4,121 matches
-
În toate limbile europene. Îm sau mî este lagat de pământ, urâciune, necurăție: pământ, nămol, mâl, mizerie, cărămidă, murdărie, mortar, moloz, mal, mort, mormânt (aici apare chiar dublat!), etc. La fel rî sau ru imită sunetul unui băț care se frânge, și de aceea Îl regăsim În componența unor cuvinte legate de temă: a rupe, a pârâi, a frânge, ram, rău, răscoală, răspăr, etc. Zborul unui obiect mai greu prin aer reprodus de onomatopeea zbrr a creat cuvintele: azvârli, zgomot, strigăt
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
murdărie, mortar, moloz, mal, mort, mormânt (aici apare chiar dublat!), etc. La fel rî sau ru imită sunetul unui băț care se frânge, și de aceea Îl regăsim În componența unor cuvinte legate de temă: a rupe, a pârâi, a frânge, ram, rău, răscoală, răspăr, etc. Zborul unui obiect mai greu prin aer reprodus de onomatopeea zbrr a creat cuvintele: azvârli, zgomot, strigăt, zbiarăt, bărzăune, etc. Sunetul apei curgătoare, ru sau ra a creat cuvintele râu, pârâu, Argeș, Arda, Dunăre, ro
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
Huricihan și Cihangir pleacă la Kutahya, la sângeacul prințului Baiazid, pentru a-l vizită pe acesta. Tânără Sultană ascunde adevăratul motiv al acestei călătorii, iar Cihangir, care o iubește în taină pe această, va afla un secret care îi va frânge inima. Hurrem este foarte fericită că Nurbanu îi va dărui un copil lui Selim și este mândră că a ales-o pe această să-i fie aproape fiului său. Hurrem este îngrozită de vestea că Nazenin, cadână care poartă în
Suleyman Magnificul: Mustafa face greșeală după greșeală by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30770_a_32095]
-
a ales-o deoarece „dreapta și arcul cuprind tot ceea ce vedem”. Observația sa ar fi cu totul banală dacă stilul său nu ar fi o ilustrație vie a acestei declarații. Liniile drepte, pelungi ale corpurilor dansatorilor săi în mișcare se frâng brusc, din coate sau din genunchi, în alte linii drepte mai scurte sau, tot atât de brusc, se arcuiesc într- o nouă direcție, cu totul neașteptată. Și totul se desfășoară cu o mare viteză și cumulând o energie explozivă. Alonzo King a
San Francisco Lines Ballet by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4121_a_5446]
-
desfășurată în avalanșă. Schimbările, determinate cel mai adesea de o simplă rupere a continuității unei linii de mișcare, erau atât de rapide încât ochiul nu se putea odihni pe un desen, căci acesta, înainte de a se contura complet se și frângea, îndreptându- se în altă direcție. O atare viteză solicita dansatorilor o virtuozitate maximă. Și, în toată înlănțuirea de duete, solo-uri și dansuri de grup, rar am văzut corpuri mai bine lucrate în toate tehnicile de dans. Corpuri, în același
San Francisco Lines Ballet by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4121_a_5446]
-
Chivotul lui Noe în liman să primejduiască, Porumbul, frundza măslinului cercînd, rătăcească, îndrăpt a să întoarce nu mai nemerească. Acestea, dară, toate, jelind tînguiască, vîlfa Inorogului cu arsuri dorească. Mute-se Arcticul, strămute-se Andarticul, osiia sferească în doaă să frîngă, toată iușorimea în chentru să-mpingă, stihiile toate tocmirea să-și piardză, orînduiala bună în veci nu mai vadză, toate îndrăpt și-n stingă să să-nvîrtejască, de jeale să să uluiască, de ciudă să să amurțască și dreptatea Inorogului în
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
