1,774 matches
-
salt, după care fenomenul a atins un platou (vezi Figura 2.7). În acest interval practica religioasă a crescut de la 30%, nivel similar cu a celorlalte țări ex-comuniste, la peste 45%. Datele culese ulterior nu mai indică modifică semnificative în frecventarea bisericii. O evoluție similară a fost înregistrată și în cazul afilierii religioase, după un salt în aceeași perioadă fenomenul atingând un platou. Această dinamică a comportamentelor de tip religios arată că, undeva la începutul perioadei de tranziție, religiozitatea menținută latentă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
joacă un rol determinat în trecerea de la predispoziție comportamentală la comportament efectiv. Am luat în considerare atât practica religioasă privată, cât și pe cea publică și am încercat să văd dacă schimbările sociale produse de tranziție au avut efect asupra frecventării bisericii. În contextul unei societăți în schimbare, tipul dedicat muncii putea să crească și să afecteze practica religioasă. Un efect similar putea să aibă educația, mediat ce e drept tot de timpul disponibil și de venit. Pentru a determina acești
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
sexul feminin. Restul factorilor nu influențează semnificativ comportamentul religios. Practic, cei care își transpun în practică religiozitatea latentă sunt cei care au primit o educație religioasă în copilărie, care sunt de vârstă mai înaintată și femeile. Venitul gospodăriei nu influențează frecventarea bisericii în nici unul dintre valurile cercetării, având însă influență negativă asupra practicii private în 1999. Educația nu influențează practica privată, însă reduce probabilitatea frecventării bisericii în 1993. Pentru 1999 această influență dispare. Nici participarea la forța de muncă nu are
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
educație religioasă în copilărie, care sunt de vârstă mai înaintată și femeile. Venitul gospodăriei nu influențează frecventarea bisericii în nici unul dintre valurile cercetării, având însă influență negativă asupra practicii private în 1999. Educația nu influențează practica privată, însă reduce probabilitatea frecventării bisericii în 1993. Pentru 1999 această influență dispare. Nici participarea la forța de muncă nu are efecte asupra comportamentului religios, atât cei care lucrează, cât și cei care nu lucrează găsindu-și în mod egal timp să practice religia. Tabel
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Nici participarea la forța de muncă nu are efecte asupra comportamentului religios, atât cei care lucrează, cât și cei care nu lucrează găsindu-și în mod egal timp să practice religia. Tabel 2.1 Regresie logistice și lineare, variabilele prezise: frecventarea bisericii și practica privată în 1993 și 1999 în România Modelul 1 Regresie logistică Frecventarea bisericii 1999 Modelul 2 Regresie logistică Practica privată 1999 Modelul 3 Regresie logistică Frecventarea bisericii 1993 Modelul 4 Regresie lineară Practica privată 1993 B Wald
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
lucrează, cât și cei care nu lucrează găsindu-și în mod egal timp să practice religia. Tabel 2.1 Regresie logistice și lineare, variabilele prezise: frecventarea bisericii și practica privată în 1993 și 1999 în România Modelul 1 Regresie logistică Frecventarea bisericii 1999 Modelul 2 Regresie logistică Practica privată 1999 Modelul 3 Regresie logistică Frecventarea bisericii 1993 Modelul 4 Regresie lineară Practica privată 1993 B Wald B Wald B Wald B Beta Constanta 0,343 0,709 2,348 22,785
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
practice religia. Tabel 2.1 Regresie logistice și lineare, variabilele prezise: frecventarea bisericii și practica privată în 1993 și 1999 în România Modelul 1 Regresie logistică Frecventarea bisericii 1999 Modelul 2 Regresie logistică Practica privată 1999 Modelul 3 Regresie logistică Frecventarea bisericii 1993 Modelul 4 Regresie lineară Practica privată 1993 B Wald B Wald B Wald B Beta Constanta 0,343 0,709 2,348 22,785 0,848 1,868 0,642 Religiozitate 0,020 4,833* 0,034 17
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cele mai crescute din Europa și oricum a înregistrat o creștere la începutul anilor 90. La fel și practica religioasă privată, de tipul rugăciunii în Dumnezeu, situează România pe un loc fruntaș în Europa. Practica în spațiul public, măsurată prin frecventarea bisericii înregistrează valori moderate, însă sensibil mai crescute decât ale multor țări europene. Românii se pot compara în ceea ce privește practica și afilierea religioasă cu polonezii, maltezii și irlandezii. La polul opus se situează Germania de Est, Cehia și Estonia, țări puternic
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
restricțiilor impuse de regimul comunist nu a adus o revitalizare religioasă. Datele empirice atestă faptul că fenomenul revitalizării religioase a afectat comportamentul religios al românilor. După 10 ani de la căderea regimului comunist România înregistra o creștere a afilierii religioase, a frecventării bisericii, precum și a numărului de persoane care obișnuiesc să se roage. Creșterile au afectat în special comportamentul religios al cohortelor tinere care au crescut sub influența politicii ateiste promovate de regimul comunist și care prezentau un nivel de comportament religios
