2,252 matches
-
să susțină cauza românilor, condamnând pretențiile revizioniste 2. La întrunirea A.E.C.P.F.R., de la Iași (10 noiembrie 1936), Elena C. Meissner a condamnat și ea încurajarea dezmembrării României: Femeile române, ca toate femeile conștiente din lume, luptă pentru pace între oameni, frăție între popoare, azi, când principiul naționalităților stă la baza constituirii statelor. Dar ele nu înțeleg să se cedeze o palmă din pământul nostru strămoșesc ș...ț. Femeile române, alături de fiii și soții lor, vor apăra dreptatea cauzei noastre sfinte, cu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
revizuirii granițelor țării. Președinta Grupării, Alexandrina Cantacuzino, a atras atenția delegatelor venite din toate provinciile asupra faptului că în împrejurările dramatice în care puterile revizioniste se pregătesc să răstoarne echilibrul de forțe pe continent, femeile, „cu tot dorul lor de frăție și pace”, vor trebui „să fie gata la toate jertfele pentru integritatea țării”: „Noi, mamele, făuritoare de viață - afirma președinta Grupării - vom jertfi pe a noastră și a celor ce ne sunt scumpi pentru apărarea crucii, a credinței noastre ortodoxe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mare? Nu e oare cazul să aplicăm generosului de la Milano dictonul nostru românesc: „Ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul!” Femeile române, ca toate femeile conștiente din lumea întreagă, luptă pentru pace între oameni, frăție între popoare, azi, când principiul naționalităților stă la baza constituirii statelor. Dar ele nu înțeleg să se cedeze o palmă din pământul nostru strămoșesc, frământat cu sângele atâtor generații de viteji, care i-au apărat după ce marele Traian a adus
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
întrunit la Chișinău în zilele de 28, 29 și 30 noiembrie 1936, bizuindu-se pe drepturile românismului așezat de milenii în hotarele lui firești, respinge revizionismul, sămânța de vrajbă și de nouă vărsare de sânge. Cu tot dorul lor de frăție și pace, femeile române sunt gata la toate jertfele pentru integritatea țării. Cerem ca opinia publică din străinătate și din țară să fie bine luminate asupra drepturilor noastre imprescriptibile de ordin tehnic și teritorial, înființându-se o oră săptămânală la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
august 1944”; 21. dacă a fost membru UTM, TP...; 22. dacă este membru de partid; 23. În ce partide sau organizații politice a fost Înscris, a activat sau a simpatizat Înainte de 23 august 1944 (PNL, PNȚ, PSD, Titel Petrescu, legionari, Frății de Cruce, Cuziști, Szalasiști, Imrediști, Sioniști etc.); 24. dacă a fost membru În partidele comuniste din alte țări; 25. ce sancțiuni de partid a avut, când, pentru ce, cine i le-a dat; 26. dacă a făcut parte din mișcarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
transcendentalismul ortodox și la duhurile pustei și ale pădurii. Jertfa cu efect moral metamorfozant intervine în toate trei piesele. Prima și ultima dramatizează din nou „eresuri”, practica magică păgână a sacrificiului uman slujind înălțării unui edificiu (aici, sacru) și sugerând „frăția” Diavol-Dumnezeu sau aducând în scenă identitatea dintre căpetenia moților, tribunul Avram Iancu, și o pasăre „fără nume”, blestemată să se „facă om”, așa cum spun niște stranii versuri populare. Daria și Fapta sunt piese freudiene, cu o substanță dramatică extrasă din
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
uliță). Merită semnalată prezentarea vieții și activității lui Veress Endre, făcută de Dankó Imre. În 1962, se publică un colaj interesant, Din proverbele românilor, dar și poezii de Demostene Botez, Mihu Dragomir, Tudor Măinescu, Petru Anton și două frumoase foto-expozeuri: Frăția maghiaro-română în oglinda anului 1961 și Imagini din viața românilor din Ungaria. Materialul din 1963 e mai ales jurnalistic și prea puțin literar, încât cel mai reușit număr rămâne cel din 1960. M.Pp.
CALENDARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286026_a_287355]
-
Albina, mai ales din cele apărute în 1950. Iată, de exemplu, Vrăbioii de aur de Ion Jipa (...). Deși bine scrisă, deși problemele se conturează clar și personajele se definesc prin fapte - ne referim doar la primele două acte - piesa Darul frăției de N Kirițescu (Cultura Poporului), nu izbutește să aibă un fir roșu de-a lungul celor trei acte ale sale, dintre care primele două se petrec în 1943 iar ultimul în 1950 (...). O perspectivă diformată asupra locului pe care-l
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poeziei. Versurile maestrului A. Toma, ale poeților noștri de frunte ca Minai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Eugen Frunză, Dumitru Corbea și alții, trec astfel din gură în gură, pe aripile melodiei. Dar chiar și în alte genuri muzicale, această frăție dă roade minunate cum o dovedește cantata lui A.Vieru Mierla lui Ilie Pintilie compusă de inspiratele versuri ale Veronicăi Porumbacu (...). Am putea, astfel, aminti atât de răspânditul cântec Țara mea a cărui muzică, de Aurel Giroveanu, susține convingător versurile
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cluj) ș.a. Se impun câțiva dramaturgi care vor actualiza repertoriile teatrelor cu piese din realitatea socialistă: Mihail Davidoglu (Minerii, Cetatea de foc), Aurel Baranga (Iarbă rea, Recolta de aur), Lucia Demetrius (Cumpăna, Vadul nou, Oameni de azi), Al. Kirițescu (Darul frăției, Cântecul de nuntă, Dreptate ș.a.), dar și N. Moraru ( Pentru fericirea poporului, în colaborare cu A. Baranga) și Mihail Novicov (Nepoții gornistului, în colaborare cu Cezar Petrescu) și alții. Se impune, de asemenea, piesa într-un act destinată numeroaselor formațiuni
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o ținută clasică și o funcție militantă și patriotică. În anul 1835, intră în redacția „Gazetei Teatrului Național”. După dizolvarea Societății Filarmonice, pleacă la Atena, unde înființează Asociația filodramatică. Înapoiat în țară, A., care aderase în 1843 la organizația politică „Frăția”, este, în timpul mișcării de la 1848, comandant al Gărzii naționale. Arestat de turci, reușește să evadeze și emigrează la Paris. Refuzând cetățenia greacă ce i se oferă la Atena, revine în București, unde va lua parte, împreună cu C. Caragiali, la organizarea
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
Șt. Golescu, C. G. Filipescu, I. Voinescu II, Al. G. Golescu, A. T. Laurian, care pot fi considerați membri întemeietori. Societatea a luat naștere din inițiativa cercurilor revoluționare muntene. Se pare că la adăpostul ei activa și asociația politică secretă „Frăția”. Organizarea a fost pregătită îndelung, atât prin încercarea de constituire a unei Societăți literare în 1836, cu aproape aceiași membri, cât și prin întruniri sporadice anterioare anului 1845. În asociație nu a fost acceptat, deși se pare că la unele
ASOCIAŢIA LITERARA A ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285475_a_286804]
-
să se mai căpătuiască pe ultima sută de metri, chiar În aceste forme penibile. La fel, există oameni din zona sindicatelor care au trecut cu arme și bagaje de partea puterii. În 2000, era vorba de Pavel Todoran de la CNSLR Frăția. El a fost mai Întâi Învinuit că a făcut afaceri cu banii sindicatelor, apoi l-am regăsit pe listele PDSR-ului. În clipa de față, sindicatele sunt o pură anexă a puterii și mă mir că nu se Întâmplă ca
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
după al doilea război mondial. Nu mai țin minte exact cât a stat, poate o lună - a ajuns până În Albania. Pentru el, acesta a fost momentul eroic, constructiv. Face parte dintr-o mitologie personală. S-a identificat cu retorica titoistă - „Frăție și unitate” („Iedinstvo i bratsvo”). Michael Ignatieff a făcut un film despre prăbușirea Iugoslaviei. Începea filmând pe autostrada care traversa Întreaga Iugoslavie și pe care cred că nu o mai folosește nimeni În prezent: era o autostradă moartă, dar fusese
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
făcut un film despre prăbușirea Iugoslaviei. Începea filmând pe autostrada care traversa Întreaga Iugoslavie și pe care cred că nu o mai folosește nimeni În prezent: era o autostradă moartă, dar fusese autostrada-simbol a Iugoslaviei titoiste și se numea „Autostrada Frăție și Unitate”. Ce s-a ales din frăția și unitatea iugoslavă s-a văzut. Cauzele le putem discuta cu altă ocazie, există diverse teorii În această privință. Una dintre cauzele pe care le văd eu personal este revanșa naționalismului populist
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pe autostrada care traversa Întreaga Iugoslavie și pe care cred că nu o mai folosește nimeni În prezent: era o autostradă moartă, dar fusese autostrada-simbol a Iugoslaviei titoiste și se numea „Autostrada Frăție și Unitate”. Ce s-a ales din frăția și unitatea iugoslavă s-a văzut. Cauzele le putem discuta cu altă ocazie, există diverse teorii În această privință. Una dintre cauzele pe care le văd eu personal este revanșa naționalismului populist. Alții cred că naționalismul comunist nu se poate
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