-le prin mijlocirea gesturilor actoricești. E unul din puținele cazuri în care filmul acțiunii nu modifică în rău filmul personal. Din păcate, biografia unui om curge cel mai adesea în sensul maltratării filmului personal, iar cînd puntea între universuri se frînge, mintea se clatină: apare inadaptarea sau nebunia. Înfățișat în forma aceasta lapidară, volumul lui Zografi pare o meditație amară a unui spirit dezgustat de contemporaneitate, cînd de fapt arta autorului stă în ușurința cu care pendulează între universul teatrului și
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
prezent când mă uit pe pereți. Ori, ca zilele trecute, grație lui Dinescu, având în față Dunărea, în pacea unei dimineți. Căzut atunci sub vreme? Posibil - dar nu mi-e rău deloc. „Fără o doză de artificialitate, spiritul uman se frânge sub povara sincerității, această formă a barbariei.” O frază care mă explică, parțial. Nefiind capabil, din lipsă de imaginație, să nu fiu sincer, sunt nevoit să artificializez. Dacă se poate, să am stil. Iar barbaria ? Barbaria e în pauze; în
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4194_a_5519]
-
valorile dreptei europene, care formează edificiul central al doctrinei PDL”. "Este inadmisibil că în anul 2012, în România, o femeie să fie lovită odată la 30 de secunde, așa cum relevă studiul Asociației pentru Promovarea Femeii din România. Violență în familie frânge destine, distruge familii, trebuie să luptăm împotriva acestui flagel" - declară Lăură Bota.
Sexy-pedelista Laura Bota, în fruntea femeilor din PDL () [Corola-journal/Journalistic/41995_a_43320]
-
fostului premier, cu titlul "Tropăim, tropăim...". Fostul premier scrie că l-a "urmărit pe Traian Băsescu, de la Bruxelles, oferindu-ne o lecție de popularizare despre sistemul bancar." El adaugă că președintele "părea să se înțeleagă că, în sfârșit, le-a frânt gâtul „răilor”de bancheri din Europa, punându-i într-un jug bine - meritat.". Însă, amintirile lui Adrian Năstase sunt edificatoare. "Prestația sa mi-a adus aminte de povestea cu elefanții și cu puricele care traversau un pod. La un moment
Cum îl ironizează Năstase pe Băsescu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/40325_a_41650]
-
cu mize majore. Pe de altă parte, tema cărții - încercarea de transpunere ficționala a biografiei lui Eminescu - e, de nu de-a dreptul incendiară, măcar riscantă, daca ne gândim că nume grele ale prozei și criticii românești și-au cam frânt gâtul în demersuri asemă- nătoare. La fel ca Lovinescu sau Cezar Petrescu, Florina Iliș rescrie viața lui Eminescu tot pornind de la texte. Doar că, dacă pentru primii biografia era o excrescența (romanțata) a operei poetice, prozatoarea liberalizează - si egalizează - căile
Codul lui Eminescu by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4035_a_5360]
-
și zâmbea la semenii pe care-i iubea. Atunci, într-o misiune de salvare, pilotul Orza s-a stins din viață, ca să le redea altora viața. Clipa nefericită a vrut ca aparatul său cu care salvase atâtea suflete, să-și frângă pala și să rămână într-o rână. L-au mistuit flăcările neroade. Așa a plecat spre ceruri el, cel care zi de zi scruta văzduhul pentru viața altora, neprecupețind-o pe a sa... A rămas atunci singură, Carolina cu micuțul
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
-nfiripă știute arabescuri vorbind de la sine. nevindecat de real lama (cea) dintre cuvinte mută-ți condiția-n stradă - cât poți de repede - trece cu spume de sevă la gură inspirația. ademenirii mă dărui nici caldă nici rece e timpul să frâng pâini - cruci scrijelind cu briceagul pe coajă nevindecat de real - timpul surpă catedrala iluziei pe mirifica plajă și cum trambulinzi am fi fiind - zgura în alveole se solidifică - prund de cuvinte - traiectorii surpate numai în vis - cum tu poți să
