1,316 matches
-
CANTEMIR, Traian (7.IX.1907, Pătrăuți, j. Suceava - 7.VIII.1998, Iași), folclorist și istoric literar. După studii secundare la Suceava (1918-1926), C. urmează Facultatea de Litere și Filosofie la Cernăuți (1926-1930), cu profesorii Leca Morariu, Alexe Procopovici, Eugen Herzog și Vasile Gherasim, apoi se specializează la Școala Română din Roma (1931-1933). Își
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
Caragiu Marioțeanu. Părinții săi emigrează, în 1928, în România, stabilindu-se în comuna Sarsânlar din județul Durostor. C. urmează aici patru clase primare, apoi face liceul la Silistra, unde îi sunt profesori Gh. Zuca, publicist și prozator, și Pericle Papahagi, folclorist și istoric literar. În 1940, în urma cedării Cadrilaterului, familia sa ia drumul pribegiei, așezându-se succesiv în Oltenița, Bacău, Corlătești, Moara Domnească (Prahova) și în Ploiești, unde C. își încheie studiile secundare. Se înscrie inițial la Facultatea de Drept din
CARAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286095_a_287424]
-
inedite, pe atât de meritorii se prezintă notele bibliografice și cele explicative asupra unor personaje culturale astăzi obscure” (Șerban Cioculescu). Cu aceeași râvnă și cu o acuratețe remarcabilă a informației, a întocmit mai multe antologii de poezie și proză românească. Folcloristul a tipărit culegerea Cântece poporane moldovenești (1928), meritorie prin încercarea de a releva repertoriul unui talentat rapsod din Drăgușeni - Suceava (231 de cântece bătrânești, hore și chiuituri). SCRIERI: Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi, I, Arad, 1927; Ion Budai-Deleanu
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
, Ioan D. (11.II.1841, Avdela, Grecia - 13.I.1921, Iași), folclorist și traducător. Fiu al unor țărani aromâni, C. urmează cursurile școlilor primare și secundare aromânești din Avdela, Gureanță și Vlaho-Clisura. Din 1856, studiază filologia la Atena, și după absolvire, vine în România. Obține un post de profesor la Gimnaziul Central
CARAGIANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286093_a_287422]
-
repere, că unii dintre ei veneau de undeva de la munte sau din podișul Transilvaniei, dar cine, de ce și când Îi adusese aici? * (MAȘINĂ) Târgul duminical nu e un obicei românesc dispărut pentru totdeauna (nu insistați și n-o faceți pe folcloristul, domnul profesor!), el continuă să existe și ia forme noi. Este un „nou“ care manifestă la toate nivelele: mijloacele de locomoție cu care se vine și se pleacă de la târg, prilejul organizării lui, ținuta cerută În zi de târg, natura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
făcea niciodată”, deși era un “godin” din timpuri apuse. Papadima face remarca veridică, privind “memorialul durerii” în realizarea Luciei Hossu Longin: “fără să ne înfățișeze profunda realitate a închisorilor comuniste”. Textul lui Ovidiu Papadima e intitulat “Crăciun la Jilava”, dar folcloristul i-o ia înainte cu amintirile din familie, semnificația superioară a datinei și ”feeria colindelor” etc. În Jilava, și în toate pușcăriile comuniste nu era voie nici în șoaptă să cânți, iar când am cântat am fost izolat și maltratat
