15,024 matches
-
de employer of choice al unei companii sau din punctul de vedere a ceea ce își dorește un angajat de la un angajator, dar nu spun nimic despre brandul de angajator, ci despre ce anume din reputația sau din brandul extern (viziunea formală) al unei companii contează în ochii publicurilor. Considerațiile asupra acestor rezultate sunt întărite de temele-cheie abordate de articolele de presă. În intervalul monitorizat au fost identificate peste 450 de articole care au expus teme-cheie din grila de analiză care trimit
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
companii contează în ochii publicurilor. Considerațiile asupra acestor rezultate sunt întărite de temele-cheie abordate de articolele de presă. În intervalul monitorizat au fost identificate peste 450 de articole care au expus teme-cheie din grila de analiză care trimit la viziunea formală asupra brandului extern. Reputația bună, serviciile și produsele de înaltă calitate sau vizibilitatea top managementului în spațiul public sunt abordate de majoritatea articolelor monitorizate. Săptămâna financiară tratează aceste subiecte în peste 380 de materiale, iar Business Week în peste 30
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
o tendință generală, reflectă mai degrabă necritic paradigma companiilor și pe fondul faptului că este susținută financiar de publicitatea pe care acestea o cumpără în paginile ziarelor. De aceea, opiniile dominante ale articolelor sunt, de cele mai multe ori, în litera viziunii formale a brandului companiilor despre care vorbesc. Câteva extrase din articolele monitorizate sunt ilustrative din perspectiva celor afirmate mai sus. Pentru tema-cheie implicarea socială a companiei: ,,Operațiunea ghiozdanul, desfășurată de Carrefour, este la a doua ediție, angajații se duc prin școli
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
școlarizare. De altfel, antrenamentele fizice și cursurile teoretice pentru personal se desfășoară permanent în cadrul societăților de securitate care se respectă"247. Extrase pe tema stilul de leadership/conducere al ma-nagementului: "Relația pe care o are cu subalternii săi este una formală, cuvântul șef existând doar pe hârtie. Umorul și detașarea unui lider sunt principalele calități cu care a reușit să spargă aceste bariere. Cred că ei mă privesc mai mult ca pe un om normal, decât ca pe un șef, deoarece
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în mod evident, din substantivul feminin țigănesc duma "cuvânt, vorbă"; Gh. Sarău îl înregistrează (Mic dicționar rom-român, 1992), indicând și locuțiunea me daw duma "eu vorbesc". E foarte limpede că locuțiunea verbală - foarte transparentă în prima ei parte, prin asemănarea formală și semantică a verbului țigănesc cu cel românesc - a fost transpusă ca atare în construcția a da duma. Sensul consemnat în anii '30 e ușor de explicat: provine dintr-o simplă specializare, prin trecerea de la semnificația generală "a vorbi" la
Dumă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7226_a_8551]
-
fi doborâtă. În 1951, Brâncuși și-a oferit, prin donație, atelierul și operele din el, Academiei Republicii Populare Române. Donația lui n-a fost acceptată. Secția de lingvistică, literatură și artă a Academiei Române a considerat arta lui Brâncuși o artă formală și lipsită de umanism, în numeroase luări de cuvânt, avute de oameni remarcabili, de altfel cunoscuți ca oameni cu scaun la cap, al căror nume preferăm să le trecem sub tăcere. S-au rostit și discursuri favorabile, dar ele n-
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
o postură care poate îl măgulea, dar nu i se potrivea câtuși de puțin. Și aceasta fiindcă sub aparența de relaxare a intervențiilor și "încercărilor" sale scripturale există aproape întotdeauna o meditație concentrată, stăruitoare, orientată deopotrivă spre esența și particularitățile formale ale fenomenelor culturale. Ușurința cu care eseistul trece dintr-un plan în altul și facilitatea formulării se păstrează de la prima la ultima lui carte, însă ele nu reprezintă valori de compensație ori substituție: o cursivitate care să suplinească diluarea conținuturilor
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
frază "pe linie", se introduc, cu o naivitate bine jucată, autori "reacționari" și teme interzise în obsedantul deceniu. Eseistica de maturitate a lui Alexandru Paleologu se înscrie, nolens-volens, în orizontul strâmt de așteptare oficială de la finele epocii dejiste. Concesiile făcute, formale, fiind minate de spiritul deodată prea serios, suspect de serios, al sclipitorului eseist.
