3,509 matches
-
New York, era tocmai faptul că reușea să se integreze atât de bine În atmosfera de aici. În fiecare seară aceleași gânduri Îmi treceau prin minte, dar În special În seara acesta nu-mi dădeau pace. Am Înțeles care era motivul frământării mele. Era din cauza bărbatului ăluia care intrase În vorbă cu mine ca să-mi pună Întrebarea aceea stranie despre urechea lui Van Gogh. El nu se Încadra deloc În peisajul New York-ului. Restaurantul japonez părea să se integreze perfect, la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
nu le poți vedea de două ori (cu fiecare an, cursul capătă o altă față); între cele două reviste și munca sa de savant (care în 1914 se închidea în 51 memorii), viața acestui om trece, spre deosebire de a noastră, pe lângă frământări, egală și exemplară. Totuși cred a ști, această neîngăduință față de sine nu se datorește unui spirit abstract și îndepărtat. E o atitudine izvorâtă dintr-un simțământ înalt: sobrietatea și înțelepciunea care cruță truda materiei și lasă spiritului, numai, vrednicia unei
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lași să fac păcat, să nu mă lași să pier... DE CE !? De ce nu putem oare uită clipele trecutului? Amintindu-ne că odinioară pluteam pe aripile vântului. Navigam peste oceanul dorințelor noastre, Și zburăm mai sus de visuri, spre-albastrele astre. Deasupra frământărilor și pește culmile idealurilor Se-nalță-n noapte, visând că undeva, departe, ne avântam deasupra stelelor. De ce nu putem oare uită clipele de iubire, De durere, de alint, de tristeți și suferinți? De ce oare nu putem uita fiorul care ne
ŞOAPTELE SFINTE ALE NOPŢII (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364282_a_365611]
-
stăpâni bătăile inimii. „Doamne”,îmi repetam în gând, „ajută-mă să par detașată, ca și cum totul ar fi firesc”. - Mă întrebam... când ajungi acasă? Când mai vii... Mi-era atât de greu să pun această întrebare. Și fără să vreau , toate frământările,neliniștile, adunate în timp, au însoțit această frază care cuprindea în sine surparea unei vieți , unor gânduri care au clădit un edificiu pe o temelie șubredă. Era plecat în D. de 3 ani, timp în care ne-am revăzut de
ULTIMA ÎMBRĂŢIŞARE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364288_a_365617]
-
s-a părut că asist la o convorbire într-un spațiu virtual, între doi oameni înțelepți, cu o cultură solid construită care, deși nu s-au întâlnit niciodată fizic, și-au descoperit afinități în arta dizertației filosofice. Sub pretextul unei frământări eterne despre timp, - care „acordă și dezacordă pofta de luciditate”(M.Cozma) - au purces la o discuție maieutică veritabilă, căutând justificarea unor opinii personale prin întrebări și răspunsuri preluate și răstălmăcite. Botoșăneanul Vasile Popovici excelează prin ironia și umorul magistrului
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
sfidat de mine, cu nonșalanță, chiar. Și tu poți sfida timpul, și noi, și voi, și ei...moartea, - niciodată, părerea mea.!” Finalul cărții readuce într-o lumină optimistă, susținută de o jovialitate ce desfată și descrețește frunțile încruntate din pricina atâtor frământări filosofice despre timp și viață, etc., plăcerea de a te bucura de viață, „dorul de viață” fiind acea realitate alternativă în care putem evada: „Este tot ce ne mai rămâne când ne rămâne puțin din pohta de a trăi, de
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
apă de la izvor ... ” Apărută în 2013 la Editura PIM, Iași, cartea „Sfidează timpul”, scrisă de Maria Cozma și Vasile Popovici, cu o prefață de N.N.Negulescu, este interesantă prin conținut și prin stilul celor doi coautori, invitând la meditație, la „frământare”, la găsirea unor răspunsuri scormonite în adâncul inimii sau al cugetului Și, în același timp, o invitație la răsfoirea multor altor pagini, căutând dizertații și argumente despre astfel de provocări intelectuale, pagini care, deși îngălbenite, au „sfidat” timpul măsurabil. Referință
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
cu natura, cu lucrurile mai importante ale lumii, în relația cu Dumnezeu. Aici zace așteptarea dar și stăruința de a surprinde și oglindi faptele pozitive pe chipul celor care biruie vicisitudinile vieții. Aici se poate auzi și tumultul gândurilor și frământărilor cu care am încercat să reclădesc o viață, cu universul și relativitatea ei, din frânturi, din petice de forme și culori diferite. Sunt gânduri născute din contemplarea asupra propriei vieți, dar și din experiența altora, o adevărată adunare de reverberații
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
alinte anii în plus/ într-o disperare fatalistă.” În „Sens interzis”, imaginea este de-a dreptul șocantă - „Pustiul din mine/ nimeni nu știe cu exactitate/ când a venit și când a plecat” - sugerând drama creatorului, a omului neînțeles, sfârtecat de frământări interioare, dornic de a cunoaște absolutul, dar neputincios în fața vieții. Despre aceeași însingurare, despre căutări, despre setea de cunoaștere și imposibilitatea împlinirii, Corina Petrescu discută pe larg, în poemul „Geografia existenței”. „În haine de călătorie/ alergăm mereu/ în căutarea luminii