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de dinainte. Am pomenit de Păstrămaț ăla. Tu nu cred că-l știi... Dădu să-l prindă de braț, să se cuibărească la pieptul lui. Oftă doar. - Tu plecasei, dar venise unul, Păstrămaț ăsta de care ți-am spus, un folclorist de la București, profesor, cercetăror ce era și începuse să strângă poveștile astea cu Chiru. Se povestea că s-ar fi dus chiar până la el în Baltă. Venea verile aici și se ducea acolo, la Chiru. L-ar fi și găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Nu întâmplător astăzi se vorbește tot mai mult de transdisciplinaritate. Aceste deziderate sunt întemeiate, însă practicarea lor superficială, fără restricții și cu inconștiența și iresponsabilitatea diletantului, implică un mare pericol, și anume proliferarea incompetenței. Nimeni nu poate interzice economiștilor, juriștilor, folcloriștilor, geografilor sau altor specialiști ce se apleacă asupra unor aspecte ale realității sociale să întreprindă anchete și sondaje de opinie. Dar fără a cunoaște temeinic achizițiile din științele socioumane de profil (în particular, sociologie și psihologie socială), riscurile gnoseologice sunt
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
D-lui C.N. Învățai să beau cu doica Și mă-nvață scrisul Noica! Memorabilă este povestea lui Harry Brauner, care, după ce a ieșit din închisoare, s-a dus să revadă Drăgușul, satul în care lucrase ani de-a rândul ca folclorist. L-a întîlnit o țărancă, l-a privit speriată și i-a spus: "Aoleu, domnu' Brauner! Noi am crezut că muriseți și v-am făcut bocetu'." Harry Brauner și-a cules astfel propriul bocet: Am aflat de prin vecini C-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de funcționare, acte de mare valoare. Ea era înființată cu aprobarea Casei Școalelor cu ordinul nr.35478/1931, iar inițiatorii constituirii erau tinerii Gh. I. Micu, Ion C. Vlasie, Vasile Necula, Nicolae Mihai, Vasile Bocan, Gh. Hârtopeanu, I. Catană ș.a. „Folcloristul Iuliu A. Zanne era foarte bine cunoscut celor din Băsești și împrejurimi" se spune în numerele 4-5 ale foii „ Glasul nostru ", care, începând cu numărul 2 apărea în patru pagini. Iuliu A. Zanne (18551924), între anii 1895-1903 a tipărit „Proverbele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
diferite 70 probleme, ghicitori și șarade " pentru care dezlegătorilor li se acordau premii în cărți. De asemenea, avea ca obiectiv „ informarea cititorilor cu știri despre lucruri și fapte de mare importanță, atât din țara noastră cât și din alte țări". „Folcloristul Iuliu A. Zanne se spune în publicație (1-25 decembre 1931) a adunat proverbele tuturor românilor existenți pe suprafața pământului și le-a tipărit în zece mari volume. Pentru aceasta i-a trebuit ani întregi de cercetare, ani întregi a întreținut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cazimir, Al. Cazaban, Victor Ion Popa, Theodor Roseu, I. Mihail, Gheorghe Arteni („Scriitorul Virgil Caraivan"), Anton Romila („O figură originală: Moș Virgil Caraivan"), „I. Catană („Tovărășie"), Ioan D. Sandu („Spre progres"), Ioan Chichiță („Cooperația este scăparea"), Nicu Delabăsești („Un uitat folcloristul Iuliu A. Zanne") etc. Mai semnau articole: preot Ioan Dănilă de la Horga, Florin Cherinback, inginer agronom, Victor Al. Glinsky, învățător („Ce-ți dorim noi ție dulce Românie"), Petre Marinică, Iosif N. Dumitrescu, V. Măgureanu, dr. I. Arteni de la spitalul Ungheni-Iași
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
broaște"; 1901 „Povestea norocului", legenda „De ce cântă cucul numai la Sânzenie" etc.; 1907-1908 evocarea „Cum se făcea șezătoarea mai înainte vreme", „Plugușorul"-, la revista „Ion Creangă" de la Bârlad, în anul 1908 Al. Vasiliu este ales în comitetul diriguitor al Societății folcloriștilor din România care îl avea ca președinte pe Artur Gorovei. În urma recomandării lui Gh. I. Kirileanu, ca „unul din cei mai buni folcloriști români" la acea dată, la 25-28 martie 1908, Secțiunea Literară a Academiei Române aprobă raportul lui Titu Maiorescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revista „Ion Creangă" de la Bârlad, în anul 1908 Al. Vasiliu este ales în comitetul diriguitor al Societății folcloriștilor din România care îl avea ca președinte pe Artur Gorovei. În urma recomandării lui Gh. I. Kirileanu, ca „unul din cei mai buni folcloriști români" la acea dată, la 25-28 martie 1908, Secțiunea Literară a Academiei Române aprobă raportul lui Titu Maiorescu prin care propune tipărirea culegerii lui Al. Vasiliu care apare sub titlul „Cântece, urături și bocete de-ale poporului", la București în 1909
