1,521 matches
-
fi venit sau cine știe ce altă calamitate naturală ne-ar fi putut ajunge. Vă-nchipuiți așadar ce mare era veselia și ușurarea când dădea unul dintre noi semnalul că ar fi găsit poiana visată. Hulpavi ne repezeam la ghiocei, culegând în frenezie, alergându-ne printre pomi, cățărându-ne pe crengi, zburdând ca mieii, făcând tumbe și chiuind mai abitir decât jivinele pădurii. Cred că dacă n-am fi știut că ghioceii sunt otrăvitori, de bună seamă am fi mușcat cu mare poftă
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
venirea celor dragi și sosirea urătorilor. Postul Nașterii Domnului s-a încheiat. O lume curată sufletește așteaptă, an de an, cu mare bucurie, florile dalbe de măr. Florile albe de măr sunt un simbol pentru această sărbătoare, dar și o frenezie a unui început care nu se va sfârși niciodată. Taina ajunului nașterii Domnului va rămâne un miracol al petrecerii neîntrerupte a creștinului cu lumea nevăzută și neștiută de dincolo. Trăirile acestor zile nu se pot descrie, iar puterea omului nu
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
Am fi nedrepți cu nume mari, Izvoare de latinitate, Poeți din tagma celor rari Din slova lor azi luăm citate. Urmași au fost și încă sunt Îndrăgostiți de poezie, Tu ne-ai lăsat din darul sfânt! Și ne hrănim cu frenezie. Să nu-ți mai pese de dușmani! Au fost atunci,mai sunt și acum, Așa va fi și peste ani Dar piaza rea se face scrum. Dușmanii noștri nu au nume Doar parastasu-i pomenește, Nu vrea pământu’ să-i asume
EMINESCU, HAR DIVIN... de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372119_a_373448]
-
Tudor Cicu , într-un comentariu la un grupaj liric al debutului literar semnat Vanda Ines Popa: Pe acest teren, numai al ei, nu face filosofie, în schimb, nici un alt tânăr n-o egalează în a versifica cu acea bucurie și frenezie, rar întâlnită la tinerii care vor a participa intens la misterul existenței. Are un stil detașat-expeditiv, pentru a ajunge la destinația gândurilor. Are farmec și nuanță în construcția versului, pe care și le transformă, repede, în duioșie... Poezia Vandei Ines
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
serioase, temeinic documentate și riguros redate, atunci când un mare scriitor român a fost supus malaxorului orb al revizuirilor celor autointitulați ,,elitiști”. Figură academică sobră, calm și echilibrat, riguros și deschis dialogului, cu un profund și sincer sentiment patriotic dublat de frenezia de a fi acolo pe baricadele culturii cu arcul gata întins, cu lecturi proaspete și abilitate de a pătrunde în adâncimea lucrurilor, de a emite judecăți axiologice clare, de a realiza analize pertinente, incursiuni teoretice, de a lansa și impune
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
nu te-am prețuit, Acum mă-ntorc la tine cu visurile toate Cerând a ta iertare cu sufletul spăsit. Iar de-mi vei da o șansă eu îți dedic o viață, Căci n-o să mai îmi pese de-a lumii frenezie Și te-oi iubi de-a pururi, tu, Pasăre Măiastra, Frumoasa, scumpă doamna, distinsa... Poezie Căprar Florin Referință Bibliografica: Iubire ... peste timp / Căprar Florin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1689, Anul V, 16 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright
IUBIRE … PESTE TIMP de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374772_a_376101]
-
după amiaza zilei în curs dar, deși toată lumea îi înțelegea graba, nimeni nu se simțea pregătit pentru o asemenea confruntare. Lea era convinsă că dormise, numai datorită viselor felurite care îi animaseră somnul, în continuu. Sentimentele îi erau amestecate cu frenezia intensă a perspectivei, de a se regăsi în brațele iubitului. Niciodată nu fusese atât de emoționată și îndrăgostită. Încerca să participe concret la pregătirile ce se făceau în casă, pentru primirea unui oaspete atât de special, dar nu făcea decât
DILEME ( FRAGMENT 33) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375661_a_376990]
