58,766 matches
-
n. 1969) a cunoscut, cu primul său roman, Truismes (tradus acum în românește sub titlul Schimbarea la trup) un extraordinar succes de public și de critică . În 1996, romanul a fost cea mai tradusă carte franceză a anului, înaintea Testamentului francez al lui Andrei Makine. Schimbarea la trup autorelatează aventura fantastică a unei tinere care se transformă, sub privirea celor din jur, în scroafă. Povestea metamorfozei (care a stîrnit referințe culturale multiple, de la Metamorfozele lui Ovidiu, la Kafka, Boris Vian sau
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
Boris Vian sau Eugen Ionescu) este dublată de o pildă morală prin care autoarea satirizează o societate coruptă și totuși posedată de obsesia unei vieți “autentice”. După Truisme, scriitoarea, autoare a unei teze de doctorat pe tema autoficțiunii în literatura franceză contemporană, a mai scris șase romane (Naissance des fantômes, Le Mal de mer, Précisions sur les vagues, Bref séjour chez les vivants, Le Bébe, White), bine primite, dar fără răsunetul debutului, care a făcut-o celebră în toată lumea. Știu câtă
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
și încă foarte bune - deși puține ca număr - bine primite de critică. Iphigenia și Coloana nesfîrșită au cunoscut deja cîteva montări, începînd din 1941 (România, Argentina etc.). Romanul Maitreyi are și el o ecranizare - La nuit bengali - semnată de regizorul francez Nikolas Klotz. În România s-au montat parte din prozele sale fantastice. Ce părere aveți despre aceste demersuri? - Am vrut cu tărie să imprim ideea dramatizării nuvelelor fantastice ale lui Eliade. După părerea mea, un serial T.V. ar fi modul
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
realizate în România (nu știam că sînt atît de multe, de unde ai informații despre ele? Lista e completă?) 9) Filme cu o distribuție internațională? Ar fi nemaipomenit! Prima întrebare care îmi vine, însă, în minte este: în ce limbă? Spaniolă? Franceză? Germană? Engleză? Astfel de filme, însoțite de un comentariu, făcut de aceeași persoană (sau de mai multe), ar duce la o mai bună înțelegere. În mod clar, o astfel de persoană ar trebui să fie „cultivată”, astfel încît să poată
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
elocvent: „Unora li se pare incredibilă normalitatea vieții bucureștene, absolut sincronă Europei Occidentale de la 1900, noi fiind obișnuiți, din nenorocire, cu teoria unei Românii grobiene, la granița deșertului. (...) vorbim de o Românie în care leul era mai tare ca francul francez, unde, pe la 1900 și ceva, Bucureștii trimiteau ajutoare Parisului inundat de Sena, cînd pe strada Clemenței se citea, la cafeaua de dimineață, Figaro-ul, iar scrisorile făceau o zi pînă în orice colț al Europei...” (pp. 25-26) Meritul major al lui
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
înscrie și pe Anna Ahmatova, Nikolai Gumiliov, Serghei Gorodețki. În general, mișcarea respingea simbolismul și futurismul zgomotos, pleda cauza clarității și a imaginilor concrete. Mandelștam a fost și unul dintre cei mai instruiți intelectuali ai epocii, cunoscător fin de literatură franceză veche și filosofie. În 1922 s-a căsătorit cu Nadejda Iakovlevna Kazin, cea care avea să-i păstreze existența spirituală în cele două volume de memorii, Fără speranță și Speranță abandonată. Prima arestare a lui Mandelștam are loc în 1934
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
saveur” (Cunosc o otravă cu gust îndoit), lirismul ascuns în materia dură a rolului, încât perspectiva cizelării în timp îi este deschisă. Cred că poate realiza o vocalitate netezită, dincolo de încrâncenare și violență, o aprofundare nobil nuanțată. Pronunția în limba franceză - se aude că a fost mult studiată - rămâne o problemă atât pentru el, cât și pentru aproape întreaga distribuție. Ar fi oare mai bine să se cânte în limba română? Dicțiunea ar fi mai bună? În această operă nu sunt
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
unor eseuri dedicate lui Brâncuși de autori români, precum și corespondență legată de proiectele de monumente solicitate din țară". Excepțională valoare de document a cărții este dată în primul rând de ansamblul scrierilor autografe ale lui Brâncuși în limbile română și franceză. Acolo au "zăcut" - până la acest moment al aducerii lor la lumină - frazele care ar fi putut sta la originea aforismelor brâncușiene publicate în 1926 în catalogul de la Brummer Gallery, fiind apoi reluate și îmbogățite de-a lungul timpului în numeroase
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