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
într‐un atelier, fost pe vremuri grajd, în care dormeau, luau masa și făceau și școală. Bucătăria era în poiata găinilor, iar celelalte lucruri, averea copiilor, grămădită pe unde s‐a putut...” Foto: Mihai Lupescu, directorul Orfelinatului „Pr. Ferdinand” Zorleni, folclorist, membru al Academiei Bârlădene, colaborator al folcloristului Simion Florea Marian. * Calendarul Tutova pe anul 1888 Conținea pe lângă materia calendaristică, tarifele scrisorilor și imprimatelor, mandatelor poștale, scrieri literare și amuzante. Calendarul Tutova pe 1888, anul I, care cuprindea și scrieri literare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în care dormeau, luau masa și făceau și școală. Bucătăria era în poiata găinilor, iar celelalte lucruri, averea copiilor, grămădită pe unde s‐a putut...” Foto: Mihai Lupescu, directorul Orfelinatului „Pr. Ferdinand” Zorleni, folclorist, membru al Academiei Bârlădene, colaborator al folcloristului Simion Florea Marian. * Calendarul Tutova pe anul 1888 Conținea pe lângă materia calendaristică, tarifele scrisorilor și imprimatelor, mandatelor poștale, scrieri literare și amuzante. Calendarul Tutova pe 1888, anul I, care cuprindea și scrieri literare și amuzante, apărea tot la tipografia Cațafany
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
limbă, literatură și artă populară, cu apariție o dată pe lună, editată în anii 1928‐ 1929 de către preotul P.G. Savin - Jorăști Covurlui, la Tipografia C.D. Lupașcu din Bârlad, strada Ștefan cel Mare. În cuprinsul numărului 6 / 0ctombrie 1928 citim: 304 editorialul: Folcloriștii noștri Pompeiu Hossu Longin, născut la 30 august 1897, în comuna Cormenin, plasa Ileanda Mare, județul Someș; „Studii și cercetări” de C. Enescu - Bughea; „Datine și credințe” de Const P. Beldie, Ion C. Mara, Ion N. Niculescu - Vătășoiu, Ionel I.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
s‐au 305 mirat că așa de tânăr stingându‐se, a rămas cu o valoroasă operă în patrimoniul național”... G.G. Ursu din „Jurnal literar” ‐ Bârladul odinioară și astăzi. În Vremea nouă Vaslui, nr.110/28 iunie 1968. Vezi „Medalion. Un folclorist pasionat: Tudor Pamile ” de Constantin Parfene. * Părintele econ. Petru G. Savin din Jorăști - Covurlui n‐a fost numai conducătorul publicației Doina. Alături de alți entuziaști Petru G. Savin a făcut parte din comitetul de conducere a publicației Tudor Pamile, revistă de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Lupescu, a întemeiat revista „Ion Creangă ”, un adevărat tezaur al literaturii noastre”... „Ion Creangă - o însemnată revistă de folclor” - de Constantin Parfene, în Vremea nouă Vaslui din 18 august 19 68. * Neinspirat a fost Ion H. Ciobotaru, când în prezentarea folcloristului Simion Florea Marian în Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900, editura Academiei, 1979, a omis să prezinte colaborarea acestuia cu folclo riștii de la revista Ion Creangă din Bârlad: Tudor Pamfile și Mihai Lupescu. Mai ales că directorul Orfelinatului agricol