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Ca: catolici; Pr: protestanți; Or: ortodocși; Lu: luterani; M: monopol; C: concurență. Sursa: Apartenența religioasă și harta confesională: apartenența religioasă în Polonia, Ungaria și Cehia în 1993-1994 (A. Need, G. Evans, "Analyzing patterns of religious participation in post-communist Eastern Europe"); frecventarea bisericii de către populație, procentajul populației adulte care merge la biserică cel puțin o dată pe săptămână: rezultatele sondajelor de valori mondiale (World Values Surveys (1995-1997), 1 octombrie, 2001, rezultatele urmate de un asterisc sunt sondaje din 1990-1991; toate celelalte sunt sondaje
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
opoziție în raport cu practiile democratice continuă să exercite o influență ostracizantă relativ la PSDR-PSD, în ciuda dovezilor de schimbare. Nuanța care se instalează în zilele noastre privește gradele de izolare, cordonul sanitar fiind aplicat doar PRM-ului, PSD beneficiind de un statut de frecventare de nivel național chiar dacă încă este parțială. Există astfel mai multe straturi explicative alei acestei diode fondatoare, ale acestui substitut de clivaj pe durată determinată, a vieții partidelor românești, cu o bătaie totodată exclusivă și exhaustivă, și anume postdizidența anticomunistă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
al partidelor istorice și caracterul antisistem și naționalist al FSN-ului. Din acest punct de vedere, în România, în ciuda absenței vreunui clivaj referitor la integrarea europeană, văzută ca înlocuire, o etichetă a calității europene privește în mod specific statutul de frecventare la nivelul federațiilor europene. Astfel, PSD-ul dobândește această etichetă doar din 1999 chiar dacă este gestionarul contactelor cu UE până în 1996. Asistăm astfel la o deformare de conținut a opoziției sau a atașamentului față de integrare într-un context de sprijin
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
același fel, eticheta anticomunistă funcționează de-a lungul timpului ca echivalent al dovezii de calitate, cu referire directă la calitatea democratică. Rezultă de aici o dublă izolare a FSN-FDSN-PDSR, atât din perspectiva derivelor din 1990 cât și un raport cu frecventarea naționaliștilor în perioada mandatului 1992-1996. Ostracizat prin refuzul celorlalte partide parlamentare de a-i oferi colaborarea politică, PDSR se vede constrâns, datorită dinamicii voturilor, să-și construiască o rețea de sprijin parlamentar care, în mod simbolic, este ținută relativ ascunsă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
pe de alta partidele istorice. O altă distincție se adaugă prin intermediul discursului sistemic și european în raport cu exteriorul. Pe de o parte sunt partidele istorice, PD-ul și UDMR-ul, care au primit o etichetă a calității și un statut de frecventare internațională și europeană și, pe de altă parte, FSN, PRM, PSM și PUNR, fără statut de frecventare externă. Paralel, versantul postnomenclaturii se întinde, depășind frontierele FSN-ului. Astfel spus, factorul genealogic se nuanțează în privința identificării unei înrudiri între fostul regim
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Pe de o parte sunt partidele istorice, PD-ul și UDMR-ul, care au primit o etichetă a calității și un statut de frecventare internațională și europeană și, pe de altă parte, FSN, PRM, PSM și PUNR, fără statut de frecventare externă. Paralel, versantul postnomenclaturii se întinde, depășind frontierele FSN-ului. Astfel spus, factorul genealogic se nuanțează în privința identificării unei înrudiri între fostul regim și partidele versantului postcomunist nemărturisit. Mai exact la nivelul PUNR-ului, această înrudire este mai degrabă o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
-se drept clivaje supuse logicii excluderii reciproce a doi versanți majori. Aceste subclivaje sunt repartizate într-un mod automat între cei doi versanți. A fi anticomunist devine sinonim cu atitudinea democrată, cu poziția maximalistă vizavi de reformă, cu statutul de frecventare europeană. Versantul opus acumulează în mod simbolic echivalențe ale atitudinii antisistem, ale aitudinii minimaliste și ale discursului naționalist. Această serie de automatisme generează o structurare a partidelor în jurul unui clivaj structurant și al unor clivaje subordonate într-o manieră rigidă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
manevră al partidelor alternative. Referindu-ne direct la PRM, acesta se găsește într-o situație convenabilă vizavi de absența diferențelor dintre alte partide, ba chiar de convergența lor către un model prodemocratic, proeuropen, maximalist și beneficiind de un statut de frecventare națională și internațională. Acest proiect politic, care reunește toate partidele politice cu excepția PRM-ului, este construit esențialmente ca un proiect viitor. Nu ancorarea în ceea ce va trebui să fie este penalizată, ci întoarcerea de la realitatea prezentă. Împrumutând această rută deviată