Alexandra Olivotto Dincolo de ofertele limitate din cinematografe, închirieri de DVD/VHS, televizor sau eterna cinematecă, British Council sau Institutul francez, mai există un loc de unde cinefilul român poate să-și procure filme de artă, chiar alese pe sprânceană. Din nefericire, vorbesc de cinefilul cu un standard de viață ridicat, pentru că lungmetrajele pe care le-am descoperit la vânzare au, la
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
factorii politici ai Europei Occidentale (de la restauratorul Franței, Charles de Gaulle, până la întemeietorul Republicii Federale a Germaniei, Konrad Adenauer), au înțeles că dușmăniile endemice între națiuni trebuie să dispară, în primul rând prin realizarea comunității economice (după planurile celebrului gânditor francez Jean Monet) și, apoi, a comunității politice. Uniunea Europeană nu ar fi fost posibilă fără ajutorul Americii, produs al spiritului european și salvator al acestuia, pentru că "New York-ul este mai aproape de Europa decât Smolenskul și Moscova". Cum se va finaliza lingvistic
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
criticii; bineînțeles, vina e a noastră, plătim mizerabil! "Bătrânii" s-au îndepărtat mai mult sau mai puțin de critica curentă - dar nu-i surprindem publicând monografii sau lucrări de sinteze atât de necesare azi, măcar prin imitație a pieții literare franceze ce abundă de astfel de lucrări, pe teme infinit variate! -, iar criticii de vârstă medie, instruiți și cu talent literar - dacă nu totdeauna cu perfecte intuiții! - scriu, mai ales, sau despre grupul căruia îi aparțin plus clientela sau "zonal", practicând
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
pentru abrevierile unor formule de alte origini, pronunțarea engleză pare să se impună: latinescul curriculum vitae, abreviat CV, e rostit aproape exclusiv si-vi. În alte limbi și culturi, pronunțarea siglelor e automat adaptată sistemului local: CD e pronunțat în franceză se-dé, în italiană ci-dí (pronunțări pe care le preiau, de altfel, români care lucrează în mediile respective). Cînd nu este preluată integral pronunția străină a siglelor, ci se intenționează totuși o lectură "adaptată", lucrurile rămîn complicate, pentru că sistemul românesc oficial
Semese și (i)esemes by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12091_a_13416]
-
Dă la o parte cortina pentru a reînvia personalitatea copleșitoare a lui Nicolae Bălțățeanu sau pe a eminentei profesoare Alice Voinescu, apărând ca-ntr-un medalion de epocă, lucrat în email: "Părul ei alb, parcă de marchiză din secolul filosofilor francezi, mâinile rasate de pe care un ineluș modest arunca flacăra ștearsă a unui mic safir bătrânesc, glasul melodic, untos fără inutile sacadări transformaseră bătrânica școlită prin marile universități europene, autoarea unor rafinate studii despre Eschil, și Montaigne, într-un mit al
"Pe cine cauți tu?" by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/12093_a_13418]
-
alfabetului chirilic folosit timp de secole în cultura română veche, k a fost înlocuit cu c în trecerea la alfabetul latin, substituirea reprezentînd o opțiune latinistă și mai ales o manifestare a voinței de apropiere de ortografiile limbilor romanice moderne (franceză, italiană etc.). K e totuși internațional: din alfabetul grecesc a trecut (cu folosire limitată) în cel latinesc, fiind apoi utilizat diferit în variantele de alfabete ale limbilor moderne din diverse familii: mai mult în limbile germanice, mai puțin în cele
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
na Vulpescu, ar fi fost în românește securitist "Termenul securist este impropriu în acest caz, derivat fiind de la un cuvînt inexistent în limba română: securate. Confuzia s-a făcut cu un cuvînt ceva mai rar, un neologism provenind din limba franceză, securist (de la fr. secouriste, salvator, derivat de la secours-ajutor), desemnînd un salvamarist sau un salvamontist. Noutăți vechi și uitări cu schepsis". Nu știm cine, în afara doamnei Vulpescu, mai poate asocia cu schepsis un securist cu un salvator. l în general, revista
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
ba chiar aceștia au șanse mai mari să-și găsească de lucru în edituri. După specializare, tinerii trebuie să îndeplinească stagii modest remunerate și doar dacă dovedesc aptitudini și zel ajung să fie angajați, cînd se eliberează un post. Editurile franceze lucrează mult cu colaboratori externi, așa-numiții TAD, oameni "cu munca la domiciliu", pe care autoarea articolului îi numește "proletariat al materiei cenușii", exploatat nemilos. Un traducător primește 15 euro pe pagină, un "negru" al traducătorului, care adesea îi rescrie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