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Mai ales că directorul Orfelinatului agricol de la Zorleni - Bârlad - Mihai Lupescu - a publicat folclor în colaborare cu S.Fl. M. (Legendele Maicii Domnului), bogatele sale colecții de obiceiuri, tradiții, basme, superstiții, strigături, proverbe, descântece, medicină populară, stându‐i la dispoziție folcloristului bucovinean. Mărturie stau , fără a fi relevate, scrisori in edite dintre cei doi, aflate în arhiva „Fondului memorial - documentar” S. Fl. M. de la Suceava, referitoare la „Povestea Maicii Domnului”, manuscrisul „Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului...” referitoare la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Codreanu, publicist, profesor, critic literar recunoscut, Dumitru V. Marin (singurul vasluian în Dicționarul etnologilor români și în Dicționarul presei române, cu activitate politică, educativă și socială unică), Ioan Baban, profesor, analist, romancier dar și Dan Ravaru, publicist, monografist, cercetător, etno folclorist, Corneliu Bichineț, publicist, prozator, om politic, Gelu Bichineț, publicist (director Biblioteca Județeană), Laurențiu Șoitu, profesor dr. universitar, autor a numeroase studii de filosofia culturii, Cristian Simionescu, profesor și descoperitor de talente, Avram D. Tudosie, profesor, doctor, inginer, mare autor (vitivinicol
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
județul Vaslui. Autorul ei este prof. dr. Dumitru V. Marin, fondator (în decembrie 1990), martor și actant al studioului de televiziune Vaslui, dascăl cunoscut și în ipostază de condeier (între altele, monografia despre Liceul centenar „Mihail Kogălniceanu", precum și scrierile dedicate folcloristului antebelic Tudor Pamfile). Masivul volum cuprinde documente, fotografii, reacții (de toate felurile, de la președinții României la texte diverse, publicate în presa locală), cu gândul, explicit, de a lumina temeinic, un timp, o instituție nouă în era informaț ională, atât de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Puteți fi convinși că pe mulți i-am făcut noi harnici ! În devenirea istorică, după zvâcnirea strălucitoare a grupului creator la Bârlad la începutul secolului al XXlea (Al. Vlahuță, G. Tutoveanu, T. Pamfile - cel mai complet conducător de publicații, scriitor folclorist, vezi Rev. Ion Creangă, 1908-1921, episcopul Iacov Antonovici, apoi G.G. Ursu, Gh. Vrabie etc.), după pâlpâirea mai vioaie dintre cele 2 Războaie Mondiale la Vaslui și Huși (prof. Constantin Capră, ministrul C. Angelescu, acad. Gh. Vrânceanu, C-tin Ciuhodaru, Alexandru
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Cronica, Orizont, Convorbiri literare, Tribuna învățământului, Ethos, Apollo, Clepsidra, Meridianul, TV.V, Unison Radio. Prezență activă și autoritară în cultura jud. Vaslui. Tip. Măștile lui Cronos (1995), Clipa ca transparență (2006), ș.a. RAVARU, Dan, n.3 aprilie 1941, Bârlad: profesor, folclorist, etnograf, publicist. A urmat Facultatea de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași, licențiat în 1965. Funcționează ca profesor la liceele din Puiești și Negrești până în 1979, apoi se angajează în cadrul Centrului Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în presa locală două decenii, nominalizat în Dicționarul etnologilor din toate timpurile și Dicționarul presei române (5 poziții), Theodor Pracsiu (Vaslui), reputat jurnalist, teatrolog, profesor, fost inspector școlar, prezență autoritară și autorizată în viața culturală, Dan Ravaru (Vaslui), monografist, profesor, folclorist, autoritate în mediu cultural și ziaristic, Constantin Teodorescu (Bârlad), organizator de expoziții la Galeriile de Artă Bârlad, Muzeele din Vaslui, Bârlad (sau în afara județului), scoate săptămânalul Bârladul, donator de carte, documentarist multilateral. Avram D.Tudosie, profesor, doctor, inginer, mare personalitate
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]