4,010 matches
-
de scălâmbăieli literare și artistice, din cauza cărora volumul său de debut, Iar Bianca sta-n Alex (Marineasa, seria de poezie, Timișoara, 2001, cu o prezentare pe ultima copertă de Al. Cistelecan), are mai mult de pierdut decât de câștigat. Se fotografiază cu o femeie care stă în cap pe capul lui (și reproduce fotografia pe coperta cărții), îi avertizează pe criticii literari că el și colegii săi de generație au revoluționat poezia fără să le ceară lor aprobare, povestește în gura
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ca într-o rochie strâmtă, cineva retușează în dreptul inimii, altcineva sigilează tâmplele, binecuvântează, părinte! Nimic mai confortabil decât o moarte în care le primești pe toate de-a gata: Într-un tablou alb-negru, bunica se lasă îmbrățișată pe marginea mormântului, fotografia încă mai miroase a seu ars și tămâie. De 8 ani, bunica înrourează tufa de liliac. Ar fi trebuit să se simtă învingător, l-a scos pe doctor din luptă cu propriile arme; mâine, cine știe ce terapii din Evul Mediu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mă alunga. Nu vreau să mă întorc în lume, chiar dacă Dumnezeu ar locui după fiecare fereastră închisă. Dumnezeu poartă vina gratiilor crescute în carne. Părinte, fă ce vrei cu mine! Bătrânul să-și ceară scuze de la cei care mi-au fotografiat inima slobodă. (Bunica a încercat sângele cum se încearcă apă pentru botez: a suflat de trei ori, a făcut semn peste valuri, a întins ștergar alb, bunica m-a așezat ca pe o pâine sub icoană.) Dacă există cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din seu rânced; lacul dosea noaptea cu tot cu stele în burțile scoicilor; fântâna neîncepută slobozea zorii; cea mai limpede naștere se întâmpla în vârful cumpenei; prevestind parcă o ultimă dispersie a îngerilor, așchiile de clopot descompuneau sunetele în hău. Pompierii au fotografiat labirintul cu timpanele sparte, arhimandritul Ioan a semnat procesul-verbal, obștea a cules până în ziuă fâșii carbonizate de sfinți. Martirii fotografiilor arse resuscitau memoria cenușii. Pe valea Bârgăului, vântul sufla a uitare. Ambulanțele au sosit primele. Tocmai de la Beclean se auzeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
total improprii de conservare - au accelerat deteriorarea prețiosului codex. Mai mult, acesta a ajuns pe mâinile unui anticar american, Ferrini, care l-a depus într-un congelator o vreme, nu înainte de a-i sustrage numeroase fragmente și de a-l fotografia cvasiintegral. Pe scurt, dacă manuscrisul ar fi fost achiziționat imediat după descoperire și dacă ar fi ajuns pe mâinile și sub ochii unor oameni pricepuți, polemica de acum legată de conținutul Evangheliei lui Iuda probabil n-ar mai exista. Evanghelia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și care, odată îndepărtată, lasă să se ivească două fotografii neclare, îngălbenite de vreme. Dora le privește cu atenție. Una din ele înfățișează un grup de șapte bărbați ce par a nu avea în comun decât obiectivul unui aparat de fotografiat, obiect probabil foarte rar la vremea la care a fost luată imaginea. Bărbații sunt îmbrăcați în pufoaice, pe cap poartă căciuli cu clape îndesate până la ochi, iar în picioare ceea ce par a fi niște pâslari grosolani. Toți șapte sunt năpădiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
spune Dora, căutând cu febrilitate Atlasul lumii. Da, iată la pagina 64 descoperă în Bucovina, lângă granița cu Ucraina, satul Arbore, în apropiere de orașul Rădăuți. Degeaba insistă să găsească și o localitate care începe cu "X", acolo unde fuseseră fotografiate femeia cu fetița. O caută și de partea cealaltă a graniței bine trasată cu roșu pe hartă. Dezamăgirea ei este mare constatând că partea de Nord a "Țării de Sus" a devenit o pată albă pe harta lumii. În afara orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
gând vorbele mormăite de artizanului priceput în timp ce lucrează : "Ce tip de aparat să fi fost folosit oare ? Iată, reușesc să descifrez și anul marcat pe spatele fotografiei cu grupul de bărbați : 1948 ! Pe vremea aceea doar nemții aveau aparate de fotografiat portabile cu care puteau să facă astfel de fotografii... Cred că a fost folosit unul din primele aparate din seria nemțească. Cred că se numea "Leica". Aparate desigur depășite azi, dar bune, solide, fiabile și mai ales de talie mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