orașul de la îmbinarea Târnavelor. Tot un manual de poetică, un fel de "inițiere în poetică" cu foarte docte referiri la speciile poeziei lirice, la felurile de ritm și rimă, cu exemplificări din poezia latină îndeosebi, dar și din cea italiană, franceză, germană și română este cartea lui Timotei Cipariu. Un exemplar din această "poetică" cipariană a aparținut lui Eminescu, dăruit poate chiar de Pumnul, și poetul l-a luat cu sine în drumul spre Mica Romă. Pe acest exemplar avem semnătura
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
se regăsesc în părerile despre carte venite din occident! Probabil că acolo lucrurile sînt văzute altfel. E drept, o revistă din New-York a refuzat o cronică favorabilă romanului. Dar directorul acelei reviste era un român... Este. În schimb, un site francez conține, ca un motto, un citat din Sigma. Fragmente - ample - din Sigma, aproximativ șaizeci de pagini, circulă în lume în limbile franceză și engleză. Va circula toată cartea. Cineva scria, în țară, într-o cronică de întîmpinare, că Sigma nu
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
a refuzat o cronică favorabilă romanului. Dar directorul acelei reviste era un român... Este. În schimb, un site francez conține, ca un motto, un citat din Sigma. Fragmente - ample - din Sigma, aproximativ șaizeci de pagini, circulă în lume în limbile franceză și engleză. Va circula toată cartea. Cineva scria, în țară, într-o cronică de întîmpinare, că Sigma nu trebuie citită! În vreme ce, de la Paris, doamna Sanda Stolojan solicita editurii cartea. Cartea era cerută în America, Israel, Germania. Într-o secțiune a
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
Manea. Dar după ce a ieșit din convulsiile vieții literare de acasă. Succesele sale nu cad prea bine unor confrați autohtoni. Premiile importante primite de acesta, traducerile, un număr impresionant. Am fost invitat la Paris pentru lansarea romanului Saludos în limba franceză. În publicul din sală, doar un scriitor român, deși fuseseră anunțați, din vreme, mulți dintre cei care locuiau în jur-împrejurul Turnului Eiffel. Unul dintre aceștia - întîlnit întîmplător, peste cîteva zile, la o manifestare culturală - nici nu a vrut să atingă
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
în care să fie comentate cărțile mele. Cineva - din afara staff-ului publicației - folosind un prilej, a sugerat că nu este cazul... Domnul Edgar Reichmann, chiar acasă la dînsul, mi-a spus că un important traducător vrea să tălmăcească în limba franceză romanul meu Stațiunea și să nu tratez cu nimeni altcineva o altă eventuală propunere. Poetul Peter Sragher era de față. Așteptînd mai mult de un an, am pierdut două oportunități. Și vina nu a fost a domnului Reichmann și nici
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
pupitrul Orchestrei Operei Naționale din București s-a aflat, la întregul spectacol, dirijorul Michael Halasz, iar în cazul pieselor lui Kylian, pianista Laurene Lisovich s-a aflat, nu în fosă, ci pe scenă. Petite mort - parafrază a orgasmului în limba franceză - a fost interpretată de șase dansatoare, șase dansatori și șase florete, care au devenit parte a mișcării scenice, prin cambrări, deplasări la sol sau zbor prin aer. Mișcările, în majoritatea lor unghiulare, evocau o atmosferă de provocare, alternând momente de
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
o parte pe un altul. O altă conversație am înregistrat-o eu (I.P.) în autocarul Uniunii Scriitorilor, pe drumul de întoarcere de la mare. Din aceste două întîlniri (o bucată din discuția nocturnă de la Neptun s-a pierdut prin meandrele Institutului Francez - caseta împrumutată lor s-a întors sub forma unei înregistrări de muzică) care se întretaie a luat naștere acest interviu. - V-a fost greu să-ncepeți să publicați în America? - Dacă ești publicat nu înseamnă că te și citește cineva
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
care l-am cunoscut pe cummings.Avea un garaj plin cu automobile vechi din anii '30, ne-a vorbit despre ele, am luat ceaiul împreună și-am discutat banalități. La un moment dat, remarcînd accentul meu, mi-a spus: "Ești francez! Vreau să-ți dau o carte." Era un roman de Geroges Simenon. N-am prea înțeles. - Care credeți că e marea dvs. slăbiciune? - Cea mai mare slăbiciune? Sexul (rîde). A, nu, ăsta ar fi un punct forte. Bună întrebare. Cea
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
Monica Joita La zece ani de la moartea marelui dramaturg de origine română, Editura Gallimard a tipărit ediția franceză a cărții lui Marie-France Ionesco, Portrait de l'écrivain dans le sičcle. Eugčne Ionesco 1909-1994. Ediția românească a cărții, Portretul scriitorului în secol. Eugčne Ionesco 1909-1994, a apărut anul trecut la Editura Humanitas în traducerea Monei Țepeneag, beneficiind de o
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]