1,057 matches
-
Eliade, arhetipul este, totodată, un prototip, un „Model Exemplar”, asimilat Însăși esenței sacralității: „Cu cât un om este mai religios, cu atât el dispune de modele exemplare pentru comportamentele și acțiunile sale” (/27). După propria mărturisire, autorul român a fost frapat de Îndârjirea cu care oamenii societății arhaice s-au revoltat Împotriva „timpului concret” nostalgia lor de reîntoarcere periodică la un timp mitic al originilor, „ostilitatea lor la orice Încercare de „istorie” autonomă, adică de istorie fără regula arhetipală” (). Astfel se
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
anumite direcții ale spiritului creator universal, în speță european. În acest fel, filosoful culturii distinge mai întâi o direcție a influențelor catalitice și una a influențelor modelatoare. Problema este, de altfel, foarte controversată chiar și în zilele noastre. Însă, ceea ce frapează este faptul că disocierile blagiene au în vedere și existența unor ,,forme mixte’’, semnificativă fiind socotită aceea propusă de opera lui Caragiale. Teatrul său mărturisește în orice caz despre puternice influențe franceze. Despre Caragiale se spune că de obicei că
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
această muncă nu ar putea fi suprimată. Sofismul socialiștilor în acest punct constă în a arăta publicului ceea ce plătește intermediarilor în schimbul serviciilor acestora și să îi ascundă ceea ce ar trebui să îi plătească statului. Este mereu aceeași luptă între ceea ce frapează privirea și ceea ce nu se arată decât spiritului, între ceea ce se vede și ceea ce nu se vede. Acest lucru s-a întâmplat mai ales în 1847 cu ocazia foametei, când școlile socialiste au căutat și au reușit să popularizeze funesta
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de muncitori dezrădăcinați, o populație flotantă, declasată și îndrăznesc să spun periculoasă când fondul se epuizează! Dar se întâmplă următorul lucru (și prin aceasta intru în subiectul meu): această activitate febrilă, și ca să zic așa împinsă pe un teritoriu îngust, frapează toate privirile, este ceea ce se vede; poporul aplaudă, se minunează de frumusețea și ușurința procedeului, reclamă înnoirea și extinderea sa. Ceea ce nu se vede este faptul că o cantitate egală de muncă, probabil mai judicioasă, a fost lovită de inerție
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Locuința sa nu este tot timpul plină de fast și zarvă. Ce recunoștință își cumpără el printre tapițeri, fabricanții de trăsuri, vânzătorii de cai și cofetari? Aceste judecăți, funeste în ceea ce privește morala, sunt întemeiate pe faptul că există un lucru care frapează: cheltuiala risipitorului; și un altul care se sustrage privirii: cheltuiala egală și chiar superioară a economului. Dar lucrurile au fost atât de admirabil aranjate de către divinul inventator al ordinii sociale, că în această privință, ca în toate celelalte, Economia politică
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
punct de vedere general și teoretic, are ca misiune să constate și să facă respectată limita drepturilor reciproce pre-existente sau să se ocupe în mod direct de fericirea oamenilor, provocând acte de devotament, de abnegație și sacrificii mutuale? Ceea ce mă frapează în acest ultim sistem (de aceea revin adesea la această chestiune, în scrierea mea grăbită) este incertitudinea pe care o face să planeze asupra activității umane și a rezultatelor ei, este necunoscutul în fața căruia plasează societatea, un necunoscut de natură
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de asignate. Rămâne de înțeles cum vor cumpăra asignatele case pe care nimeni nu le-ar construi, grâu pe care nimeni nu l-ar cultiva, stofe pe care nimeni nu s-ar osteni să le țeasă 46. Un lucru mă frapează în argumentația dumneavoastră. După dumneavoastră, dacă multiplicarea instrumentelor de schimb nu aduce niciun câștig, în egală măsură ea nu dă naștere la nicio pierdere, așa cum se vede din exemplul cu jucătorii de cărți, care s-au retras cu o decepție
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
otrava în aceeași oficină. Acest lucru presupune, este adevărat, o identitate între principiul Comunist și principiul Prohibiționist, și poate că dumneavoastră nu admiteți această identitate, deși, pe drept cuvânt, nu mi se pare posibil să fi scris, fără să fiți frapat de aceasta, patru sute de pagini asupra Proprietății. Considerați poate că anumite eforturi consacrate libertății comerciale sau Liberului Schimb, nerăbdarea din cursul unei discuții fără rezultat, ardoarea combativă, înflăcărarea luptei m-au făcut să văd, cum ni se întâmplă foarte adesea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