-
în păr mirosea atâta pace sufletu-mi era pierdut în odihnă care căra ,doar albine în flori de măr! Câtă dragoste încape într-o simplă poezie când secundele sunt versuri ,strofele ne sunt minute care urcă înspre ceruri,pură lumii frenezie apoi cad că o legendă ,pește suflete pierdute! Râul vieții curge alene pe sub soare,pe sub nori răsar alte flori pe câmpuri,din aceeași rădăcina dânsul vieții ne alinta ,pește câmpul de culori muzică din suflet urca ,cum o aripă divină
PAS ÎN DOI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375779_a_377108]
-
într-un vehicul fără frâne (rodul necumințeniei omului) și i-a făcut vânt la vale (rodul poluării excesive), stă și urmărește manevrele conducătorului: va opta acesta pentru deraiere acum când mai există niscaiva șanse de salvare, ori - dimpotrivă - cuprins de frenezia senzațiilor tari, va lăsa vehiculul să alunece din ce în ce mai repede la vale, până în locul unde nu va mai putea fi strunit și el se va zdrobi?! Din cauza nechibzuinței și necumpătării de care nu ne lecuim în pofida avertismentelor severe primite de la natură
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
limba noastră... nu-s trecute. Licențe nașteți zi de zi, De parc-ați vinde la tarabă, Dar par ca mobila, de-ar fi Modernă, pusă în cocioabă. Doresc să scrieți poezii, În versuri albe să vă fie, Dar împănați cu frenezii Și rime multe... pe hârtie! Sonet, Luceafărului Născut ai fost să crești în suferință, Să ai alături prieteni devotați Și, din păcate, dușmani nedeclarați Și alții, slabi, lipsiți de chibzuință. Dar tu, crescut-ai peste acei bărbați, Tu, filosof, poet
DIN DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374272_a_375601]
-
putut vreodată să fie împinsă atît de departe, așa cum am făcut-o noi. În ea se exprima, devenea exasperantă, voința de a forța Istoria, o poftă de a se infiltra în ea, de a suscita acolo, cu orice preț, noul. Frenezia era la ordinea zilei". Marile reviste literare Sburătorul, Viața Românească, Gîndirea publică numeroase articole despre publicațiile și reprezentațiile teatrale străine; Viața Romanească introduce la un moment chiar o cronică a vieții politice franceze, deschizînd o rubrică cu titlul Scrisori din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
decît un pretext care ascunde voința feroce de a distruge o întreagă memorie. Nu apare nici un semn de întrebare asupra contradicției dintre desfășurările unei celebrări omniprezente a istoriei, însoțite de o mobilizare folclorică generalizată, pe de o parte, și această frenezie de excludere a unui trecut arhitectural, pe de altă parte. Și aceasta pentru că din deciziile Bucureștiului lipsește orice altă justificare în afară de cea dogmatică. Acest dogmatism deranjează; el este perceput ca arhaic. Dezbaterile din mediile militare, industriale și politice sovietice destinate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de cosmonaut pe scoarța Lunii, omul, simbol cald-impasibil al creștinătății, față ușor congestionată, mai degrabă congestia vîrstei decît a emoției: asist la o minune, pînă ieri nesperată. Tot minune, stranie minune, prezența, pe același scaun mobil, a patriarhului ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii cu stegulețe ale Vaticanului. Miraculoasa și calma frenezie a unei nații atît de, în sfîrșit, permisiv-înțeleaptă. Mă pot întoarce fericit la Iași. Să-mi ascut, iar și iar, creionul. 23 iunie Agapa din seara asta e prodigă. Ce nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
creștinătății, față ușor congestionată, mai degrabă congestia vîrstei decît a emoției: asist la o minune, pînă ieri nesperată. Tot minune, stranie minune, prezența, pe același scaun mobil, a patriarhului ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii cu stegulețe ale Vaticanului. Miraculoasa și calma frenezie a unei nații atît de, în sfîrșit, permisiv-înțeleaptă. Mă pot întoarce fericit la Iași. Să-mi ascut, iar și iar, creionul. 23 iunie Agapa din seara asta e prodigă. Ce nu-i pe masa locantei! (locantă blazonată cu parafraza la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
