1,041 matches
-
id est ,desacralizarea" epocii zise postmoderne, tinerii în chestiune reacționează la o treaptă primară, fiziologică. Subiectul scriiturii e tratat, în sensul lui Lacan, prin consemnarea relațiilor sale cu realul dezbărat de orice preconcepție, cu realul ,pur". Ne găsim la antipodul frenetic al poeziei ,pure", nu doar prin ostentativa aluvionare a textului cu o eterogenitate a referințelor brute, ci și prin preferința obsesivă a ,animalului" textualizat, a făpturii de carne care înțelege a ocupa locul central, dacă nu chiar a-și reclama
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
banchetului de la restaurantul „Lloyd”: „La ora 12 fără un sfert apare în fală însoțit de dnii: prefect Octavian Furlugianu, primar dr. C. Grofșoreanu, consilierul cultural E. Grădinariu și alți reprezentanți ai autorităților locale, George Enescu, care este întâmpinat cu aplauze frenetice și ovațiuni îndelungate”. „Revelație senzațională“ Succesul reprezentării operei „Oedip” este redat în „Fruncea” din 15 martie 1936 - „La Paris s’a cântat în ziua de 10 l.c. premiera operei «Oedip» de George Enescu. Prima audiție a obținut un succes grandios
Agenda2005-34-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284107_a_285436]
-
este o realitate a prozelor scurte ale lui Vintilă Horia. Important este că ideile nu riscă să se dizolve în fabuloasa originalitate a imaginilor. Iar vocația rezistenței prin întoarcere la "rădăcini" face parte din dreapta judecată a valorilor promovate de feeria frenetică a acestui volum. Vintilă Horia: Sfîrșit de exil. Nuvele. Ediție îngrijită de Mihaela Constantinescu-Podocea. Cuvînt înainte de Nicolae Florescu. Editura "Jurnalul literar", București, 2001.
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
în destinul politic al tinerei generații, ci în destinul ei cultural, speranță care nu peste mult timp se spulberă și se va dovedi ulterior prin câteva nume de mare înălțime. Foarte tânărul scriitor are acum energia și convingerea generației sale frenetice în credința că destinul ei poartă "adevăruri noi". Confrații îl cuceresc doar prin Manifestul din 1927 lansat de "liderul", covârstnicul și prietenul Mircea Eliade, de fapt un elogiu al adolescenței: "Este chiar adolescența noastră. Sunt preferințele noastre. Este drumul de la
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
pe tema Tânăra generație... problematica ei din revista Vremea 16, unde arată că "tânăra generație" reprezintă o virtualitate, nicicum o poziție supremă în cultura românească de atunci. Scriind despre luciditatea "bătrânului" Zarifopol, își închipuie că situația lui în mijlocul atâtor tineri frenetici ar semăna cu aceea a omului intrat treaz și nebăut într-un chef bine încins. Mai mult decât atât, între "tineri" se bagă și unele mediocrități vanitoase: "Dar de aici și până la invadarea vitrinelor cu tot felul de manifeste categorice
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
linie simbolică al Ginestrei leopardiene, de valorile cardinale ale Florenței umaniste din „Le occasioni” (1939), fie de poezia din „La bufera e altro” (1956) datorată etapei milaneze a unui Montale confruntat cu efectele noii societăți de masă și ale consumismului frenetic. Opțiuni tematice personalizate de inconfundabila grifă stilistică montaliană. Nu lipsite de importanță sunt figurile feminine care au însoțit rând pe rând cărțile poetului. Spre deosebire de adolescentina Arletta ce duce cu gândul la leopardiana Silvia aflată sub semnul fatalității, Clizia (nimfă iubită
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
alți critici, din diasporă ori din țară, nu pot sau nu vor să o facă. E poate o șansă a actualei promoții de comentatori această distanță pe care ei, o au, nolens-volens, față de literatura scrisă înainte de 1989 și chiar față de freneticele reconsiderări publicistice din anii '90. Lucrurile se așează în istoria literară, valorile se cern mai bine, iar paradigma selectării și impunerii lor se conturează, pentru un observator atent, cu suficientă pregnanță. Teoriile fără acoperire, ca și utopiile cu "farmecul neîntinat
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
în legătură cu dispariția patroanei FNI, depășită de biografia internațională a generalului-bancher Stănculescu și a miliardarului Păunescu rezolvă enigma cât ai zice pește! Mândri de izbândă, șefii Poliției se avântă în narațiuni eroi-comice cu urmăriri ca-n "Speed" și "Mission Impossible", reporteri frenetici reiau de zeci și zeci de ori filmul evenimentelor. Furați de peisaj, anchetatorii strecoară și o informație inițial neluată în seamă de nimeni, dar ulterior exploatată cu frenezie: indiciile care au condus la prinderea suspecților proveneau de la S.R.I.! Dar S.R.I.