unul și același tip de aparat... Și acela nu putea fi, la vremea aceea, decât Leica." Dora scrutează din nou chipurile de pe cele două fotografii mărite. Cel al bărbatului marcat cu cruciuliță... Forma ochilor care privesc țintă spre aparatul de fotografiat o fac să tresară. : "Ochi de tătar..., așa îl tachina mama pe tata... Așa sunt și ochii mei, trași mult spre tâmple... Ritmul inimii Dorei se accelerează în timp ce gândește : "Deci... Deci, el, al treilea din dreapta este tata... ". Și fotografia femeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pată gri. Dora este decisă. Are câteva piste. Unul, sau chiar două nume de localități : Arbore și Tușino... Și începutul unui al treilea "XЛИ..." Și "Teo" diminutivul probabil al numelui femeii... Plus "Leica", numele presupus al mărcii unui aparat de fotografiat nemțesc... Informațiile provin de undeva din negura timpurilor, totuși Dora nu ezită. Comandă neîntârziat un bilet de avion pentru București, își pregătește actele și un bagaj sumar. Îl așteaptă pe Victor cu masa pregătită sărbătorește ca în vremurile "bune", dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mai și dormim, așa că o să las pe mâine continuarea. Teodora întrerupe scurt, fără prea multe comentarii, depănarea amintirilor ei și, după un "Noapte bună !" grăbit, Dora se retrage în iatac. * * * Așezată pe marginea patului, Dora examinează un micuț aparat de fotografiat. Așa cum spusese Teodora, aparatul rămas de la fostul camarad neamț al lui Simion, care nu mai avusese șansa să se întoarcă la nevasta și cei doi copii ai lui, este, cum abia se poate descifra pe ceea ce fusese cândva o etichetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
acestui alt destin al meu. Minodora, adevărata soră pe care nu am avut-o dar pe care lumea spiritelor mi-a dăruit-o. Sau locul ăsta pe care parcă l-aș cunoaște dintotdeauna. Și aparatul... Din nou aparatul ăsta de fotografiat. Ce poate fi oare mai concret decât acest aparat "Leica", ce pare să confirme continuitatea între real și fantastic ? Nu pot ignora că imaginile imortalizate pe pelicula lui mi-au ghidat pașii până aici." Ziua a treia Nu am mâncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ce era pe noi, câteva haine murdare, năclăite de sânge și sudoare, cu toate că... Da, micuța de ea, nu știu cum se face că a reușit să scoată din geamantanul cafeniu și să disimuleze sub fusta creață pe care o purta, aparatul de fotografiat și o cărticică, "Farmacia naturii", pe care o luasem printre puținele cărți de farmacie în voiajul care se voia să fie al libertății. Revăzând cu ochii minții gara în care am fost duse sub escortă de doi ostași ruși, undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în mare grabă, în timp ce-i deschidea șoferului de taxi apelat, pentru a-i coborî la mașină ditamai geamandanul încărcat cu obiecte de primă necesitate. Asta-i toată averea mea și rămâi cu bine, a mai adăugat. De la geam, Paraschiv a fotografiat cât se poate de fidel numărul mașinii ce aștepta la parterul blocului. După douăzeci de minute de la plecare, Paraschiv primea de la Servicii o lapidară înștiințare despre locația soției nărăvașe precum și promisiunea că, pe parcurs, i se vor oferi și înregistrările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
consulta cu atenție sporită cronometrul în semn de mare grabă. * * * Sărut mânuța, doamna doctor! A întâmpinat-o pacientul Geambașu pe cunoscuta doctoriță și doctor, cu zâmbetul pe buze la venirea matinală a acesteia la cabinet. Răspunzând la binețe, l-a fotografiat numaidecât și și-a dat seama că suferința trecuse. Nemaifiind alte programări pentru acea oră, l-a invitat în cabinet înaintea celor trei-patru studenți practicanți care o așteptau și ei. Ia loc pe canapea și, dezbrăcarea! Dar, omule!.. Nu te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
așa încât să nu mă îndepărtez prea mult de la firul povestirii. Iată continuarea: „Există femei pe lume într-atât de frumoase și de desăvârșite, încât adesea bărbatul care le iubește aproape că nici nu se îndură să dea voie aparatului de fotografiat să le redea iubita de-a gata, ci se simt inexplicabil îndemnați ei înșiși, cu propria lor mână, să le picteze cu grijă frumusețea pe o pânză de maiestru! Și aici, chiar nu am poetizat deloc. Acest fel de pornire
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
în piepturi. Dar, spre deosebire de Scardanelli, poetul acela atins de aripa demenței și îndrăgostit etern de Diotima, eu știu ce-ar mai fi de făcut și de spus. Trebuie să dezghioc imaginea filigranată a celor două localnice care ne-au surprins fotografiindu-le hibernala grădină zen din fața casei. Este frig; părul desfăcut mi se revarsă pe umeri, ținându-mi de cald; ea, cea de lângă mine, îmi surâde iarăși, în felul acela jucăuș și irezistibil. Ne plimbăm neglijent pe țărm, apoi, brusc, ne