al cărui nepot este În momentul de față mâna dreaptă a lui Osama Bin Laden - după cum Osama Bin Laden a studiat cu unul dintre discipolii ideologului egiptean -, este arestat și executat sub Gamal Abdel Nasser. Nu Întâmplător, unul din liderii Frățiilor Musulmane, rudă cu fondatorul acestora și ideologul executat de Gamal Abdel Nasser, e doctorul Zawahiri, căutat acum de trupele pakistaneze În așa-numitele zone tribale ale țării. El a fost implicat În asasinarea lui Anwar al-Sadat. Iată deci lupta Între
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
în conspirația revoluționară a lui D. Filipescu și de aici i se trage un surghiun, de câteva luni, la mănăstirea Poiana Mărului (1841). În 1842, domnitorul Gheorghe Bibescu îl numește procuror la Tribunalul din București. Activează în comitetul societății secrete „Frăția”, iar în timpul revoluției de la 1848 e, împreună cu N. Bălcescu, secretar al Guvernului Provizoriu, care îl rânduiește vornic al Bucureștilor. Redactor la „Popolul suveran”, militantul pașoptist participă la lucrările pentru eliberarea robilor țigani. Exilat după înfrângerea revoluției, izbutește să evadeze la
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
Saint-Simon, vădind lecturi și din Charles Fourier, Pierre-Joseph Proudhon, Louis Blanc. Crezul lui, nu lipsit de contradicții, este raționalist, iluminist, călăuzit de doctrina socialismului utopic. El visează întronarea rațiunii, desființarea privilegiilor, comunizarea bunurilor, optează pentru republică și cultivă iluzia unei frății universale. Susține necesitatea emancipării sociale și economice a țărănimii, dar, în același timp, se înclină în fața proprietății. Respectă familia și, de asemenea, religia, a căror desființare o ceruse înainte. După un timp, ajunge să combată socialismul, adoptând, nu fără un
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
rudelor, intră ca funcționar în administrație; în 1842 era copist la Secretariatul Statului. Debutează în 1842; elegia O fată tânără pe patul morții, publicată în „Curier de ambe sexe”, cunoaște un succes imediat. Este membru al Asociației literare și al „Frăției”. Între 1846 și 1848, cu o bursă oferită de Asociația literară, studiază la Paris, la Collège de France. Audiază cursurile lui J. Michelet, E. Quinet, A. Mickiewicz și este membru al Societății studenților români din capitala Franței. La București, iese
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
de recluziune la mănăstirea Mărgineni. După o detenție grea, care i-a șubrezit sănătatea, este grațiat în aprilie 1842. Din 1843, se află printre membrii de bază ai unei societăți literare; împreună cu I. Ghica și Chr. Tell, întemeiază societatea secretă „Frăția”, având ca deviză „Dreptate, Frăție”. Călătorește prin provinciile românești, în căutarea vestigiilor istorice, și leagă prietenii cu moldovenii V. Alecsandri, C. Negri, M. Kogălniceanu și cu ardeleanul G. Barițiu. Cu studiul Puterea armată și arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
După o detenție grea, care i-a șubrezit sănătatea, este grațiat în aprilie 1842. Din 1843, se află printre membrii de bază ai unei societăți literare; împreună cu I. Ghica și Chr. Tell, întemeiază societatea secretă „Frăția”, având ca deviză „Dreptate, Frăție”. Călătorește prin provinciile românești, în căutarea vestigiilor istorice, și leagă prietenii cu moldovenii V. Alecsandri, C. Negri, M. Kogălniceanu și cu ardeleanul G. Barițiu. Cu studiul Puterea armată și arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei până acum (1844), prima sa
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
pe partea dreaptă, vis-a-vis de grădina Beledie"1691. După alegerea domnului Ion Blebea, lucrările ședinței Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor au continuat cu discursul domnului Ioachim Drăgescu, cel care afirma: Ne-am adunat aici la o serbare de frăție, spre a chibzui cum să întindem o mână de ajutor fraților noștri de peste munți, și cum am putea trimite un cuvânt de mângâiere fraților care sufer de opresiunea streinilor"1692. În încheierea discursului său, Ioachim Drăgescu afirma: "Ce vor ardelenii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
va păstra o neutralitate condiționată față de conflictul militar din Balcani. Take Ionescu, principalul colaborator al primului ministru în politica externă, se pronunța și el pentru neutralitate, dorind ca România să nu acționeze împotriva aliaților balcanici pentru a nu ajunge la "frăția de arme cu Austro-Ungaria"3208. Take Ionescu se pronunța pentru o neutralitate condiționată de obținerea unor compensații teritoriale în cazul schimbării status-quo-ului în Balcani, fiind convins că numai în acest fel s-ar garanta securitatea statului român în fața unui eventual
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
încă să coboare, Guste fericirea raiului ceresc, Tu îl strînge-n brațe, tu îl fă altare, Dulce Românie, asta ți-o doresc. {EminescuOpI 16} Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Tânără mireasă, mamă cu amor! Fiii tăi trăiască numai în frăție Ca a nopții stele, ca a zilei zori, Vieața în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală și mândrie, Dulce Românie, asta ți-o doresc! {EminescuOpI 17} LA HELIADE De mi-ar permite-Apolon s-aleg
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]