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
naturalețe lipsită de suspense. Totul e scris "în direct", fără adaosurile pasionale și de obicei patetice ale documentarului sau memorialului. Dar nu și fără emoție. Moartea Pisicâinelui e pe drept cuvânt înduioșătoare: , Odată cu bucata de sticlă care se desprinse, se frânse și săbiuța viteazului Gavril, iar vârful rupt crestă din plin solzii lui Oliviu. - Înainte, strigă Otilia, împinsă ca din arc când garda de elită a Somnului Protector se năpusti peste Gavril și-l masacră cu paloșele. Dar nimeni nu veni
Moartea domnului Pisicâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10009_a_11334]
-
Somnului Protector se năpusti peste Gavril și-l masacră cu paloșele. Dar nimeni nu veni în urma ei. Ultimii șase soldați din București se lăsaseră în iarbă, străpunși de săgeți. ș...ț - Gavril zace întins la picioarele mele, cu ciotul săbiuței frânte în mâini. L-au ucis cu zeci de lovituri gărzile mele. Ochii lui ageri stau acum deschiși și privesc fix la nimic. Din cârca Marelui Monstruleț se auzi plânsetul lui Teodosie." Cea de-a doua dovadă ne-o servește chiar
Moartea domnului Pisicâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10009_a_11334]
-
Koenig Cine însă sunt ei, spune-mi, călătorii, cei ușor mai oarecari decât noi înșine, cei care, cu necesitate și devreme presează spre cine - și cui spre o iubire niciodată pe deplin satisfăcută? Dar el o presează, o îndoaie, o frânge, o balansează, o aruncă și apoi o re-prinde; ca dintr-un aer uleios și lin coboară ei în jos, pe uzatul, de nesfârșita lor săritură, subțirele covor, acest pierdut covor în spațiul cosmic. Așternut ca un plasture, de parcă suburbia cerului
Elegii Duineze by Nicolae Breban () [Corola-journal/Imaginative/10648_a_11973]
-
ți-ai tîrît prin jungla vieții dragostea, fluturînd-o proaspătă ca-n prima zi peste mormîntul lui divinizat. (Oanei, tîrziu) Astăzi..., mirare ...că în puzderia de lumi a lumii poeții tremură dar nu se sting, așa cum pustnicul în schitul său nu frînge rugăciunea nicionoaptenicizi nicimamănicitată nicisoarenicifurtună nicibinenicirău. Astăzi..., pericol diafan Ceva îmi spune că am devenit amanta plînsului adînc dintre noi. Cu bărbăție în filigran iubirea mi se zbate pentru a nu o-nghiți îngerii uituci. Astăzi..., ars poetica, la viitor Mai
Călătorind în marea interioară by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/10779_a_12104]
-
Același Prut, ce încă ne desparte, Stă înghețat statornic între noi, Cum te-aș chema de dincolo de moarte Să vii în noaptea asta înapoi, Să recităm până în Ziua sfântă Lumina care murmură sub pleoape, La tine-n țară lacrima ta frântă De ochii mei e-atâta de aproape! Cum lovește-n piatra seacă geru', Vântul se rănește de statui, Mă gândesc la fratele meu Vieru, Doamne- Tată, dă-i odihnă lui! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Mă gândesc la tine, frate Vieru
MĂ GÂNDESC LA TINE, FRATE VIERU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373738_a_375067]
-
1725 din 21 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mă doare... * Mă doare lutul țării de pe oase Iar Dunărea în ochi îmi stă să plângă Când frământat mi-e sufletul de-angoase Ce-n pumnul lor ar vrea ca să mi-l frângă. * Pustiul ce se-adună-n bătătura Bunicilor, ce ne-așteptau la poartă Cu pâinea caldă și învățătura, Ce-n vorba blândă graiul nostru-o poartă, * Mă doare sângele ce-mi urlă-n vine Cu furia acelor lupi străbuni, Când furi ne șterg