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
intrigi în care i se descoperă mitului adevărul existențial și implicit teatral. Bocsardi are un foarte puternic simț al detaliilor relevante. În spectacolul lui nu numai personajele dobândesc un relief particular, o anume pulsație carnală, a viului, ci și soluțiile formale, fie că-și circumscriu nedisimulat semnificații de sorginte simbolică, subtextuale, fie că în destule situații sunt împinse spre ceremonial, vădit spre a fi mai aproape de canonul estetic asumat. Ceea ce am făcut până aici nu aș vrea să se considere o
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]
-
confesiune-avans, demonul subtil care este Anton Crișan o spune clar, chiar dacă apoi o învelește în cuvintele lui "îndurerate" și "sincere": "Ť...oare cunoști exact lumea în care ne mișcăm? O căsnicie chiar și improvizată ca a mea, o căsnicie falsă, formală valorează în ochii unora mai mult decât toate lucrările mele științifice, mai mult decât inteligența și priceperea mea... Cei ce se ocupă de dosare nu au habar decât de regulile lor... Trebuie să avem răbdare... Iar apoi n-aș mai
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
al insectarului etc.) prin care imaginea devine autonomă față de obiectul inițial, a cărui esență este acum uzurpată. Cea de-a doua cale ar putea fi numită a imitației analogice și ea presupune invocarea unei realități prin substituții sprijinite pe analogii formale: un dovlecel uscat, de pildă, se substituie drugului de salam într-o compoziție care comentează ironic imaginea vitrinei de magazin alimentar. Celei de-a treia căi i s-ar potrivi denumirea de construcție metonimică și ea se referă, în special
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
tabel cronologic și repere critice reprezentative, și acoperă, ca titluri, scriitorii clasici și operele lor semnificative". Îi reproșez ceea ce i-am reproșat și colecției didactice a Editurii Art: antologările din clasici sunt anonime, tabelele cronologice sunt schematice, selecțiile critice sunt formale, banale; lipsește prezentarea scriitorilor într-un medalion accesibil și atractiv, adecvat gimnaziului. Observ, încă o dată, că edituri de prestigiu procedează, în editarea clasicilor, după legea minimului efort. Ar fi bine ca redactorul de specialitate din interiorul editurii să colaboreze cu
O editură, dincolo de manuale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8811_a_10136]
-
iar această ,,dizgrație" mergea, de multe ori, pînă la a li se controla șevaletul și penelurile spre a se constata dacă ele prezintă urmele vreunei folosiri recente -, fie și-au schimbat sever expresia și stilistica, asumîndu-și declarat doctrina și tipologia formală a realismului socialist. Dacă, dimpotrivă, avem în vedere întervalul 1965 - 1995, atunci sensul schimbării este unul afirmativ, unul care include în același timp semnele relaxării morale și dovezile certe ale funcționării limbajului. Generația de artiști care se afirmă la începutul
Memorie, artă, restaurație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8824_a_10149]
-
nu dând prioritate studiului vocabularului - cum crede nestrămutat d-l profesor Theodor Hristea, pe motiv că în acest compartiment al limbii s-ar produce majoritatea greșelilor ci -, deopotrivă, gramaticii și nu în ultimul rând sintaxei. într-o vreme când logica formală e lovită de precaritate, Școala are datoria să-și învețe ucenicii (cu atât mai mult - sau în primul rând - pe cei din categoria jurnaliștilor, pentru că ei "deversează - iarăși în primul rând - în spațiul public agramatisme de o mare toxicitate"), Școala
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
și strategice, decât din evoluții spectaculoase ale societății românești spre asumarea deplină a acquis-ului comunitar. Migrația masivă a românilor spre Occidentul dezvoltat și prosper, cu consecințele ei previzibile (de genul "cazului Mailat", din Italia), a fost, în fond, rezultatul aplicării formale a legislației europene, al preluării formelor presupuse de aceasta, fără ca fondul să fie pregătit. Faptul se datorează "păcatului originar" al democrației românești actuale. Nu a existat, după 1989, nici un fel de încercare de primenire reală a regulilor competiției valorilor, a
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
o "democrație originală", cum a numit-o inițiatorul ei. Stabilitatea noului regim a presupus o redistribuire de roluri, după specializări, între membrii grupului, răspândiți în toate formațiunile politice, îndeosebi în cele "istorice", cu scopul evident al mimării democrației, al aplicării formale a regulilor lor. Cei mai mulți dintre ei s-au regrupat (culme a ironiei când se știe de ce "posibilități economice" dispun!) în partidul "de stânga", denumit pe rând FDSN, PDSR, PSD. Opțiunea a fost motivată nu doar prin orientarea definitivă a lui
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
