1,627 matches
-
român). Acest din urmă articol despre soarta tristă a unor mari actori, concediați pe nedrept, este urmat de intervenția lui C. A. Rosetti (Teatrul este oglinda societăței), cu noi dovezi despre starea precară a teatrului ca instituție de cultură. În cadrul foiletonului gazetei, Pantazi Ghica publică prelucrarea unei legende populare (Mărgăritărel) și schița Un amor de toamnă. L.V.
ACTUALITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285171_a_286500]
-
o bună morală, I. Slavici, Stâlp de cafenele. Revista găzduiește și numeroase traduceri din Zola, Henry Kistermaeckens, Arthur Conan Doyle, François Coppée, Georges Courteline. Constantin A. I. Ghica este autorul majorității traducerilor. Lui i se alătură Constanța Chiralievskaia, care transpune în foileton romanul lui V. D. Waschirov - De ce se prăbușesc imperiile. Numărul 5/1913 găzduiește necrologul Aurel Vlaicu, iar numărul 26-27/1915 comemorează 25 de ani de la moartea lui V. Alecsandri. Aniversări consemnate: centenarul nașterii lui C. A. Rosetti și 50 de
ACTUALITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285170_a_286499]
-
se adauge și Banatul, redactor responsabil fiind acum Tiron Albani. Scopul gazetei este acela de „a lumina și a organiza muncitorimea la un singur steag, pentru dezrobirea economică și libertatea politică” (Către cititori). Rubrici: „Știință”, „Răvaș”, „Cronica”, „Cărțile noastre”, „Foița”, „Foileton”, „Literatura”. Majoritatea textelor literare din A. e alcătuită din republicări. Apar, astfel, în paginile ziarului versuri de George Coșbuc, Gheorghe din Moldova, Petre Dulfu, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Mihai Codreanu, Ion Minulescu, Panait Cerna, Mateiu I.
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
Gorki, Turgheniev, Strindberg, Zola. În numărul 14/1912 este anunțată moartea lui I. L. Caragiale, într-un necrolog nesemnat. Toma Dragu face un portret al „eroului diplomației franceze” Jean Jaurès. Maria Cunțan publică o scrisoare cuprinzând meditații despre poezie. La rubrica „Foileton”, Emil Isac compune un medalion Ady Endre. Alți colaboratori: Ioan Bălean, Grigore N. Coatu, Petru Marincu, I. S. Herineanu, George Grigorovici, Ioan Ciocârlan, Ernest Garami, T. Albani, A. Luca, Iustin Ilieșiu, Mihail I. Procopie. D.B.
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
Ivanovici (Th. Gautier), C. Xeni (Schiller, Lenau, Heine, Musset, Th. Gautier) ș.a. S-a tradus, de asemenea, din scrierile în proză ale lui E. A. Poe, din Dostoievski, Zola, J.-H. Rosny, Catulle Mendès și din alți scriitori mai puțin cunoscuți; foiletoanele sunt, așa cum se obișnuia, preluate din ziarele franceze. Poezie populară au publicat D. Drăghicescu și Toma Dragu. R.Z.
ADEVARUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
mereu „cei buni și drepți”, iar occidentalii - „băieții răi”, spionii, criminalii. În cel mai izbutit roman al său, Fiul munților (1979), L. pune într-o lumină mai mult decât favorabilă contraspionajul românesc. În alte cărți - unele publicate sub formă de foileton în reviste pentru tineret, precum „Cutezătorii” - păstrează o ținută oarecum decentă, de îndrumător cultural, folosindu-se de tiparele literaturii de aventuri pentru a realiza implicit o bună propagandă lumii din care face parte. Ostrovul lupilor (1969) sau Extraordinarele peripeții ale
LUSCALOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287936_a_289265]
-
bună calitate (Amor ars, Un cartofor). Ziarul a publicat poezii cu totul sporadic (Al. Vlahuță, Gheorghe din Moldova ș.a.) ori numai când a socotit că puteau servi intereselor politice ale momentului. Din când în când, în afara unor romane mediocre în foileton, datorate unor scriitori ca Ad. Belot, Paul Bourget, A. Matthey, apăreau și schițe ori nuvele de Balzac (Războiul civil), Flaubert (un fragment din Doamna Bovary), Alphonse Daudet, Georges Courteline, Henri Murger, Maurice Rollinat. Dar preferința redactorilor merge către reprezentanții naturalismului
LUPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287933_a_289262]
-
ș.a.). Sub semnătura lui, dar fără a fi originale, au apărut numeroase aforisme și cugetări, alegorii în proză, anecdote. A pus în circulație, prin scurte traduceri sau prelucrări din franceză, germană, maghiară, poate și din engleză, alături de producții literare de foileton, numeroase fragmente din scrierile lui La Rochefoucauld, J.-J. Rousseau, Voltaire, Lessing, Klopstock, Schiller, Uhland, Herder, Heine, Dickens. Din literatura maghiară, pe care o cunoștea bine, a tradus pagini din Erdély, Kisfaludy, Vörösmarty ș.a. Din 1843 circula în manuscris traducerea
MANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287981_a_289310]
-
Nina Plaiu din Povara recunoștinței). Din păcate, proza e minată nu o dată de stilul diluat, de lipsa de inventivitate narativă, de utilizarea unui limbaj căutat arhaic, neaoș, în maniera lui Ion Creangă, ca și de folosirea unor tehnici ale romanului foileton și a procedeelor romanțioase de înrămare a narațiunii. Un loc cu totul aparte în scrisul lui M. îl ocupă două biografii așa-zis romanțate, Scânteietoarea viață a Iuliei Hasdeu (1939) și Tragedia lui Petru Cercel (1941), scrise cu nerv și
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
Reacții, 186-202; Ungureanu, La umbra cărților, 39-44; Ungheanu, Arhipelag, 385-388; Raicu, Critica, 469-472; Ștefănescu, Preludiu, 285-292; Vlad, Lectura, 116-124; Regman, Explorări, 211-214; Dimisianu, Opinii, 261-266; Georgescu, Volume, 124-134; Iorgulescu, Scriitori, 306-312; Simion, Scriitori, I, 727-732; Mihăilescu, Conceptul, II, 151-158; Dobrescu, Foiletoane, 91-97; Ștefănescu, Jurnal, 166-168; Popescu, Cărți, 52-54; George, Sfârșitul, III, 318-320; Zaciu, Cu cărțile, 181-186; Culcer, Serii, 16-20; Grigurcu, Critici, 255-271; Felea, Prezența, 32-41; Paleologu, Alchimia, 88-95; Grigurcu, Între critici, 178-194; Pop, Lecturi, 119-124; Gheorghiu, Reflexe, 153-159; Cristea, Modestie, 232-239
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
îngr. și pref. Paul Leu, București-Suceava, 1986-1998. Ediții: Vartolomei Măzăreanu, Condica mănăstirii Voronețul, Suceava, 1900, Condica mănăstirii Solca, Suceava, 1902, Domnia lui Ștefan cel Mare și cea a lui Ștefan Tomșa, Suceava, 1904. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, I, 196-200; Chendi, Foiletoane, 33-38; Liviu Marian, Simeon Florea Marian, București, 1910; Loghin, Ist. lit. Bucov., 128-133; Ovidiu Bârlea, Cincizeci de ani de la moartea lui S. Fl. Marian, REF, 1957, 3; N. Jula, Lucrări inedite ale lui S. Fl. Marian, REF, 1958, 3; Adrian
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
de obicei autori mediocri. Domină schițele, cele mai multe de factură naturalistă, printre colaboratorii cu lucrări de acest gen numărându-se V. Alecsandrescu, Gr. Mărunțeanu, Eugen Vaian, Al. Castriș, G. Russe-Admirescu, M. Leon, I. Dragomirescu-Ranu. Povestiri a dat și Traian Demetrescu. În foileton sunt găzduite romane de Gr. Mărunțeanu și Eugen Vaian. Poezii au apărut cu deosebire în suplimentul literar, sub semnăturile lui G. Russe- Admirescu, Ilie Ighel-Deleanu, Eliza Mustea, Artur Stavri, A. Naum-Ploieșteanu, Elena Sevastos, Aristide Cantilli, Th. D. Speranția, I.C. Săvescu
INDEPENDENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287545_a_288874]
-
Petöfi, Maeterlinck, dar și eseuri despre literatura lui I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ion Scurtu (necrolog), G. Coșbuc (Pe urmele lui...), Andrei Bârseanu, Petru Maior, I. Heliade-Rădulescu sau despre mișcarea lui Tudor Vladimirescu, romanul american contemporan, problemele futurismului. Se publică în foileton un roman al lui E.M. Vogüé, Morții vorbesc, sau traduceri din poezia lui William Wordsworth, realizate de Petre Grimm. Literatura e menită să atragă atenția publicului asupra unor scriitori în vogă și a unor probleme de istorie literară transilvăneană, mai
INFRAŢIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287552_a_288881]
-
tematici descinse din romantismul german, din schopenhauerianism și filosofia indică. A mai publicat satire, epigrame și ode în „România literară”, „Buciumul”, „Dâmbovița” și „Revista română”. Este unul dintre prezumtivii autori ai romanului Don Juanii din București, (publicat fără semnătură în foiletonul gazetei „Independința”, 1861-1862), atribuit, succesiv, lui Ion Ghica, Pantazi Ghica și lui I., și aproape sigur autor al textului introductiv Catastihul amorului, ca și al romanului La gura sobei (apărute anonim în 1865), precum și al nuvelei O zi de fericire
IONESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
în 1891 secretar general al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, iar în 1899, inspector general al învățământului secundar. Fusese ales, în 1889, membru corespondent al Academiei Române. Preocupat concomitent de istorie, literatură, folclor și teatru, I.-G. a scris sute de foiletoane din care se desprinde o imagine caleidoscopică a vieții intelectuale românești din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea. Semnând și Gion, iar la început, probabil, Galu, scrie la „Telegraful român”, „România liberă”, „Binele public”, „Album macedo-român” „Românul” (unde
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
generoase. Când scrie el însuși teatru, I.-G. improvizează: Liceul Țepeluș-Vodă. Real? Vechi? Clasic? Modern? (1904), Șezătoarea Ștefan-Vodă (1904). În 1882, localizase, sub titlul Nea Frățilă și în colaborare cu A.I. Odobescu, piesa L’Ami Fritz de Erckmann-Chatrian. Înrudite cu foiletoanele, conferințele ținute la Ateneul Român, multe dintre ele publicate, popularizează, într-o expunere când gravă, când ironică, varii aspecte privind cultura, literatura. Bunăoară, vorbind despre Ion Neculce, I.-G., francofil perseverent, îl compara cu Saint-Simon (analogie regăsită la G. Călinescu
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
Dumitrescu-Bușulenga, București, 1993; ed. pref. Eugen Simion, București, 2001. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Memoriile lui Iorgu Iordan, RL, 1976, 45; Streinu, Pagini, V, 417; Paul Georgescu, „Memorii”, CNT, 1977, 35; Regman, Explorări, 182-191; Popescu, Cărți, 110-112; Ștefănescu, Jurnal, 104-107; Dobrescu, Foiletoane, II, 138-150; Valeriu Mangu, De vorbă cu Iorgu Iordan, București, 1982; Cristea, Fereastra, 107-112; Ivașcu, Confruntări, III, 129-135; Simion, Scriitori, IV, 11-19; Iorgu Iordan - 100 de ani de la naștere, Iași, 1989; Dicț. scriit. rom., II, 611-612. I.D.
IORDAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287603_a_288932]
-
Laurențiu Fulga, Ion Băieșu, Ștefan Bănulescu, Romulus Guga, Sorin Titel, Al. Ivasiuc, Fănuș Neagu, Radu Petrescu, Alexandru George, Mircea Horia Simionescu, Augustin Buzura, Virgil Duda, Marin Preda - adică despre principalii autori ai momentului, asupra cărora criticul va reveni și în foiletoanele ulterioare. Unele opinii sunt remarcabile prin originalitate și prin acuitatea demonstrației. Despre Moromeții spune: „Complexitatea acestei scrieri vine din marea complexitate a compoziției și nu direct din problemele puse, din caracterele eroilor sau din specificul evoluției colective înfățișate”, specificul poeziei
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
