5,879 matches
-
principalele orașe ale Austriei, al căror conținut era: prezentarea de expoziții de artă plastică, de fotografii artistice privind mânăstirile din Moldova, alte monumente istorice și culturale, peisaje și obiective turistice, filme artistice și documentare, programe ale unor formații și ansambluri folclorice, conferințe și expuneri despre România; a insistat pe lângă autoritățile române pentru a trimite în Austria, în cadrul programului de schimburi culturale, expoziții ale unor valoroși artiști plastici. S-a reușit, astfel, organizarea la Viena a unei expoziții a marelui pictor I.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în anul 2002. A sprijinit participarea unor formații românești la turnee și festivaluri internaționale în Portugalia (Chenzina de muzică românească; Teatrul Nottara din București; Teatrul Giulești; Teatrul Național din București; Teatrul Național din Craiova; Filarmonica George Enescu din București; ansamblurile folclorice din Târgu Jiu, Craiova, Novaci, București, Baia Mare, Oradea etc.), precum și turneele ansamblului Nedeia din Novaci în Franța. La inițiativa sa, au fost organizate concerte și recitaluri de muzică românească în saloanele Ambasadei române la Brasilia, la Școala de muzică, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
teritoriul marocan, în toate provinciile. Ambasadorul român se întâlnea cu specialiștii, făcea vizite Guvernatorilor provinciilor. În presa centrală marocană apăreau articole și știri despre România, în mod frecvent. În domeniul cultural: se prezentau multe expoziții, în special de pictură; ansambluri folclorice românești prezentau spectacole; s-a realizat și o coproducție cinematografică filmul "Brațele Afroditei"; s-a participat la multe manifestări sportive etc. Ambasadorul român a avut prilejul să cunoască, în Maroc, importante personalități, care au vizitat în acei ani Marocul: Regina
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de comune belgiene au adoptat sate românești și au trimis ajutoare substanțiale. Treptat, s-au organizat vizite ale unor miniștri români în Belgia și a unui ministru belgian în România; s-au prezentat expoziții; s-au produs în Belgia ansambluri folclorice și alte grupuri artistice; s-a participat la târguri internaționale și s-au organizat întâlniri ale oamenilor de afaceri din cele două țări. S-a acordat atenție diasporei române, stabilindu-se bune relații cu personalități de prestigiu. Ambasadorul Ovidiu Popescu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
chineze. Pe plan cultural, au fost consemnate vizitele în China ale unor personalități: Academicianul Dr. Ștefan Nicolau, Dr. N. Cajal, scriitorii Eugen Barbu și Alexandru Andrițoiu, violoniștii Ștefan Ruha și Ilarion Ionescu-Galați, ansamblul de dansuri populare și orchestra de muzică folclorică dirijate de compozitorul Viorel Doboș. În urma misiunii încredințate în 1965, Agop Bezerian s-a deplasat la Ulan Bator pentru a perfecta înțelegerea cu privire la înființarea primei Ambasade a României în R.P.Mongolă, misiune pe care a îndeplinit-o în bune condiții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ale comisiilor economice mixte. Cunoașterea țării peste hotare a fost unul dintre obiectivele prioritare ale activității sale. Numeroasele expoziții de pictură, sculptură, artă grafică, artizanat, turistice, de prezentare generală a țării, turneele unor soliști de operă, balet, muzică clasică, ansambluri folclorice, participarea la festivaluri și concursuri internaționale, traduceri din literatura română, proiecții de filme, emisiuni la radio și televiziune, conferințe. Toate acestea au contribuit la răspândirea cunoștințelor asupra istoriei și culturii, tradițiilor, creației artistice și științifice, a pozițiilor pe plan internațional