celelalte consumații ale lor, iar ansamblul muncii naționale a fost necesarmente descurajat prin această măsură. Aceasta este pierderea pe care nu o introducem niciodată în contabilitate, deoarece ea nu izbește privirile. Permiteți-mi încă o observație care, surprinzător, nu ne frapează mai des. Este vorba de faptul că protecția aplicată produselor agricole se arată în toată inechitatea ei odioasă în ceea ce îi privește pe cei pe care îi numim Proletari, dăunând în același timp pe termen lung chiar proprietarilor funciari. Să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
toate astea dinăuntru). Seara, Noica urcă la mine pentru rămas-bun. Îi spun cât de mult mă aflu sub febra lecturii lui Eliade. Se bucură imens și-mi propune să-i semnalez într-o scrisoare lui Eliade ideile care m-au frapat, spunîndu-i că e păcat să le lase risipite sau îngropate într-o operă de erudiție. Cu alte cuvinte, să-i propun marea postfață la operă. Dacă nu fac scrisoarea în două zile, nu am s-o fac pesemne deloc. Îi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai e nimic de comentat, nimic de negociat. Dacă Dumnezeu a vrut să-l ia pe Horia, cum să pun eu în discuție voia Lui?" 9 iulie Am văzut-o în anii din urmă de mai multe ori. M-a frapat de fiecare dată aerul ei absent, senzația pe care ți-o lăsa că era din greșeală acolo. Apoi, i-am citit poeziile. Abia atunci am aflat că o bună parte a timpului și-o petrecea altundeva, acolo unde foarte puțini
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cerința ca locul de prisacă să fie astfel ales încât să dispună de o bogată floră ca bază meliferă, respectiv pădurice, pomăt, apă. Denotă aceasta o veche și străveche îndeletnicire a localnicilor în domeniul stupăritului, meserie improprie nomadismului. Dar ceea ce frapează în contextul dat rezidă din noțiunile folosite pentru măsurarea locului destinat ființării prisăcii: „locul iaste în laturi câtu arunci cu răsteul în toate părțile” sau „până unde a da omul cu praștia cu piatră” (evident că e vorba de o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai mult sferei manierelor, decât celei a religiei. Cu alte cuvinte, Boccaccio acordă prioritate unei virtuți umane, o virtute care aparține în totalitate contextului social, care nu face decât să transforme viața în ceva mult mai plăcut.”116 Ceea ce ne frapează la un autor medieval cum este Boccaccio, viu ancorat în epoca sa și cunoscând realitățile nu tocmai satisfăcătoare ale vremii, este recunoașterea directă a statutului marginal al femeii, claustrarea impusă de societate sau de familie: „femeile ținute în frâu de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trad. n.) 138 Thomas G. Bergin, op. cit., p. 160. (trad. n.) 57 departe în zbuciumatul nostru oraș.>>139 și propunerea Pampineei de a rosti povestiri se bazează tot pe satisfacerea acestei plăceri.”140 Fără îndoială că ceea ce se remarcă și frapează de-a lungul întregii capodopere boccaccești este lumina favorabilă în care sunt portretizate membrele grupului, pline de curtoazie, instruite și elegante, cu mult stil nu doar în arta relatării povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai mult sferei manierelor, decât celei a religiei. Cu alte cuvinte, Boccaccio acordă prioritate unei virtuți umane, o virtute care aparține în totalitate contextului social, care nu face decât să transforme viața în ceva mult mai plăcut.”116 Ceea ce ne frapează la un autor medieval cum este Boccaccio, viu ancorat în epoca sa și cunoscând realitățile nu tocmai satisfăcătoare ale vremii, este recunoașterea directă a statutului marginal al femeii, claustrarea impusă de societate sau de familie: „femeile ținute în frâu de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
trad. n.) 138 Thomas G. Bergin, op. cit., p. 160. (trad. n.) 57 departe în zbuciumatul nostru oraș.>>139 și propunerea Pampineei de a rosti povestiri se bazează tot pe satisfacerea acestei plăceri.”140 Fără îndoială că ceea ce se remarcă și frapează de-a lungul întregii capodopere boccaccești este lumina favorabilă în care sunt portretizate membrele grupului, pline de curtoazie, instruite și elegante, cu mult stil nu doar în arta relatării povestirilor, ci și în organizarea unui program de evadare și destindere
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Kinko 162 De ce se luptă din greu centrele de copiere 163 Sir Isaac Newton, om 164 Omaha Surfing și „Avionul Jefferson” 165 Clienții iubesc lucrurile stranii 166 Blue Martini, Loudcloud și alte chestii ciudate 167 Cum să gândiți ciudat 168 Frapați-vă și dumneavoastră clienții 170 Un instrument puternic pentru identitatea mărcii 171 Găsirea denumirii perfecte: numele descriptiv 172 Denumirea perfectă, varianta a doua: un acronim 173 Varianta a treia: neologismul 173 Varianta a patra: numele geografic 174 Varianta a cincea