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
proces este spumos și... real. Mișu, violatorul Violetei, ajunge avocat stagiar lamaestra Ramona Vlădescu, avocata care o reprezintă pe eroină în proces. Autorul construiește un șir de procese de conștiință prin care trece acest personaj malefic, de regrete și de frământări dar, mai ales, spaima de răzbunare a celor din cunoscutul clan. Printr-o anume conjunctură, iar întâmplarea, soțul Violetei îl salvează de la moarte pe violator, atunci când acesta este atacat, punându-și în pericol propria viață. Marian Malciu cunoaște cu multă
CRONICĂ LA ROMANUL URME DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364588_a_365917]
-
verset biblic, pe care mi-l oferea calendarul deschis pe masa de lucru. Așa s-au născut aceste scurte meditații, care poartă în ele nu doar pâinea mea sufletească pentru acele zile, dar au și o parte din atmosfera acelor frământări lăuntrice. Cugetarea mea la aceste cuvinte sfinte mi-a adus alinarea sufletească și încurajarea de a înfrunta o nouă zi.” Cu siguranță că atunci când ne deschidem sufletul înaintea Creatorului nostru la început de zi, vom putea să gustăm o astfel
„ÎN RĂCOAREA DIMINEŢII” DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361245_a_362574]
-
le-am strâns În fiecare noape albă-n care-am plâns / Minciuna ce ți-a schilodit jalnic cuvântul." (Scrisoare pe o frunză-nsingurată). Ca toate celelalte sentimente, iubirea - noțiune abstractă - capătă conotații neașteptate, eul liric definindu-și trăirile în sintagme inedite. Frământările lăuntrice sunt alăturate, de cele mai multe ori, de schimbări ale regnului vegetal în funcție de anotimp. Am plecat fără să spun frunzelor, toamna din gânduri de Valentin Văran, Spre o dimineață de toamnă, Nu te uita înapoi de Viorel Muha, sunt doar câteva
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
ce taie "înroșind apa". De multe ori, însă, dezamăgirea e camuflată, încât lectorul o depistează cu greu ca-n poeziile Aureliei Elena Matei (Frânturi de toamnă) sau în cele ale lui Ionel Marin care încearcă de a se scutura de frământările ce-i întunecă eul, estompându-i lumina zilei, ducând la spulberarea odihnei. În veșnică luptă cu timpul - categorie filosofică importantă - iubirea încearcă să se impună, cei mai mulți dintre autori căutând o conciliere între cele două coordonate. Cum iubirea înseamnă viață, trecerea
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
coordonate. Cum iubirea înseamnă viață, trecerea timpului duce către apusul ei și, aflați între cele "două nopți" - nașterea și moartea -, poeții antologiei speră în eternitatea versurilor lor, în încrustarea gândului pe foaia de hârtie. Cercetându-și și sinele, dezvăluindu-și frământările și îndoielile, Maria Rogoz Stratulat se autocaracterizează printr-un singur vers realizând un portret spiritual de excepție: "Sunt vis? Sunt dor, sau chiar o lumânare?" (Aș vrea să fiu ...). O prezență aparte o constituie și poezia Anei Irina Iorga, un
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
prun, de câmp, în timp ce auzul surprinde ciripitul păsărilor și murmurul frunzelor. Tatiana Scurtu adaugă și senzația tactilă, căci "pământul cu miros de cozonac" rodește "petale de catifea și ruj". De altfel, poeta realizează peisaje picturale chiar dacă în esență se simt frământări lăuntrice (Norii cresc în pântecele serii). Realizarea acestor sinestezii la care se adugă și prezența refrenului, a laitmotiv-uluice dă muzicalitate textului, mai evident în versurile Irinei Lucia Mihalca, amintește de poezia simboliștilor care, dincolo de aceste corespondențe între simțuri, dincolo de muzicalitatea
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
Ortodoxe Române drept an jubiliar, închinat Tainei Sfântului Maslu și îngrijirii bolnavilor, cu toate că ea a fost tratată îndelung și minuțios de mulți Părinți ai Bisericii și de către vestiți teologi, deoarece constat faptul că ne aflăm într-o perioadă de mari frământări și permanente crize - care, multe dintre ele se datorează (și) faptului că nu avem răbdare în suferințe și nădejde, că nu avem, mulți dintre noi, o viziune corectă asupra virtuții răbdării și nădejdii - care sunt două virtuți foarte importante, de-
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Ortodoxe Române drept an jubiliar, închinat Tainei Sfântului Maslu și îngrijirii bolnavilor, cu toate că ea a fost tratată îndelung și minuțios de mulți Părinți ai Bisericii și de către vestiți teologi, deoarece constat faptul că ne aflăm într-o perioadă de mari frământări și permanente crize - care, multe dintre ele se datorează (și) faptului că nu avem răbdare în suferințe și nădejde, că nu avem, mulți dintre noi, o viziune corectă asupra virtuții răbdării și nădejdii - care sunt două virtuți foarte importante, de-