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la Helsinki, la vernisaj participând președintele parlamentului Finlandei și ministrul finanțelor (august 1969); "Icoane românești pe sticlă", itinerantă în diferite orașe din Danemarca (1992). A colaborat la realizarea spectacolelor, la Copenhaga, ale ansamblului "Rapsodia Română" (septembrie 1962); a turneului ansamblului folcloric "Ciocârlia", în orașele pakistaneze Karachi, Lahore, Peshawar și Rawalpindi (la sfârșitul turneului membrii ansamblului au fost primiți de președintele Pakistanului) 1976); a ansamblului "Semenic", în Danemarca (1993). A inițiat și organizat "Luna Culinară Românească", la restaurantul Torni din Helsinki, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de artă, deschisă tot pe Kuznețki most, cuprinzând 50 de lucrări de pictură, a fost panotată de pictorul Constantin Piliuță. În urma unor tratative cu responsabilii din Ministerul Culturii rus, a determinat acceptarea unor turnee românești în Rusia, ale unor formații folclorice ca: Rapsodia Română, Doina, formația Teatrului de Estradă "Constantin Tănase", turneul ansamblului Rapsodia Română și Ciocârlia și ansamblul de Estradă din Galați. A ajutat efectiv la succesul la Moscova a unor soliști de operă. Este vorba de Elena Cernei și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
hotare cele mai reprezentative ansambluri de cântece și dansuri românești: Ciocârlia, Călușarii, Cindrelul, Doina Argeșului ș.a., precum și Filarmonica de stat "George Enescu", Corul de copii al Radiodifuziunii, Corul "Madrigal", condus de Marin Constantin, formații de muzică de cameră etc., turneele folclorice din Africa, America Latină, Asia desfășurându-se pe durate mari de 1 2 luni. O atenție aparte a fost acordată personalităților culturale și științifice românești: academicieni, profesori universitari, scriitori etc., care au ținut conferințe în universități din Europa, S.U.A., Japonia, China
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
orașului berzele deveneau fuioare zburătoare care, eliberate de povară, țâșneau spre cer ca săgețile albe în beznă. Îngeri care se întorceau acasă până la următoarea naștere. * * * P ovestitorul, aflat în Pleistocen, tocmai fecunda viitoarea gândire a lui Enescu cu ideea izvorului folcloric, cristalizat în Sonata pentru pian în Fa diez Major, Opus 24, nr 1 de peste 13.500 de ani, când avu un simțământ ciudat: îl durea tăcerea. Scrise încet, infinit de încet, de parcă ar fi vrut să guste acea clipă, electrocutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-i spuneau prietenii Grătărel, nu pentru că, așa cum crezusem eu, era pofticios de fripturi sau mici la grătar... Deștept, inspirat și cu gust, unchiul. Nu m-a pus să cânt, dar mi-a făcut semn să ciulesc urechile la tezaurul lui folcloric: "Vine potera călare, / Neagră ca de-nmormântare; / Negru sunt, larmă nu fac, / Dar pe unde trec e jale, / C-au țesut un zodiac / Din fum negru de pistoale..." Ca din cărți le zicea și le cânta, iar ninetistele, care veniseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
1863) au mult mai puțină unitate decît cele precedente. Deceniul al șaptelea al secolului al XlX-lea reprezintă un moment de cotitură în viața și creația lui Alecsandri. Pastelurile, Legendele și Ostașii noștri lărgesc și aprofundează, în același timp, inspirația folclorică, ce va rămîne una din constantele creației sale. Pastelurile, poezii descriptive, apărute, în marea lor majoritate, mai întîi în Convorbiri literare reconstituie în cheie poetică succesiunea anotimpurilor într-un peisaj românesc. VASILE ALECSANDRI. Poet grațios și echilibrat, discret, dar vibrînd
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
Noroc, Ultima Noapte, Farfuridi este personajul flămând căruia i se trage și numele de la farfurie" - "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Liviu Rebreanu" - "Harap Alb practică activitățile de voluntariat" - "Romanul Baltagul nu are autor, e un roman folcloric" - "Sinominul pentru surâzând este rânjind" - "Strălucirea florilor este epitet" Pentru cei 200.000 de absolvenți ai claselor a XII-a, de luni, 10 iunie, începe examenul de Bacalaureat cu proba orală de evaluare a competențelor de comunicare în limba română
