcani, Pădurea Tătăruși, Pădurea Uricani sunt și rezervații naturale și situri Natura 2000 de tip SCI; * Rezervațiile naturale de tip forestier: Pădurea Pietrosu (Dobrovăț), PoieniCărbunărie, rezervația naturală de tip floristic Poiana cu Schit și rezervația științifică de tip geologic-paleontologic Locul fosilifer Dealul Repedea sunt incluse în situl de tip SCI Pădurea Bârnova Repedea și în situl de tip SPA Pădurea Bârnova (situri care se suprapun în proporție de aproximativ 90
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
naturale de tip acvatic Râul Prut și Cotul Bran fac parte din SCI Râul Prut; * Rezervația naturală de tip acvatic Balta Teiva-Vișina este inclusă în SCI Sărăturile Jijia Inferioară-Prut și în SPA Eleșteele Jijiei și Miletinului; * Rezervația naturală de tip floristic Fânețele Seculare Valea lui David este integral inclusă în SCI-ul dublu ca mărime Valea lui David; * Rezervația naturală de tip floristic Sărăturile din Valea Ilenei - este integral inclusă în situl mult mai mare cu același nume. Pe lângă aceste suprapuneri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
este inclusă în SCI Sărăturile Jijia Inferioară-Prut și în SPA Eleșteele Jijiei și Miletinului; * Rezervația naturală de tip floristic Fânețele Seculare Valea lui David este integral inclusă în SCI-ul dublu ca mărime Valea lui David; * Rezervația naturală de tip floristic Sărăturile din Valea Ilenei - este integral inclusă în situl mult mai mare cu același nume. Pe lângă aceste suprapuneri sunt și cazuri de suprapuneri ale siturilor de tip SCI cu cele de tip SPA: * SCI Pădurea Bârnova-Repedea cu SPA Pădurea Bârnova
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
II, București 10. Cobâlcescu G., 1896 - Supliment la Monitorul Comunei Iași, 7 martie 1896: 80-83 11. Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., 2000 Amfibienii din România Determinator, Edit. Ars Docendi, București 12. Dobrescu C., Bârcă C., Lazăr M., 1964 - Contribuții floristice și geobotanice referitoare la masivul forestier Bârnova-Repedea, Iași (II), An.șt. Univ. „Al.I. Cuza” Iași, Serie nouă, Secț. II.a Biol., 10, fasc. 1: 147-158 13. Fusu L., Andriescu I., Popescu I., 2002Contributions to the study of the Encyrtidae
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și faunei sălbatice: mediu natural înseamnă ansamblul componentelor, structurilor și proceselor fizicogeografice, biologice și biocenotice naturale, terestre și acvatice, având calitatea intrinsecă de păstrător al vieții și generator de resurse necesare acesteia; patrimoniu natural înseamnă diversitatea componentelor și structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice și biocenotice ale mediului natural, a căror importanță și valoare ecologică, economică, științifică, biogenă, sanogenă, recreativă, cultural-istorică, au o semnificație relevantă pentru satisfacerea cerințelor de viață, bunăstare, cultură și civilizație ale generațiilor prezente și viitoare; bunuri ale patrimoniului natural
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
filme despre viața păsărilor, colecție CD-uri tematice . 7.3 Valorificarea instructiv educativă a studiului avifaunistic în cadrul excursiei didactice Având în vedere importanța excursiilor în procesul de însușire a cunoștințelor de către elevi și cunoașterea mediului natural si a bogatei comori floristice și faunistice a pădurii, am organizat mai multe excursii didactice cu elevii claselor a-VIII-a , a-IX-a . Dintre acestea m-am oprit asupra excursiei finale cu durata de 1 zi în zona pădurii Bârnova din județul Iași, excursie ce a avut profil
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
ca mijloc de apărare. Ca profesor am îndrumat observația, folosirea corectă a materialelor și ustensilelor pentru măsurători, determinări, recoltări și conservări de material biologic natural precum și notarea corectă a rezultatelor. În final s-au prezentat următoarele materiale: caracterizarea vremii lista floristică și caracterizarea florei lista faunistică și caracterizarea faunei adaptările întâlnite la plante și animale, cu exemple caracterizarea biotopului Grupele de elevi vor realiza aplicațiile pe rând pentru a nu exista dezordine, deoarece trebuie respectată liniștea relativă din pădure, absolut necesară
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
marină înconjurătoare, cu ape adânci și reci, dar bogate în nutrienți, însumând o suprafață de 50.442ha. Este una dintre cele mai importante zone ecologice din Golful California, ca urmare a bogatelor ecosisteme ce conțin o mare varietate a elementelor floristice și faunistice marine. d. Parcul Național Cascada Basaseachic, situat în inima lanțului montan Sierra Madre de Vest, a fost înființat în anul 1981 și are o suprafață totală de 5803ha. Cascada Basaseachic, a doua ca înălțime din Mexic, cu cei
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