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
cu puterea unei turme de elefanți, înregistrează cele mai nesemnificative idei și le bagă într-o memorie colectivă, selectivă și universală, păstrându-le într-un aparat de mărimea unui ac de gămălie. Am citit amuzat-amar un fragment, o perioadă din frământările vieții tale. Amar că așa e viața, are suișuri și coborâșuri așa cum este urcatul pe dealul Golgotei unde i-ai dus odată pe Licurica și Mancuse de au rămas oamenii cu gura căscată și sufletul suspendat. Există și în țara
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
Arta scrisului traversează pagini antologice de jurnal sau, scene fierbinți ale căror trăiri nu le poți omite decât intenționat. Râsul subtil sau nu, tragi-comic sau cum vrei să îl reconsideri, dar sănătos țâșnind din inspirațiile scriitorului obosit să caute în frământările sufletești aidoma pajiștilor prelungi si molcome ale femeii coborâte din vitralii. Întâlnim numeroase introspecții interioare, cu multele gânduri care tranzitează viața unui om cinstit cu el însăși, obișnuit până la urmă, descriind întâmplările din ,”văgăună” pline de un farmec știut de
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
știi dacă vei ajunge cu adevărat la ea. Și toate aceste calități contradictorii le descopereai într-o codană care încă nu devenise majoră și nu gustase încă din savoarea și deliciul fructului oprit. Doar visa. Visele sale din nopțile de frământări erau ocupate cu prezența lui Arthur în clasa ei, la ora de istorie. Dacă la concertul susținut de pianist în sala de festivități a liceului putea să-l studieze fără să fie observată, acum îl avea în față, la mai
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
tot ce se întâmpla în clasă. Privirile sale erau cucerite de buzele care se mișcau parcă sărutându-i tot corpul, iar fiorii o făceau să tresalte. Simțea cum picături de rouă i se prelingeau pe pulpele tinere și dornice de frământarea unor mâini pricepute de bărbat puternic. Simțea cum buzele lui le căută pe ale sale, iar cu vârful limbii îi penetrează gura inundând-o cu miros de piersică coaptă. Savura această aromă, trecându-și limba peste buzele umezite, fără să
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
în viața artistului, a fost exploatată până la stoarcere. Înainte de a li se da clipe de viață, artiștilor, Dumnezeu le testează! Făgărășean, venit de la Brașov, Ștefan Câlția, o copilărie întreagă a trecut prin întâmplări constrângătoare, a primit și trăit de la viață frământări și canoane printre oameni care, fie au fost duși la pușcărie, fie au fugit să lupte în munți, fie au rămas să-și petreacă zilele cu «mierea» colhozului, la prispele lor, unde greul vieții a fost răscumpărat de viața dulce
ŞTEFAN CÂLŢIA. PENELUL, ÎN NUMELE LIBERTĂŢII... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363787_a_365116]
-
băut de sete, Săndica a început să vadă din altă perspectivă situația sa, acum cunoscându-l pe Mircea și văzând că tânărul nu a rămas indiferent la farmecele sale, pe care știa să și le scoată în relief. O distra frământarea și neastâmpărul lui Viorel, pe care îl supraveghea cu discreție de la masa sa. Îl tot îl încuraja pe Mircea să depășească momentul primei cunoștințe, să devină mai insistent, mai apropiat. I se părea o variantă mai acceptabilă decât aventura cu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
deplin conștient de profunzimile pe care le conține un număr esențialmente magic, sau sacru, mai bine spus. Creația (literar vorbind) presupune jertfă, jertfă de sine, jerfă de ceilalți. Patruzeci de zile de post, de rugăciune, de asceză, ”suire pe brânci”, ”frământare mii de săptămâni” în termeni arghezieni consacrați. Cuvintele potrivite” presupun nu numai ”slova de foc”, talentul-talantul cu care sunt înzestrați aleșii, harul, sclipirea de divinitate, care, la unii... devine explozie de lumină. Creație înseamnă și ”slovă făurită”, elaborată, lucrată, îndelung
RUGĂCIUNE ÎN VERSURI. ... CA TĂMÂIA INAINTEA TA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363892_a_365221]
-
căruia de altfel i-a dedicat o carte. Reflectarea emoțională și intelectuală a vieții, a prezenței umane în simplitatea și complexitatea sa și dimensiunea psihologică a modelului au constituit criteriile directoare în arta lui. Intuiția și logica, cunoașterea omului cu frământările sale, cu preocupările sale sunt nu mai puțin importante decât tresaturile fizice. Liviu Lăzărescu a păstrat întotdeauna o dualitate în limbajul artei, o comuniune între ideie și imagine. Consecvent în primul rând cu puritatea expresiei artistice, creator riguros și estetic
PORTRETELE PICTORULUI LIVIU LĂZĂRESCU de DOREL SCHOR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363938_a_365267]