Bacalaureat 2013: Vezi perlele olimpicilor by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78582_a_79907]
-
s-au bucurat de mare succes la publicul de sezon, la marele public format din tineri cursanți, din turiști, din oamenii ai locului. Ropote de aplauze a stârnit evoluția strălucitoare a violonistului Nicușor Silaghi ca solist al celor două suite folclorice românești prezentate de Cvartetul Transilvan, ansamblu condus de violonistul Gabriel Croitoru. Ansamblul de jazz condus de vocalista Irina Sârbu, Ansamblul de Euritmie "Enescu" din Stuttgart, Ana Selis și Latino Band, flautista Luminița Cucu și chitaristul Corneliu Voicescu, tineri muzicieni prezenți
Orchestra tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7000_a_8325]
-
din satele Greaca și Pietrele, județul Giurgiu care vor cânta pentru întâia oară în Muzeul Satului. Dar și ansamblurile cunoscute deja, vor oferi cel mai frumos program muzical și coregrafic, menit să ajungă la sufletul românilor: Ansamblul Doinitorii Runcului, Ansamblul folcloric Trei generații din Flămânzi,jud. Botoșani, Ansamblul folcloric Drumul baltagului din comuna Borca, jud. Neamț, Grupul de copii Ascetica toacă din Victoria, jud. Brașov, Ansamblul folcloric Muntenia din Giurgiu, Grupul folcloric „Constantin Brăiloiu” al Colegiului „Sandu Aldea” din Călărași, Grupul
Floriile cu bucurie, la Muzeul Satului din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70320_a_71645]
-
vor cânta pentru întâia oară în Muzeul Satului. Dar și ansamblurile cunoscute deja, vor oferi cel mai frumos program muzical și coregrafic, menit să ajungă la sufletul românilor: Ansamblul Doinitorii Runcului, Ansamblul folcloric Trei generații din Flămânzi,jud. Botoșani, Ansamblul folcloric Drumul baltagului din comuna Borca, jud. Neamț, Grupul de copii Ascetica toacă din Victoria, jud. Brașov, Ansamblul folcloric Muntenia din Giurgiu, Grupul folcloric „Constantin Brăiloiu” al Colegiului „Sandu Aldea” din Călărași, Grupul folcloric al Școlii generale din comuna Izbiceni, jud.
Floriile cu bucurie, la Muzeul Satului din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70320_a_71645]
-
program muzical și coregrafic, menit să ajungă la sufletul românilor: Ansamblul Doinitorii Runcului, Ansamblul folcloric Trei generații din Flămânzi,jud. Botoșani, Ansamblul folcloric Drumul baltagului din comuna Borca, jud. Neamț, Grupul de copii Ascetica toacă din Victoria, jud. Brașov, Ansamblul folcloric Muntenia din Giurgiu, Grupul folcloric „Constantin Brăiloiu” al Colegiului „Sandu Aldea” din Călărași, Grupul folcloric al Școlii generale din comuna Izbiceni, jud. Olt , Ansamblul folcloric Dunărica din comuna Năsturelu, jud. Teleorman. Programul artistic va fi completat de ritmurile sprintene ale
Floriile cu bucurie, la Muzeul Satului din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70320_a_71645]
-
să ajungă la sufletul românilor: Ansamblul Doinitorii Runcului, Ansamblul folcloric Trei generații din Flămânzi,jud. Botoșani, Ansamblul folcloric Drumul baltagului din comuna Borca, jud. Neamț, Grupul de copii Ascetica toacă din Victoria, jud. Brașov, Ansamblul folcloric Muntenia din Giurgiu, Grupul folcloric „Constantin Brăiloiu” al Colegiului „Sandu Aldea” din Călărași, Grupul folcloric al Școlii generale din comuna Izbiceni, jud. Olt , Ansamblul folcloric Dunărica din comuna Năsturelu, jud. Teleorman. Programul artistic va fi completat de ritmurile sprintene ale grupului folcloric Boatsea armânească al
Floriile cu bucurie, la Muzeul Satului din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70320_a_71645]
-
Trei generații din Flămânzi,jud. Botoșani, Ansamblul folcloric Drumul baltagului din comuna Borca, jud. Neamț, Grupul de copii Ascetica toacă din Victoria, jud. Brașov, Ansamblul folcloric Muntenia din Giurgiu, Grupul folcloric „Constantin Brăiloiu” al Colegiului „Sandu Aldea” din Călărași, Grupul folcloric al Școlii generale din comuna Izbiceni, jud. Olt , Ansamblul folcloric Dunărica din comuna Năsturelu, jud. Teleorman. Programul artistic va fi completat de ritmurile sprintene ale grupului folcloric Boatsea armânească al Comunității Aromâne din Slobozia. Icoane pe sticlă sau pe lemn