din America Centrală; Stela D - cu cele mai bine păstrate desene artistice din zonă). Parcul Național Tikal, inclus în Patrimoniul UNESCO din 1979, este situat la nord de lacul Petén - Itzà într-o zonă cu pădure tropicală umedă bogată în specii floristice și faunistice. Aici se găsește unul dintre cele mai importante situri ale civilizației Maya, locuit timp de mai bine de un mileniu (din secolul 7 î.Hr. până în secolul 10 d.Hr), care păstrează edificii importante între care: Templul I (Templul
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
păduri mediteraneene la deșert și zona acvatică mediteraneană. Parcul Natural Sierra Mariá - Los Vélez datează din anul 1987, când decizia de a fi inclus în lista arealelor protejate a fost luată în scopul conservării pădurilor de pin (cu unele specii floristice endemice), cu o faună bogată și variată. Având o suprafață de peste 226km2, parcul include și o serie de situri arheologice paleolitice și neolitice. Parcul Național Cabo de Gata - Nijar (parc terestru și marin) ocupă un areal de 460km2, incluzând orașul
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
recoltă în cursul anului, iar în cazul altor pajiști două sau trei recolte, dar cu ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrășămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producției alături de faptul că determină sporirea recoltei. ● îmbunătățirea compoziției floristice a pajiștilor (creșterea participării gramineelor valoroase); ● creșterea cantității de proteină brută din plante, a digestibilității și consumabilității acestora. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Aplicarea îngrășămintelor organice pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) se│ │supune condiției de a nu se depăși doza de 170 Kg N
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
aplica într- un an conform procedurii prezentată în subcapitolul 7.4 este mai mică de 170 kg ha/an cantitatea maximă de azot din îngrășăminte organice care se aplică nu poate depăși această valoare. Momentul aplicării lor depinde de compoziția floristică a pajiștii. În general, se recomandă aplicarea gunoiului primăvara, dar în cazul în care pajiștea este caracterizată de graminee precoce (care pornesc în vegetație la temperaturi sub 5°C care definesc intervalul de interdicție în aplicarea îngrășămintelor) este recomandată aplicarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
recoltă în cursul anului, iar în cazul altor pajiști două sau trei recolte, dar cu ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrășămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producției alături de faptul că determină sporirea recoltei. ● îmbunătățirea compoziției floristice a pajiștilor (creșterea participării gramineelor valoroase); ● creșterea cantității de proteină brută din plante, a digestibilității și consumabilității acestora. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Aplicarea îngrășămintelor organice pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) se│ │supune condiției de a nu se depăși doza de 170 Kg N
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
aplica într- un an conform procedurii prezentată în subcapitolul 7.4 este mai mică de 170 kg ha/an cantitatea maximă de azot din îngrășăminte organice care se aplică nu poate depăși această valoare. Momentul aplicării lor depinde de compoziția floristică a pajiștii. În general, se recomandă aplicarea gunoiului primăvara, dar în cazul în care pajiștea este caracterizată de graminee precoce (care pornesc în vegetație la temperaturi sub 5°C care definesc intervalul de interdicție în aplicarea îngrășămintelor) este recomandată aplicarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
recoltarea la momentul optim a fânețelor, folosirea rațională a pășunilor ca durata de pășunat, încărcarea cu animale, circulație, etc. Pajiștile naturale din zonele deluroase (300-800 m) reprezintă o moștenire de importanta Europeană, deoarece majoritatea pășunilor de altitudine medie și bogate floristic au fost pierdute în întreaga Europa. Diversitatea botanică a acestor zone este excepțională - mai mult de 1.000 de tipuri de plante fiind identificate în zonele studiate prin programe pilot. Aceste pășuni și fânețe sunt foarte vulnerabile pentru abandon și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
de agro-mediu: o zona montană cu câteva habitate, cel mai mult folosită pentru pășunatul oilor și stabilită ca zona protejata și una de altitudine mai joasă cu un număr important de locuitori dar care are pășuni cu o excepțională diversitate floristică, dar care nu este inclusă în zonele protejate. Ambele zone au planuri de management acceptate de către fermieri. Parcul Național Retezat este delimitat în 3 zone funcționale: zona cu protecție stricta; zona cu protecție specială și zona tampon. S-a selectat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
sate mici. Aproximativ 18% din suprafața zonei este reprezentată de pajiști, 20% fâneața, 38% pădure, 25% teren arabil. Studiile științifice realizate în aceasta zona au arătat ca aceasta întrunește criteriile de zona cu înalta valoare naturala, având o bogata valoare floristică și de fauna, incluzând multe specii internaționale amenințate cu dispariția, inclusiv habitate pentru specii de flora și fauna menționate în Directiva Habitate, Anexele II, II*) și IV, precum și peste 40 de specii de păsări menționate în Directiva Păsări Anexa I.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
