1,800 matches
-
lume trepidantă, deschisă la bârfă mai degrabă, la ridicol și senzațional, în care tot mai puțini dintre semenii noștri au răbdare să se aplece cu respect și pioșenie asupra unei cărți, la ce bun să mai scrii, la ce bun freamătul unei metafore, interesul pentru litera tiparită, când toate cele omenești sunt deșertăciune a deșertăciunilor? Într-o astfel de lume, iată că, anul acesta, Doamna Mariana Cristescu ne-a invitat, cu drag, și mult curaj am putea spune, cu generozitate și
MARIANA CRISTESCU-ADMIRAŢIA ŞI PREŢUIREA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345207_a_346536]
-
nu aș trăda-o pentru nimic în lume. Carina ni se încurcă printre picioare. CrisLi o ridică și ea ne prinde cu brațele pe după gît, pe amîndoi, strivindu-ne într-o îmbrățișare pătimașă. Familia noastră. Dincolo de noi este lumea, cu freamătul ei tăcut, dar nouă nu ne mai pasă de nimic în acele clipe, noi sîntem, pentru o fracțiune de secundă, eterni. CrisLi respiră adînc. Ce miresme, zice ea. Miresmele florilor, ale fînului și ale poamelor de pădure. Vîntul adie lin
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
Vreau să mă pierd în frunzișuri obscure, Să iau urma nopții și pe-a cerbilor. Ia-mă de mână și du-mă-n pădure, Și nu-mi mai trebuie dovadă sau gaj: Voi crede pe loc privirile-ți pure, Când freamăt de ciute-mi va curge-n obraji. Ia-mă de mână și du-mă-n pădure, Învăluidu-mă-n giulgi de răcoare, Potecile ei sub tălpi să-mi susúre Șoapte de rouă cu lacrimi din soare. Ia-mă de mână și du
IA-MĂ DE MÂNĂ... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340286_a_341615]
-
Făt frumos din tei" La gura sobei! Iar gerul lasă flori albe la fereastră... Ce liniștit e ,,Lacul" când nuferii sclipesc în ochii mei! Tu ești ,, Înger de pază" , în poezia noastră! În nopți ai adormit visând ,,La Bucovina" sfântă, ,,Freamăt de codru" ți-au lăsat miresmele din flori! Moldova și Ardealul cu ,,Epigonii" ei în vers te cântă, Slăvit de-al meu popor și-ai lui Nemuritori! Referință Bibliografică: Domnului Eminescu / Daniel Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1837
DOMNULUI EMINESCU de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340324_a_341653]
-
Literară Botoșani,chiar în revistă Vorniceneanul din Vorniceni revista Cronos » Penița de aur » ,revista Zeit Brăila, revista Un Izvor de Cultură, revista Cronopedia, revista Armonii Culturale Adjud-Vrancea, revista Basarabia Literară și altele în care s-a găsit publicată. Debutează cu “Freamăt de mai în colorit de toamnă” poezii -în anul 1994- la editură Basarab, din Curtea de Argeș.(prezentare Al.Th. Ionescu,director revista Calende, Pitești, Aerul din Prejma, editura Exas Pitești, 1995. Picturi Sonore, editura Tip Naște, Pitești 1996. Lumi Străvezii, ed.
LIA RUSE- BIOGRAFIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340420_a_341749]
-
abis ... Ca-ntr-o oglindă vie Spre ceruri când privesc Mă văd ca-n reverie Firesc în nefiresc ... Și-aud venind în noapte Din miez de beznă, iar, Tăcute, albe șoapte Iubindu-mă-n zadar ... Și timpul cum mă-ntoarnă La freamăt de pământ, Aud cum glasu-n goarnă Mă cheamă spre cuvânt, Cum amintiri și vârste Ce-n ani s-au împlinit Ne schimbă-n acatiste Păcatu-n gând râvnit ... Uitând cum e visarea În cele prea lumești, Mai vezi doar alinarea Din
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
trăbă să știi să pui oaia gios. Cu o mișcare îndemânatică, Unchiu a doborât oaia pe dată. Eu am sărit s-o țin de picioarele dinapoi. - Nu, nu, a râs înfundat Unchiu, tu ia cuțâtu șî taie-i capu. Un freamăt mi-a curentat fiecare fibră din mușchi. Mi-era rău. În viața mea nu tăiasem decât găini. Când trebuia să ajut la tăiatul porcului, îmi întunecam ochii și-mi astupam urechile pe dinăuntru. De ce n-oi fi plecat în lume
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
un moment, privind la hăul ce se căsca perfid avura un gând comun, nemărturisit niciodată, un gând care, la fel ca și altele, ii va lega pentru totdeauna”. Titlul romanului poartă, în puține cuvinte, o încărcătură grea. Câte povești, ce freamăt de viață se vor fi derulat cândva, pe peronul de la linia moartă? - mă întreb eu, pardoxal, cititor dintr-un colț din Moldova, sadovenian “loc unde nu se întâmplă nimic” și iată destinul triumfă sub aparența trecerii line a timpului peste
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
eu sunt d-alea... Vă rog să tăiați de-acolo cuvântul „imorală”! -Eu nu cred nimic, dar noi trebuie să ne edificăm asupra situației. Ana a luat loc la indicația președintelui, timp în care sala a fost străbătută de un freamăt. La rându-i, Turcitu Avram a negat totul. -Tovarăși, a reluat primul secretar, pentru mine lucrurile sunt clare. Din partea tovarășului Turcitu nici nu mă așteptam să recunoască. Dar să vedem și părerile dumneavoastră. * * * -Tovarăși - a început Ciocâlteu Ion, înscris primul