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
unde rutenii deveniseră majoritari. Sînem în deplin acord cu dl. Iosif Selejan că între cultura populară laică și cea religioasă există legături foarte strînse, biserica avînd un rol foarte important în coordonarea vieții colectivităților sociale. De aceea credem că, o dată cu frecventarea bisericilor ortodoxe din Bucovina, în practicile ritualice ale ucrainenilor au trecut numeroase elemente românești. În anul 1912 Zaharia Voronca publica la Cernăuți Mihalcea, cu neamurile boerești ce au stăpînit-o, carte din care aflăm că în această localitate din fostul district
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
publicat Privind viața la aproape 60 de ani, iar N. Iorga ne-a dat seria de Sfaturi pe întuneric începând de pe la 65 de ani. Se presupune, deci, că o esență a gândirii, exprimată concentrat în sinteze lapidare, esență decantată din frecventarea îndelungă a gândirii și a oamenilor, nu poate rezulta decât o dată cu accentele concluzive ale unei vârste înaintate, încărcată de experiență. Este, însă, aici vorba numai de un anumit tip aforistic acela care a pătruns mai direct la noi și cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cuprins: "(2) Statul promovează principiile învățământului democratic și garantează dreptul la educație diferențiată, pe baza pluralismului educațional, în beneficiul individului și al întregii societăți." 2. Articolul 6 va avea următorul cuprins: "Art. 6. - Învățământul general obligatoriu este de 8 clase. Frecventarea obligatorie a învățământului de 8 clase, forma de zi, încetează la vârsta de 16 ani." 3. Alineatul (4) al articolului 7 va avea următorul cuprins: "(4) Învățământul poate fi finanțat și direct de către agenți economici, precum și de alte persoane fizice
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 10 iulie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117267_a_118596]
-
1926), peste 730.000 de adulți au fost școliți în aceste cursuri (p. 7). Legea pentru organizarea și funcționarea învățământului primar și normal din 17 mai 1939 confirmă și întărește rostul școlilor de adulți, extinzând limita de vârstă a obligativității frecventării cursurilor de adulți până la 21 de ani (art. 62). Facultativ, însă, le pot urma la orice vârstă, statul carlist încurajându-și supușii să participe la cursurile speciale organizate de Ministerul Educației Naționale în colaborare cu Serviciul Social și Straja Țării
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
bucuriei, dacă oamenii se mai îndrăgostesc, dacă mai există plăceri depline și colocvialități inocente. Dacă se mai gândește cineva la arta conversației, dacă mai ră sfoiește cineva pe Epictet sau pe Montaigne. Nu se poate trăi, clipă de clipă, din frecventarea pustiului intelectual și sufletesc al arenei politice. Nu se poate trăi din amărăciune, recriminare și sudalmă. Nici Geoană, nici Antonescu, nici Băsescu nu pot fi un conținut de viață, o preocupare febrilă, o realitate consistentă. Valorile, problemele adevărate, viața sunt
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
În aceste condiții, propun redobândirea chefului pentru citit printr-o temporară asceză. Cei care n-au citit și nu citesc nu mă interesează, deocamdată. Cei care însă citesc prea mult să facă o „haltă de ajustare“. Să suspende, o vreme, frecventarea bibliotecilor, să privească în gol, să reflecteze fără suport livresc. Iar cei care scriu să scrie mai puțin... Note pentru o tipologie a lecturii Se citește din ce în ce mai frugal. Și toți avem o idee - mai mult sau mai puțin temeinică - despre
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
copiii urmând să primească gratuit rechizitele școlare și manualele necesare 125. La un an de la înființarea Școlilor normale din Cernăuți și Suceava, rapoartele directorilor acestora, din martie 1785, informau asupra numărului de copii cuprinși în procesul de învățământ și a frecventării școlii de aceștia. Astfel, la școala din Cernăuți au fost înscriși în clasa I, la cursul de iarnă, 24 de copii (14 băieți și 10 fete), dintre care 14 copii erau din clasa civililor, adică a meseriașilor, iar 10 din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
regulament școlar al Bucovinei, la a cărui elaborare boierul Vasile Balș a contribuit în mod esențial, în calitatea sa de referent pentru problemele Bucovinei al Consiliului Aulic de Război din Viena, se stabilea laicizarea învățământului, etatizarea școlii, ca și obligativitatea frecventării școlilor primare pentru copiii între 7 și 13 ani, specificându-se expres că: "educația tinerimii întemeiază fericirea viitoare a cetățenilor"133. În timp ce Consistoriului și clerului Bucovinei nu i se mai recunoștea nici o influență în materie de școală, în afara învățământului moral-religios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]