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
și numă rul cititorilor din acest eșalon secund se află într-o vizibilă scădere. Întrucît are loc o umflare a valului existențial, care, ca un tsunami, mătură din cale fără menajamente construcțiile intelectului, templele artei, monumentele în favoarea unei trăiri hedoniste, frenetice, a unui carpe diem nesățios, brutal, paroxistic. Să fie vorba de o reacție nervoasă la ororile veacului abia încheiat ori de finalul unui ciclu de civilizație? Pretutindeni ne întîmpină o poftă de satisfacții materiale care înfundă canalele spiritului. Creația artistică
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
evenimentelor, lungmetrajul e incapabil să ajungă la o rezoluție. Ambiția filmului e de a oblitera distincția dintre bine și rău: în războiul rece, nici rușii, nici americanii, nu dețin integritatea morală, iar personajele sunt la fel de ambigue. Evenimentele, tocmai din cauza narațiunii frenetice, nu sunt suficient motivate: vezi acțiuni planificate în detaliu, care apoi eșuează spectaculos. Apar contradicții la nivelul scenariului: Cross îl învață pe Scorpio să nu aibă încredere în C.I.A., care-l utilizează doar pentru că nu poate comite direct crimele. Iar
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
lor goana după un țărm de acostare mai puțin încărcat de primejdii, vînturarea prin lume a unor colectivități întregi sau indivizi izolați, produse ale Istoriei și Geografiei, nu în mică măsură și ale mediului familial și caracterului propriu, în căutare frenetică de siguranță, de protecție, de condiții de viață mai bune, mai fertile, mai propice. Transplantările multora sînt bine chibzuite, alții se lasă purtați care încotro de mareea istoriei sau de voința altora, unii se cantonează, orișiunde s-ar afla, în
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
stilistic, cel japonez, cu tot ceea ce presupune acesta (reticență, estetism exhibat cu o discreție desăvîrșită, dar nu mai puțin evident cu toate acestea), devine matca epică în care se desfășoară întîmplările din carte. Protagoniștii sînt animați de trăiri intense, iubiri frenetice și gelozii pe măsură, resentimente, ură, dar totul se desfășoară în roman sub semnul unui deget dus discret la gură, ca pentru a porunci tăcere și rezervă. Personajele în jurul cărora se țese povestea sînt un scriitor și o pictoriță care
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
mexicane tradiționale din preajma celui de-al doilea război mondial și a dat o dimensiune avangardistă actului artistic de pe continentul american. Viața Fridei Kahlo este, precum tangoul argentinian, o combinație de moarte și pasiune, de sex sălbatic și nostalgie, de vitalism frenetic și boală, de violență și candoare, de glorie și tragedie. Universul artistei este unul plin de culoare în care elemente aparent incompatibile coexistă natural în același plan, ca în arta suprarealistă. Pictura Fridei Kahlo este o combinație orginală între desenul
Being Frida Kahlo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10798_a_12123]
-
cult”, care n-ar fi fost atît de blamabil pe cît îl consideră post factum unii. Apărarea „din interior” a dictatorului (dacă acceptăm provizoriu această motivare pro domo) s-a transformat foarte curînd, la scara întregii societăți, într-o exaltare frenetică și absurdă, ceea ce însuși Dumitru Popescu e în situația să recunoască: „Degenerarea a devenit posibilă fiindcă N.C. s-a complăcut în atmosfera dată, stimulînd proliferarea fenomenului dacă nu prin solicitare expresă, șatunciț prin nonintervenție, ba arătînd că se supune «supliciului
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
lua sfârșit. Și dacă nu neapărat liniștea, măcar împăcarea, transfigurarea faptelor înfloritoare, poezia și toate celelalte încrengături minore ale scrisului, mă vor lăsa, ori le voi părăsi eu, ca să mă reocupe în altă dimensiune, ca pe un arbore prăbușit mușuroaiele frenetice, ciupercile, campanulele... Mă comport aberant, cu siguranță dezamăgitor. Până să se pună pe picioare textul, despre care jur că nu știu de la început ce va fi și cum va fi, mi se pare că inund cu fraze fără nici o noimă
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
și visătoarea și învingătoarea pulbere. Glasul ei nu se oprea, se pierdea pur și simplu. Era semiîntunericul tulbure, cu miros de coșciug, dulceag,... de la glicina a doua oară înflorită pe zidul de afară în care soarele de septembrie liniștit și frenetic, cu mireasma difuză, distilată... în care izbucnea din cînd în cînd fluturarea vie, noroasă a vrăbiilor..." * Interesant, cei trei scriitori francezi citați la început sunt mult mai apropiați de Balzac și de Stendhal, în raport cu Proust, care, nu numai cronologic pare
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
să se dedice exclusiv cauzei românești, dacă o astfel de punere în paranteze a unei existențe a avut vreun rost (J3, 94). Îndoielile i-au fost însă spulberate la prima descindere în țară din aprilie 1990, cea mai tulburătoare. Succesiunea frenetică a întrevederilor de la București, vârtejul, ritmul galopant în care se produceau întâlnirile, interviurile, confruntările i-au sporit o ciudată senzație de irealitate (nu mă mai aflam nicăieri, aflându-mă mereu în această oscilație între ce lăsasem și ce-am găsit