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? () [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
cuprinse-n parfum,/ Când se-nalță luna cu drag/ Peste nopțile lungi din cătun.// (Splendoarea Carpaților) Secvențe ale naturii sunt surprinse și în Imensitate, Munții Caraiman, Noiembrie dezvăluind farmecul și bucuriile simple care ne înconjoară. Suna prin crengi c-un freamăt lung/ Septembrie pierdut în zare/ Prin negura răcelii vechi/ Cu bucuria ce tresare.// (Septembrie) O dragoste deosebită se simte în creația sa pentru graiul moștenit din bătrâni și păstrat cu sfințenie și în vremuri tulburi. Ca demn urmaș al îndrăgitului
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
Alexei Mateevici, în poemul Limba noastră cea română poeta reușește să dea viață caldelor sentimente și deosebitei prețuiri ce i-o poartă: Limba noastră-i plâns și cântec/ De aici pân-la izvoare,/ Tot ce bucură și doare/ Și în suflet freamăt are -/ Este limba noastră sfântă.// În poezia Frământări, pe aceeași tema, poeta ridică glasul: Nu bateți în cuvinte un țăruș din lemn. Poeziile Nonconformism sau Sfâșietor (In memoria mamei mele Ana) închinate mamei aflată în mâinile sale în momentul trecerii
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
Când am citit cum zâmbetul râvnit i-l săruta pe gură Lancelot, acesta ce mi-e-n veci nedespărțit mă sărută și-un freamăt era tot; de-atunci nicicând n-am mai citit ‘nainte căci pentru noi fu cartea Galeot.” Postuma “ Când te-am văzut, Verena” este o mărturie directă a faptului că Eminescu a rămas împietrit în fața frumoasei ieșence: “Și îți aduci aminte
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
nu cadă „în livresc”, să nu cedeze textului ce i se impune și să nu literaturizeze: „Gata cu literaturizarea. Notele de drum nu sunt altceva decât impresii, fulgerări de gând, imagini mai mult sau mai puțin fragmentare, cunoaștere directă. Prefer freamătul străzii, implicarea, neprevăzutul cotidian”. Acest jurnal ce refuză literaturizarea și care se compune din ieșiri în natură, note de pastel se înfățișează ca o „succesiune de momente ce se risipesc în uitare”. Este un jurnal al sfielii. El se știe
Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339630_a_340959]
-
ales, un curcubeu ivit după furtună? dar, mai ales, un curcubeu ivit după furtună? o!,vreau să-mi pun la suflet și secera de luna o!,vreau să-mi pun la suflet și secera de luna și fulgerul viteazului, si freamătul din șipot - si fulgerul viteazului, si freamătul din șipot - cật pot iubi o iarnă așezată-n capul mesei, cật pot iubi o iarnă așezată-n capul mesei, dar, mai ales, stejarul răzvrătit pe-un rug încins? dar, mai ales, stejarul
ELOGIU NISIPULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340772_a_342101]
-
mai ales, un curcubeu ivit după furtună? o!,vreau să-mi pun la suflet și secera de luna o!,vreau să-mi pun la suflet și secera de luna și fulgerul viteazului, si freamătul din șipot - si fulgerul viteazului, si freamătul din șipot - cật pot iubi o iarnă așezată-n capul mesei, cật pot iubi o iarnă așezată-n capul mesei, dar, mai ales, stejarul răzvrătit pe-un rug încins? dar, mai ales, stejarul răzvrătit pe-un rug încins? o! cred
ELOGIU NISIPULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340772_a_342101]
-
ta. - Tu vorbești? - tresări bătrânul surprins gata s-o scape din mână. - Da, eu! - Am ascultat vuietul vântului primăvara și toamna, am ascultat susurul izvorului, ropotul ploii, tunetele înfricoșătoare din timpul furtunilor de vară, trosnetul lemnelor pricinuit de gerul iernii, freamătul pădurii, dar să-mi vorbescă o rămurică, așa ceva nu mi s-a întâmplat până acum! - Am să-ți spun povestea mea, - șopti duios rămurica. La început am fost o simplă sămânță pe care o vrăbiuță m-a luat în cioc
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
vale. Ajunse într-o poieniță unde zări o colibă. Se opri în fața casei, dar nu văzu nici o mișcare. - Săracii, au plecat de mult în lumea cealaltă. Și în amintirea lor decise să le cânte din fluier. Deodată pădurea începu să freamăte, păsărelele să ciripească, puii de căprioare să zburde. În acel moment ușa colibei scârțâi din țâțâni și în prag apăru un bătrîn cu barba albă până la brâu, iar din spatele său se strecură o bătrânică. - Cine ești tu fecior de împărat
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