edit., București, 2002. Repere bibliografice: Liviu Petrescu, „Rondul de noapte”, TR, 1974, 28; Ungureanu, La umbra cărților, 63-64; Ulici, Prima verba, I, 42-45; Regman, Colocvial, 227-230; Culcer, Citind, 80-88; Vlad, Lectura, 68-73; Ungheanu, Lecturi, 210-215, 296-300; Dimisianu, Opinii, 299-303; Dobrescu, Foiletoane, I, 143-151; George, Sfârșitul, III, 286-289; Raicu, Contemporani, 212-215; Zaciu, Lancea, 227-232; Grigurcu, Critici, 377-388; Culcer, Serii, 93-104; Felea, Prezența, 88-95; Grigurcu, Între critici, 207-211; Stănescu, Jurnal, II, 200-205; Gheorghiu, Reflexe, 105-110; Manea, Contur, 131-141; Moraru, Textul, 35-39; Simion, Scriitori
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
multe dovezi, cade la fandacsie și nu mai iese din ea (Lunile anului). Povestirea este bine conturată și sugerează un tip de anxietate în condițiile unei biografii precare. Irelevante estetic par, din această categorie, schițele dramatice Primăvara și Un interviu. Foiletoanele satirice din a doua carte a lui I. sunt bine scrise și tind să fixeze, prin câteva tipuri ce se repetă, mica birocrație provincială. Mircea Dicu, Diaconescu și Neagu, funcționari amărâți, se cinstesc cu țuică în timpul serviciului, apoi se toarnă
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
la cadre. Comedia denunțului continuă (Dansul clapelor). Gigi Burlacu este un mic șef despotic însărcinat să laicizeze sărbătorile creștine. El are un plan și cere subalternilor înfăptuirea, neabătut, a obiectivului (Ultimul punct). Limbajul de lemn este aici, ca în toate foiletoanele, hrana spiritului comic. Valentin Bușniță, poet patriotic și revoluționar, are impresia că s-a pus la cale o consipirație mondială împotriva talentului său (Poetul și pușca). Leontina își așteaptă bărbatul care întârzie nepermis de mult și, în acest timp, ține
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
iar din 1900 funcționează ca profesor la Liceul Internat din Iași, fiind titularizat în 1902. După o lungă absență din presa literară, semnătura lui reapare în 1901 în „Noua revistă română” a lui C. Rădulescu-Motru, sub două articole (Cu prilejul foiletoanelor d-lui Caragiale și Curentul eminescian), semnificative pentru preocupările de moment. Pe marginea „foiletoanelor” lui Caragiale apărute în „Universul” (1900), criticul emite reflecții despre relațiile temperament-idee, cuget-societate, reluate pe alt plan, sub titlul Literatura și societatea, în monografia Opera literară
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
1902. După o lungă absență din presa literară, semnătura lui reapare în 1901 în „Noua revistă română” a lui C. Rădulescu-Motru, sub două articole (Cu prilejul foiletoanelor d-lui Caragiale și Curentul eminescian), semnificative pentru preocupările de moment. Pe marginea „foiletoanelor” lui Caragiale apărute în „Universul” (1900), criticul emite reflecții despre relațiile temperament-idee, cuget-societate, reluate pe alt plan, sub titlul Literatura și societatea, în monografia Opera literară a d-lui Vlahuță (1912), dar și puncte de vedere ce prefigurează Spiritul critic
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
Incidențe, 146-163; Cioculescu, Prozatori, 317-335; Ciobanu, Însemne, I, 258-261; Cristea, Arcadia, 122-126; Drăgan, Lecturi, 179-285; Ciopraga, Ulysse, 240-255; Micu, Lecturi, 67-71; Protopopescu, Romanul, 243-256; Ungheanu, Lecturi, 43-56; George, Sfârșitul, II, 178-183; Mircea Muthu, La marginea geometriei, Cluj-Napoca, 1979, 123-128; Dobrescu, Foiletoane, I, 13-27; Papahagi, Eros, 28-45; Șerban, Ispita, 54-58; Manolescu, Arca, II, 131-160; Mihai Dinu Gheorghiu, Ibrăileanu. Romanul criticului, București, 1981; Vartic, Modelul, 96-132; Simuț, Diferența, 23-39; Lenuța Drăgan, Dorina Mercheș, G. Ibrăileanu (1871-1936). Biobibliografie, pref. Mihai Bordeianu, Iași, 1982; Hrimiuc-Toporaș
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
Dumbrăveanu, D. Bodescu, I. Popp, Gh. I. Dimitriu colaborează cu versuri și proză. Panait Macri și I.I. Roșca dau, de asemenea, versuri. În 21 și 28 octombrie figurează în sumar două încercări lirice ale elevului N. Petrașcu. În fiecare număr foiletonul este ocupat de o traducere din literatura franceză. Scriitorii aleși sunt Jules Verne (Ocolul pământului în optzeci de zile, Aventurile a trei ruși și trei englezi în Africa Centrală), Paul Féval, Al. Dumas-fiul. R.Z.
JURNALUL PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287695_a_289024]