Floriile cu bucurie, la Muzeul Satului din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70320_a_71645]
-
din comuna Borca, jud. Neamț, Grupul de copii Ascetica toacă din Victoria, jud. Brașov, Ansamblul folcloric Muntenia din Giurgiu, Grupul folcloric „Constantin Brăiloiu” al Colegiului „Sandu Aldea” din Călărași, Grupul folcloric al Școlii generale din comuna Izbiceni, jud. Olt , Ansamblul folcloric Dunărica din comuna Năsturelu, jud. Teleorman. Programul artistic va fi completat de ritmurile sprintene ale grupului folcloric Boatsea armânească al Comunității Aromâne din Slobozia. Icoane pe sticlă sau pe lemn, ouă încondeiate, ceramică și alte produse care pot fi achiziționate
Floriile cu bucurie, la Muzeul Satului din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70320_a_71645]
-
din Giurgiu, Grupul folcloric „Constantin Brăiloiu” al Colegiului „Sandu Aldea” din Călărași, Grupul folcloric al Școlii generale din comuna Izbiceni, jud. Olt , Ansamblul folcloric Dunărica din comuna Năsturelu, jud. Teleorman. Programul artistic va fi completat de ritmurile sprintene ale grupului folcloric Boatsea armânească al Comunității Aromâne din Slobozia. Icoane pe sticlă sau pe lemn, ouă încondeiate, ceramică și alte produse care pot fi achiziționate de la meșterii populari pot constitui un cadou original pentru cei dragi. Produsele din gastronomia tradițională (cozonac, pască
Floriile cu bucurie, la Muzeul Satului din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/70320_a_71645]
-
editor D. Vatamaniuc, Ťoda cea mai frumoasă închinată de poet patrieiť. Mai subtilă e tentativa de a le întineri a lui Caius Dobrescu: O călărire în zori ar transfigura o relație erotică, iar De-aș avea... ar mima doar metrica folclorică, fiind în fond o expresie a sentimentelor galante nu ale poporului, ci ale clasei mijlocii de la 1860 - 1870. Argumentelor criticului li se poate retorca ușor că relația erotică de care vorbește e o banală imagine romantică a cuplului călare și
Câteva sentințe (V) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7402_a_8727]
-
Rădulescu" al Academiei Romăne), un "adevărat corpus al literaturii orale române", cu rezumatele a cinci sute de basme românești, grupate în cicluri și tipuri, basme a căror origine este examinată din unghi antropologic, prin celălalt volum de folclor comparat, Studii folclorice (1896), în care figurează studii remarcabile precum Zilele Babei și legenda Dochiei, Legenda meșterului Manole la grecii moderni și Ielele sau zânele rele..., prin noutatea adusă în Dicționarul universal al limbii române, prin erudiția "cu adevărat uimitoare" (Iorgu Iordan) din
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
Noica, Gabriela Drăgoi, și o serie de reeditări din opera sa, care au avut loc în ultimele trei decenii, precum Basmele române... (1978), Dicționarul universal..., "actualizat și redimensionat printr-o elaborare modernă" (1995-1996), încercare a semasiologiei române (1999) și Studii folclorice (2003), certifică actualitatea operei sale. Nu-mi ascund satisfacția că eu însumi am avut o anume contribuție la mai dreapta cinstire a operei sale: am fost redactor de carte al ediției Basmele române..., îngrijită de Ruxandra Niculescu și prefațată de
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
devreme sau mai tarziu. Pericolul cel mare e când "relaxarea" de care tot vorbim părăsește domeniul didactic și intră în cel științific, academic. O experiență avută cu o editură prestigioasa ne îndreptățește să facem afirmația de mai sus (vezi Reflexe folclorice în literatura scrisă. Antologie, introducere, comentarii, dosar critic, note și bibliografie de A. Gh. Olteanu, București, Editura Humanitas Educațional, 2000). Întâmplarea despre care va fi vorba se datoreaza nu numai "relaxării" în actul de comunicare, ci, cred, în mare măsură
Comunicare și corectitudine by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6858_a_8183]