adâncească, dacă nu chiar să se piardă în Poesie.” (Aurelian Titu Dumitrescu) ● „Theodor Răpan a intrat în arena tumultuoasă a Poesiei printr-o magică fulgerare de baghetă.” (Gabriel Rusu) ● „Theodor Răpan iese victorios cu sine însuși, scoțând în lumină acel freamăt viu și acele esențe pure, specifice artei autentice. Se observă, totodată, siguranța rostirii frumoase, directe, a frazării inspirate, virtuți cu efecte benefice, la nivel de comunicare și înțelegere, pentru că totul izvorăște dintr-o funciară sinceritate, din trăiri la marile temperaturiale
DUBLĂ LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340933_a_342262]
-
de la Sărbătoarea Iubirii, sărbătoarea închinată ție, Dragobete. Înserarea învăluise pe nesimțite pădurea, zăpada începea să se topească, iar miresmele pădurii îi fermecau și-i tulburau pe cei cu inima sensibilă. Întreaga suflare era în așteptare, chiar și eu simțeam un freamăt în adâncuri. Dragobete asculta vrăjit. Avea ochii închiși pe jumătate, iar inima îi bătea nebunește.Ca prin vis, el auzea povestea ce curgea lin. Ceea ce îți voi povesti, s-a întâmplat într-o noapte îndepărtată... de februarie. Mai erau câteva
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341295_a_342624]
-
piatra lunii pline și argint în fire tainice m-a legănat pe țărmul însingurării frumuseții din tumult acum mi-e toamnă cântecul se-aude tăcerea-n jurul meu a renăscut prin vis reîntregit las corbul să mă-ndrume în scoică freamăt de esențe tâmpla-mi umple pe tine alb dor născut din cântec te ascult Referință Bibliografică: născut din cântec / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1028, Anul III, 24 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne
NĂSCUT DIN CÂNTEC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342037_a_343366]
-
lumina dimineților promițătoare?” Uneori, și martoră mi-e inima fragilă, mă simt ca un fruct aruncat (dintr-o imperioasă nevoie de răzbunare) în mijlocul deșertului devorator. Cine să-și îmbete simțirea cu aromele mele? Cine să-mi slăvească împlinirea, acolo unde freamătul izvoarelor s-a înstrăinat... Cînd apele mușcau din maluri și pămîntul se golea de seve, toate întrebările se înrădăcinau în noua ordine a lucrurilor; și, uneori, se zbate-n tîmplă o durere surdă ca o amintire. 25 mai 2013 Despică
PUBLICATII ÎN CONVORBIRI LITERARE ( U.S.R., IAŞI), OCTOMBRIE 2013, NR.10( 214) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342062_a_343391]
-
într-un fel sau altul chiar și continentele între ele: așa era și în cazul lui Cornel Popa, românul căruia îi fusese sortit să traverseze Atlanticul pentru a-și continua studiile într-un domeniu care mereu să-i amintească de freamătul codrilor de-acasă, de cântecul și poezia lor, terminase facultatea de silvicultură în Canada. Și cum în codrii arborii sunt frați tot așa și acest om își adunase pe lângă sufletul său, semeni cu aceeași vibrație sufletească și cărora dorul de
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
evolutive. Universul există în mod obiectiv, independent de voința noastră dar legat de entitatea om prin matricea ce se află sus, undeva, în care atunci când vom pleca de pe Pământ ne vom rândui ideile în ea: Tumultul mișcării risipit, încolțit în freamăt / Protecția îngerilor izbăvitoare de geamăt / Anulează singurătăți, încununează împărat / Omul cu sufletul reînfrunzit, despovărat.[ 7] Amnar și amar, simbolistică și semnificații Amnarul l-a ajutat pe om ca sursă de aprindere a focului, pentru încălzirea trupului în vreme rece, a
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
energie cosmică care, până la urmă, pare să scape de sub imperiul voinței, determinând destinul ființei umane. La începuturile vieții dragostea lui este senină, frumoasă, împlinită cel mai adesea într-un cadru feeric al naturii, ca în poeziile Dorința, Atât de fragedă, Freamăt de codru, Somnoroase păsărele, La mijloc de codru des și altele. Plenitudinea sentimentului iubirii este redată însă, în poeziile Lacul: „Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă;/ Tresărind în cercuri albe/ El cutremură o barcă./ Și eu trec de-a
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
câteva cuvinte le spuse despre furtună și despre accident. Cel mai tânar dintre cei doi necunoscuți ii examină piciorul și dădu nemulțumit din cap... Panait își pierdu cunoștința trecând din nou în lumea viselor. Parcă auzea niște glasuri ciudate, un freamăt de pădure, apoi un zgomot de ferăstrău, copaci tăiați, o durere ascuțită, și mai apoi îi dispărură toate imaginile. Zăcu așa între viață și moarte pâna când într-o zi se trezi. Își dădu seama că se afla întins pe
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]