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
vreți să le exprimați, precum înțelepciunea, prietenia sau petrecerile, de exemplu. Cele mai memorabile nume există; trebuie doar să căutați pentru a le găsi. Π Pentru a găsi un nume neobișnuit, luați primul set de nume și asociați-le liber. Frapați-vă și dumneavoastră clienții tc " Frapați‑vă și dumneavoastră clienții " Un antreprenor a deschis de curând un club de creație și a fost încântat de numele acestuia: Viteză. Dar, chiar dacă numele este scurt și nu foarte des folosit, valorează puțin
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
prietenia sau petrecerile, de exemplu. Cele mai memorabile nume există; trebuie doar să căutați pentru a le găsi. Π Pentru a găsi un nume neobișnuit, luați primul set de nume și asociați-le liber. Frapați-vă și dumneavoastră clienții tc " Frapați‑vă și dumneavoastră clienții " Un antreprenor a deschis de curând un club de creație și a fost încântat de numele acestuia: Viteză. Dar, chiar dacă numele este scurt și nu foarte des folosit, valorează puțin, în special pentru că nu se imprimă
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
invitați să observe filmul propriei conversații pentru a identifica exagerările, inexactitățile și minciunile emise. Rezultatele? 60% dintre participanți mințiseră de 2-3 ori în timpul celor 10 minute ale întâlnirii. Unele minciuni erau relativ minore, altele erau mai importante. Cercetătorii au fost frapați să observe că, dacă bărbații și femeile mințeau la fel de mult cantitativ, conținutul minciunilor era diferit. Femeile mințeau la fel de mult ca și bărbații, dar nu din aceleași motive. Într-adevăr, studiul a arătat că fetele mințeau mai ales pentru a fi
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
a induce durerea, cercetătorii au studiat un grup de femei aflate în faza foliculară a ciclului lor comparând rezultatele cu cele obținute pe un alt grup de femei care se aflau într-o altă fază a ciclului. Rezultatele i-au frapat pe cercetători: când femeile se aflau în faza foliculară, cu alte cuvinte la puțin timp după menstră, adică atunci când nivelul de estrogen și de progesteron este scăzut, durerea era percepută mai intens, iar prezența endorfinelor era mai mică. În schimb
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
între 1966-1996 relevă o rată de 21.5% reprezentând devianțe comportamentale patologice (deci cumva asemănătoare cu alte statistici), din care schizofreniile ocupă un procent de 6.8% . Dacă se iau în considerație comportamentele antisociale per ansamblul populației de bolnavi psihici, frapează de asemeni relativ redusa proporție a actelor grave medico-legale, deși rata arestărilor în rândul persoanelor cu tulburări psihice având cel puțin o spitalizare în antecedente, pare mai ridicată decât în rândul populației generale (Zitrin et al, 1976), iar bolnavii psihici
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Uniunii Scriitorilor, al Guvernului etc. Cu riscul de a fi suspectat de parti-pris, îndrăznesc să afirm că telegramele de felicitare semnate de Uniunea Scriitorilor, mai bine zis de Consiliul Uniunii Scriitorilor, sunt de departe cele mai interesante la lectură. Ceea ce frapează întotdeauna este motivația redactării acestor telegrame, adică „evenimentul” lor fondator. Scriitorul X este călduros felicitat cu ocazia împlinirii vârstei de 53 de ani și patru luni. Multă sănătate și noi succese în creația artistică i se urează prozatoarei Z cu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
trăsătură uimitoare: străzile sunt pline de tineri și chiar copii de treisprezece, paisprezece ani, Gavroși care merg Înaintea coloanelor, unii cu steaguri În mână - firește, găurite. Cineva spune: „România sfârșește azi cel de-al doilea război mondial!” Vorba m-a frapat, e ca o voce de conștiință pe care o auzi, anonimă și totuși definitorie. Tensiunea e atât de mare În oraș Încât pare iminent masacrul. La familia Ion vin și pleacă Încontinuu vecinii. La orele 3 d. m. cineva aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
jurnalul intim să nu fie un eu prins În chingile alterității, pentru ca, În cele din urmă, să nu devină o forță autopropulsat orie. Autodescrierea nu e, În acest context, decât istoria ieșirii din obiectivitate și a coborârii În interstițiile subiectivității. Frapează În toate reconstituirile de autoportrete pretenția autorului de a elimina din descriere ficțiunea, imaginarul, interpretarea. Dar, alungate pe ușă, acestea se reîntorc pe geam. Tensiunea extraordinară provocată de dubla articulare a autoportretului - la o extremă, de imaginarul cu pretenții de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]