MĂ DOARE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373790_a_375119]
-
văile-adânci... Mulțimea de nori de pe cer Pitit-au a soarelui față Și picuri de ploaie în ropot pornesc Formând bariere de ceață... Ce viu este totul...natura-n mișcare Se leagănă, tremură, țipă Când limbi ca de foc lumină vremelnic Frângând a privirii aripă... Privesc către ceruri să caut un reper, O rază timidă de soare Cu mine s-o iau, în suflet s-o port Ca far în cumplita vâltoare... Dar cerul e negru și-atunci mă cobor Cu gândul
FURTUNA de MARIA LUCA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373803_a_375132]
-
Euharistia? Euharistia este Taina Trupului și Sângelui lui Iisus Hristos, instituită de Domnul nostru Iisus Hristos Însuși la „Cina cea de Taină”, înainte de Patima Sa. Într-adevăr la Cina din Joia Sfintelor Patimi, Domnul „a luat pâine și binecuvântând a frânt și, dând ucenicilor, a zis: Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu. Și luând paharul și mulțumind, le-a dat, zicând: Beți dintru acesta toți, că acesta este Sângele Meu, al Legii celei Noi care pentru mulți se varsă spre iertarea
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
doar pe clape de pian, Sonor de dor și blând alean, Pictat pe pânza arămie? Sau să fi fost un gând grăbit, Prins la vestonul incomod, Ca floarea cu miros de glod, Ascunsă cu un gest pripit? Poate s-a frânt în zborul clipei, Cuprinsă de neliniștea din piept, Atunci când, spusă pe nedrept, I-a insultat tăcerea umbrei... Poate a fost culcușul unor vise, Chemate, doar, de note muzicale, Și-n tromba simfoniilor astrale, A rătăcit poteca ce-o-ntâlnise? Găsi
MOTIVARE... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384709_a_386038]
-
Doar Bunul Dumnezeu îi dă curaj și forță! Prin iadul deznădejdii se luptă însăși Viața Și vrea să pună-n drepturi senină Dimineața Cu flori de lăcrămioare culese chiar din ochi Încununează astăzi atat de multe gropi... Prea multe zboruri frânte în nopți de căutare, Eșarfe de întuneric ne strâng parcă mai tare, Dar sunt atâția îngeri ce încă mai veghează Să ne păstrăm Lumina și mintea cât mai trează! Doar umăr lângă umăr putem lupta cu moartea, De noi încă
CU SUFLETU-N GENUNCHI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384713_a_386042]
-
vrea să devină lege, Nu cerul doarme, noi închidem ochii, Născând balauri, zmei și babe dochii, Lipsiți de harul de a înțelege. În ochii strânși, privirile ascunse Sub umilința fricii ancestrale, Trădează tresăririle carnale Și-nvederează taine nepătrunse. Nu poate frânge, ruga, lașitatea De-a nu privi în jur cu demnitate! Să te comporți mereu cu simplitate, E primul pas să-ți afli libertatea. Altfel ești mort, chiar dacă mai respiri. Împlântă-ți văzu-n orice dimineață! Doar din lumină, inima învață
CURAJUL DE-A PRIVI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384742_a_386071]
-
oasele anemice și ude și carnea putredă pe jumătate. Aș vrea să cad prăpastii de lumină din zare-n zare noapte sfârtecată luându-mi cugetul cu vis, cu vină spre stânci ce nu le voi găsi vreodată. Aș vrea să frâng și patimi și zăbrele dar s-au retras și cer și zbor și frunte lăsându-mi inima să bată cu putere precum o toacă dintr-un schit de munte. Referință Bibliografică: Gânduri pe-o frunză de nu-mă-uita / Florin T. Roman
GÂNDURI PE-O FRUNZĂ DE NU-MĂ-UITA de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384748_a_386077]