Cercul Polar Arctic în nord, până la apele calde ale Mării Mediterane și de la țărmul irlandez născut din valurile Atlanticului, până la Carpații înzăpeziți din România. Tot acest ținut adăpostește un larg evantai de habitate naturale și o mare diversitate faunistică și floristică (http://ecoazimut.ro) Patrimoniul natural european cuprinde numeroase tipuri de habitate, 520 de specii de păsari, 10 000 de specii vegetale și mai putin de 100 000 specii de nevertebrate. Cu toate acestea, compârandu-le cu cele din alte regiuni ale
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
acvatice ce se disting prin caracteristici geografice, abiotice și biotice, în întregime naturale sau seminaturale (fig. 1.1). Țara noastră este gazda unor tipuri unice și extinse de habitate, de la păduri mature aproape virgine, pajiști și stepe bogate în specii floristice, la mlaștini întinse, posibil, fără echivalent în Uniunea Europeană. De asemenea, lanțul carpatic reprezintă un bastion vital al carnivorelor mari. România deține 5500 exemplare de urs brun, 3500 exemplare de lup și 1600 exemplare de râs eurasiatic, reprezentând procente ridicate din
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Noile state membre au o bogată biodiversitate și aduc noi specii și noi habitate sub protectia U.E. Totuși, decidenții politici vor avea o sarcină dificilă în anii ce vor veni, trebuind să garanteze conservarea și gestiunea acestei bogății faunistice și floristice. Directiva din 1979 cu privire la păsari (Directiva 79/409 referitoare la conservarea speciilor de păsări salbatice), enumeră 193 de specii pe cale de dispariție pentru care statele membre trebuie să desemneze zone de protecție specială. Peste 4 000 de zone au fost
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
sedimentează treptat, altele sunt adsorbite de particule minerale sau organice și pătrund în corpul unor microorganisme. Uneori, sub acțiunea vântului, pelicula de petrol este împinsă spre zonele litorale, invadând plajele, zonele în care acționează mareele, deci zonele în care diversitatea floristică și faunistică este foarte mare. Pentru marea majoritate a speciilor care trăiesc în aceste zone, produsele petroliere sunt letale fie prin toxicitatea lor, fie prin blocarea 43 organelor respiratoare sau a învelișurilor corpului, schimbul cu aerul fiind practic imposibil. Astfel
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
turistic - resursele turistice naturale și culturale, recunoscute ca atare, și structurile realizate în scopul valorificării lor turistice. Resurse turistice naturale - componente ale mediului care prin natura, calitatea și specificul lor sunt recunoscute, înscrise și valorificate prin turism: elemente geomorfologice, climatologice, floristice și faunistice, peisaje, substanțe minerale balneare și alți factori. Zonă turistică - teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice de valoare recunoscută și care poate fi delimitat distinct ca ofertă, organizare și protecție turistică. Stațiune turistică - localitate dotată cu resurse
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
calitatea de membru în Subcomisia Iași a Comisiei Monumentelor Naturii. Acțiunile s-au îndreptat în două direcții principale: apărarea monumentelor naturii și educarea tinerilor în spiritul cunoașterii și ocrotirii naturii. Profesorul Dimitrie Cărăușu a fost custodele Rezervației geologice, paleontologice și floristice Dealul Repedea, aflată la 10 km de Iași și declarată ca atare în 1955, pe 40 de hectare. După o viață dedicată învățământului și științei ieșene, biologul Dimitrie Cărăușu a trecut la cele veșnice în ziua de 12 aprilie 1993
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de pășunat Ciclul este intervalul de timp în care iarba de pe aceeași parcelă de exploatare, odată pășunată, se regenerează și devine din nou bună pentru pășunat. Numărul ciclurilor de pășunat este în funcție de condițiile climatice și staționale de sol, de compoziția floristică și de capacitatea de regenerare a pajiștilor. În zona montană, de la 600-800 m altitudine, durata optimă a sezonului de pășunat, care este de 160 de zile, scade cu cca 7,5 zile cu fiecare 100 m altitudine, ajungând la 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
să fie pășunată. Pentru delimitarea suprafețelor de probă se folosesc îngrădituri sau cuști metalice, prevăzute la anexa nr. 7, care să nu permită consumul de către animale a vegetației din interior, amplasate pe suprafețe omogene din punctul de vedere al compoziției floristice și al producției. Aceste suprafețe se cosesc la începutul fiecărui ciclu de pășunat, respectând restricția ca pe plante să nu se regăsească apă de adiție. Capacitatea de pășunat (Cp) se va determina în fiecare sezon de pășunat utilizând formula: Pt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]