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
recital. N-am văzut, e drept, ,criza" poeziei de astăzi despre care vorbesc, cu multă siguranță, Ion Simuț și Paul Cernat. N-am sesizat vreo criză a scrierii și emisiei de poezie veritabilă, nici una a receptării produsului artistic. Dimpotrivă, aplauzele frenetice ale studenților și reacțiile juriului din care am făcut parte au fost pe aceeași frecvență, deși în registre diferite. În mod cert, Emil Stratan, organizatorul acestui Festival, a avut parte de consilieri buni. Selecția poeților consacrați o dovedește cu prisosință
Turnir poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7819_a_9144]
-
purtam pinteni la cizme și sabie. E un mod frumos de asumare la tinerețe a unei forme virile de existență�. Comunismul blochează definitiv orice aspirație spre carieră. Nu fără a excita însă o fibră vitală, ceea ce conduce la o trăire frenetică, în termen scurt, pe buza prăpastiei (ca-n timpul Revoluției franceze sau ca-n Petrogradul din ajunul Revoluției bolșevice): "Viața mea a căpătat un caracter mai aventuros și mai imprevizibil, ceea ce nu era lipsit de interes. |n special în prima
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
Constanța, iar versurile, în totalitate, îmi aparțin. În noiembrie 2013 a fost lansat la Bacău al doilea material muzical semnat Zeina, de această dată continuând, integral, colaborarea cu autorul moldovean Marcel Iorga. Albumul evidențiază apelarea la tradiții și la melosul frenetic moldav, cu amprentă locală, ritmuri pline de nerv și folclor „cult”. Lansarea s-a transformat într-un adevărat eveniment, fiind prezenți fosta colegă de facultate Ileana Șipoteanu și profesorul mândru de ascensiunea elevei sale, Dumitru Lupu.
Zeina by Carmen ALDEA VLAD () [Corola-journal/Journalistic/84319_a_85644]
-
cadențe consonante și suspensii, în paralel cu mediul electronic ce asigură un fond mai degrabă morbid, teluric, constituie tot atâtea trimiteri înapoi, în ”labirintul” memoriei afective a autoarei, din care ar dori să nu se mai desprindă. Filigranat, finalul purifică freneticele ritmuri de joc, preluate de fiecare instrumentist în part. El ar putea fi însăși ”cheia” visului prin care spiritul transcende materia cu deplină luciditate, într-o permanentă ”visare trează” - ca să-l cităm pe George Enescu - sau, ca să preluăm o afirmație
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
cele ce sînt ori ar putea fi, își mărturisește, transportat, „o stare atît de adîncă de har,/o stare atît de adîncă de pierdere de sine,/ de contopire cu toate posibilitățile,/ cu toate promisiunile” (Precum fețele triple). Deși o asemenea frenetică deschidere nu e mai niciodată extatică (extazul pentru acest autor pare un simplu accident moral), ci tensionată de intuirea marginilor fatidice ale existenței, care, în ultimă instanță, sînt materia și transcendența. Revolta poetului împotriva unor neajunsuri de parcurs biografic vădește
Un spectru amplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4631_a_5956]
-
ediții ale Bibliei, ediții de carte patristică, de carte bibliofilă, și înșiruirea ar putea continua? Nu încape dubiu că, judecând după diversitatea copioasă și, iată, consistența ofertei, profesia de editor este, la noi, departe de a agoniza. E o erupție frenetică, orbitoare aș spune, a restituirilor mai mult sau mai puțin "senzaționale", a recuperării, a readucerii în actualitate, a reașezării ierarhiilor. Nicăieri, nici cel mai mic semn de oboseală și, mai ales, nici urmă de complexe. Oricine vede asta, iar, dacă
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
Multe din trăsăturile pe care le asociem cu societățile postcomuniste pot fi rezumate sub paradigma postmodernităț ii așa cum a fost ea definită, spre exemplu, de Fredric Jameson. Această paradigmă include: integrarea artei „într-o producție de bunuri de consum, în frenetica necesitate economică de a produce noi valuri de bunuri arătând din ce în ce mai nou”; „coexistența unei serii întregi de forțe [socioculturale] distincte a căror eficacitate este discutabilă”; dispariția diferențierilor între aspirația estetică și locul comun sau între creație și reproducția mecanică; înlocuirea
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
2004, Schelete în dulap. Toate se constituie într-o excelentă istorie a tranziției românești, scrisă de doi "spectatori angajați" (un politolog american de origine română și un foarte caustic analist), adepți necondiționați ai valorilor democrației de tip liberal și susținători frenetici ai integrării României în structurile euro-atlantice. Chiar dacă, la vremea apariției acestor volume nu toată lumea a fost încântată de radiografiile precise pe care Vladimir Tis-măneanu și Mircea Mi-hăieș le-au făcut politicii dâm-bo-vițene, nici contestări foarte vocale nu s-au făcut
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]