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
arămie al unui bungalow scund. O dată ajunși pe coamă, grădina plină de arbori miniaturali și de pietre (adevărate menhire orientale, se înfioară sufletul meu primitiv) pe care înflorește deslușit mușchiul ni se deschide, luminoasă și austeră deopotrivă. Ea începe să fotografieze, iar eu, desigur, nu vreau să intru în cadru. Neglijent, mă îndrept spre fereastra generoasă din față, când o femeie simplă, cu trăsături asprite de muncă fizică prelungită, ne face semn să intrăm. Pătrundem în camera de zi, în mijlocul căreia
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
facă vreo deosebire. Suntem, totuși, în țara bărbaților fanatici, îndrăgostiți de fetița din desenul animat, cu ochi supradimensionați și surâs dulce, a bărbaților care trăiesc cu păpuși-copil în mărime naturală, pe care le scot la plimbare, le alintă și le fotografiază, a bărbaților care se duc în cluburi speciale unde sunt serviți de Lolite cu fustițe rococo incitante și cu priviri inocente. Din orice perspectivă ai privi, îți sare în ochi tânjirea instinctivă a japonezului după fetița-copil, în care înflorirea deplină
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
toamna. După ce pale de aer răcoritor i-au mângâiat fața, Magnolia și-a adus atenția în prezent, și-a concentrat privirea spre pădure și-a îndreptat-o spre înaltul și albastrul cer sub care fagii s-au așezat parcă la fotografiat. S-au aliniat așa de frumos și de disciplinat încât doresc să nu fie deranjați. Doar păsările au permis să cânte, să ciripească și să sporovăiască cât vor pentru că sunt colocatarii lor iar spiritele pădurii trăind într-o armonie aparte
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
zis tata. Oricum, ești încă tânăr. Mama ne aștepta la ușă. Ea m-a îmbrățișat imediat și m-a sărutat pe frunte, apăsându-mă ușor cu degetul mare pe vârful nasului, exact așa cum obișnuia să facă odinioară, demult. Tata o fotografiase cu aparatul Hasselblad și ea îmi trimisese fotografiile, prin directoare, de bună seamă. Acum puteam constata că semăna mult mai bine cu fotografiile din urmă decât cu cele din primii ani. Mi-am dat seama că ești tu, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
-i acordaseră votul și încrederea. Era plină de speranță. Responsabilitatea care-i fusese pusă pe umeri era în parte grea, în parte ușoară. Câțiva au aplaudat. Un bărbat într-un costum de culoare închisă privea spectacolul prin lentila aparatului de fotografiat. Mă aflam acum în față, lângă mica tribună pe care stătea vorbitoarea. Sinistra cerință de succes și fericire împinge omul la concurența cu sine însuși, spunea ea, o întrecere în care cei mai mulți sunt sortiți să piardă. Oamenii sunt siliți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
pe ambalajele de ciocolată și pe baloanele-reclamă. Pe afișe. Pe tricouri. Pe caietele școlarilor. Pictate pe ziduri. A fost o furie. Îmbrăcați la fel, pieptănați la fel, zâmbind la fel, încercam să ne identificăm, dar era imposibil. Fiindcă totdeauna eram fotografiați separat, dispunerea în cadrul final aranjându-se în laborator. Degeaba ne holbam ore în șir la propriile chipuri; nu ajungeam la nimic sigur. Era, se vede, plata străduinței noastre de a ne induce în eroare părinții. Până la urmă, s-a întâmplat ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
audiența cotidianului. Managementul ziarului a anunțat că fotografia nu a fost făcută de un angajat, ci de un fotograf freelancer, R. Umar Abbasi. El a afirmat că a alergat în direcția locomotivei garniturii „declanșând în mod repetat flashul aparatului de fotografiat pentru a atrage atenția conductorului” și că nu putea face mai mult de atât. Cititorii au calificat incidentul ca fiind „dezgustător” și materialul publicat de „New York Post” ca fiind „mizerabil”. NYP este un ziar cunoscut pentru astfel de scandaluri.
Fotoreporter acuzat de moartea "subiectului" său by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80584_a_81909]
-
să îl treacă în revistă. Se pare că până și copiatul se realizează prin ajutorul rețelei de socializare. O tânără a găsit o metodă nouă de a copia la lucrarea la franceză, cu ajutorul Facebook-ului. Aflată în timpul examenului, tânăra și-a fotografiat lucrarea cu întrebările și a publicat-o pe contul personal de Facebook, cerându-le prietenilor s-o ajute să dea răspunsurile corecte. Dar iată mesajul profesoarei de limba română către elevii săi: "Dragi elevi, Deși vă bat cam 9 ore
Școala se mută pe Facebook: ora de gramatică by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78467_a_79792]