muntenești (cu sincope: revolționar, cu închiderea lui e final la i: actili, locurili, alocațili, cu dificultatea de a rosti diftongi - ianuare - și unele grupuri consonantice: ezecutiv). Formula prin abstract are o situație puțin diferită: aparține filonului semicult, fiind o alunecare formală, o deraiere lexicală, un lapsus generalizat, prin care abstract substituie pur și simplu termenul absurd din sintagma consacrată prin absurd; ar mai putea fi explicată și ca o contaminare între formulele prin absurd și în abstract. Nu e ușor să
"Prin abstract" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9796_a_11121]
-
izbuti deplin pe amândouă. Nu sunt un adept necondiționat al jazz-ului. Mărturisesc însă că, ascultându-l pe Oschanitzky, mă las sedus de avatarurile acestui gen deopotrivă viu și redundant, sec și învăluitor. îmi place în mod deosebit pedanța construcției formale, migala cu care-și controla microstructurile, logica suspendată uneori (ca în geometriile fractale) a derulării evenimentelor sonore, prospețimea constantă a raporturilor armonice ori densitatea rupturilor imprevizibile operate la nivelul canavalei ritmice. I-am reascultat dublul CD editat de Dreams Records
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
de publicitate dau un răspuns care merită reținut: "Acolo sus?... La fel ca jos. Numai că foile gazetelor sunt albe. Imaculate, vreau să spun." (p. 52) De remarcat este faptul că în acest caz miza nu mai cade pe combinațiile formale, ci, ironic, pe dialogul cultural cu textele sfinte. Textele lui Șerban Foarță au efectul unui beții de cuvinte asupra cititorului. Aliterațiile cu iz de incantație, holorimele cele mai năstrușnice, scarabeii misterioși și fluturii cu desene complicate care apar unde te
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
ar trebui o răzătoare, să te ștergi pe picioare de toate legendele pe care le-ai auzit despre el", pentru ca, doar cîteva fraze mai încolo, să identifice impecabil Rugăciunea brâncușiană din cimitirul buzoian exact ceea ce este de fapt în ordine formală, psihologică și filosofică, adică o adevărată placă turnantă în creația marelui sculptor, un punct final și, simultan, unul generativ: ,, Apoi Rugăciunea s-a mai ghemuit,s-a făcut broască țestoasă, focă. Apoi și-a dezdoit genunchii - pasăre măiastră, pînă s-
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
Dresorul, Mâncătorul de carne, Iluzionistul, Alergătorul, cărora le acordă neîntârziat statut de personaje, piesa dezvoltă de la un capăt la altul retorica obsedantă a lui dar. Tot ce se întâmplă e contrabalansat - nu și anulat - de ceea ce va urma. Iată dovada formală a organicității scrisului lui Vișniec și a coerenței structurale care-l protejează de tentația - istorică, în fond - a absurdului. Relativismul sistematic practicat de autorul Ușii îl distinge net și de Ionesco, și de Slawomir Mrozec. Din cele două texte care
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
literari care ne-au trecut, pe noi și textele noastre, la capitolul Proza de analiză. Nu interesantul și astuțiosul procedeu de a înșira una după alta verigile unui raționament pentru a ajunge la o concluzie, slujindu-ne de logica clasică, formală, a fost preocuparea noastră în timpul unei lungi, și, după cum se vede, prolifice cariere, ci... sondele aruncate în acele straturi adânci ale psihicului uman, ale istoriei chiar, ce nu apar ușor la o contemplare, la o descriere grăbită, strict rațională, sau
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
Întâi și-ntâi pentru că avem de-a face cu o lucrare foarte bine documentată asupra unui domeniu de nișă (dar imposibil de ocolit): literatura cu formă fixă. Practic, în afara unor clasificări didactice care operează strict cu diferențieri atomiste și excesiv formale, nu avem o idee generală prea limpede asupra rosturilor unor specii ca - de pildă - sonetul ori gazelul. Apoi pentru că e cel puțin reconfortant stilistic să parcurgi atent un volum întemeiat pe o cercetare adusă la zi și pe o argumentație
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
pe lume să plîng" (Locuri gata să zboare). Irepresibila nostalgie a satului natal nu merge pe făgașul bătătorit al sentimentalismului dezarmant, ci se străduiește a se contrage în conturul unor imagini insolite. Patetismul de fond își caută căi de omologare formală. Poetul se simte un crucificat al dureroasei amintiri: "mă bateți în cuie pentru liniștea voastră/ să uit că mi-ați purtat/ prin vuietul tăcerii din străzile pustii/ sub tinere sălcii viața pierdută" (Cu toate acestea). Ori își proiectează simțămîntul dezolant
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
Personal, deși îmi apare limpede faptul că arta construcției se numără printre atuurile - și implicit mizele -esențiale ale poemelor centrate în jurul lui Klein, nu sunt deloc convins de excelența tehnică a lui Ignat. Și nu spun aceasta numaidecât prin comparație formală cu scrupulosul Dan Sociu sau cu arborescentul Claudiu Komartin. Pur și simplu, o anume formă de miopie îl face să simtă precis arhitectura întregului, pierzând și deteriorând în schimb pe drum versuri și sintagme. Totul e elaborat, dar nu totul
Klein spuse nein by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9936_a_11261]