versiunea Oxford, 1979: "blare by [...]" "răsúnă lîngă [...]." 253 (VIII, 205) perioade de extaz pulsînd: Latinescul furor are sensurile următoare: furie, nebunie, turbare; patimă; inspirație, delir; extaz, tranșă; există expresiile: furor loquendi (logolalie extaz al vorbirii, vorbire în extaz); furor poeticus (frenezie poetica); furor scribendi (dezlănțuire extatica a scrisului). Toate sînt legate de procesul de creație prin infuzie din planuri superioare, deșchideri extatice ale porților conștiințiale (ce duc înspre și vin dinspre Spirit). 254 (VIII, 208) integumentul: Cele două învelișuri ale ovulului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tari, Împliniți, că o ducem bine etc.) nu Înseamnă În nici un caz simplitate existențială, atrofierea unor tensiuni interioare, a unor resorturi intime, sufletești, zămislitoare de alunecări sau instabilități cel puțin episodice. Fiecare dintre noi a putut cunoaște persoane a căror frenezie spirituală contrasta cu Înfățișarea sau poziționarea socială. Tumultul interior nu e direct proporțional cu ceea ce e afișat, exteriorizat. Iar cel etichetat - cu ușurință - că este umil are lumea sa, la fel de bogată sau laborioasă ca și a celui bogat, care s-
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Înainte de deschiderea mitingului, a fost asigurată o bună dispoziție, întreținută cu muzică de fanfară și cântece populare. Când cele două delegații au apărut la tribuna stadionului, Gheorghe Pană, șeful colectivului organizatoric principal care conducea festivitățile la stadion, luat de valul freneziei și vrând să ceară să se facă liniște, a zis cu voce tare la microfon: "să tacă muzica din gură"! La nu foarte mult timp de la consumarea acestor evenimente, cei doi protagoniști, N. S. Hrușciov și Gh. Gheorghiu-Dej, au părăsit
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Învârte În jurul unui parfum amețitor. Să joace cumva un rol În toată povestea și Muscadin, doctorul ridiculizat de La Mettrie (Într-o comedie din 1747)? Nu se prea știe. Cert este Însă că apariția muscadinilor se leagă de Contrarevoluție și de frenezia generației tinere. Cel care Îi numește astfel În 1793 e deputatul Chabot, atunci când vrea să-i defăimeze pe junii din Lyon, cei care se Împotriviseră trupelor Convenției. Cu precizarea că, pentru lyonezi, muscadinii erau comișii magazinelor de coloniale. Și că
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lui Brummell tocmai datorită vieții sale „de artist și de mare senior al trândăvelii”. Cum se va vedea, modelul byronian atinge apogeul În jurul lui 1830, când În arena dandysmului francez intră cei mai mulți scriitori și artiști. Granițele Dandyland-ului sunt forțate cu frenezie de „boema fără griji”. Un atentat la puritatea teritoriului? S-ar prea putea. Dar pericolele apar mult mai devreme și dintr-o direcție pe care nimeni n-ar fi știut s-o prevadă. Sine nobilitatetc " Sine nobilitate" Epidemia dandy o dată
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
scurtă vreme Împotriva lor și, În 1833, publică Les Jeunes-France, carte tandră și necruțătoare În același timp. Cei mai mulți dintre ei frecventează „Le Petit Cénacle”, comunitate romantică de artiști și scriitori, pe care istoriile literare o plasează Între 1829 și 1833. Frenezie a unei vieți boeme, trăită prin toți porii, tulburând liniștea străzilor Vaugirard sau Rocherouart, idealism byronian, vis al Republicii Literelor. Tuturor acestora li s-a spus les Frénétiques. Nu atât o școală, cât o tendință În sânul aceluiași romantism franțuzesc
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lămuri pe de-a-ntregul ascensiunea năprasnică a noului „profet al frumuseții”. La picioarele lui sunt America, Parisul și Londra, pentru că e profund fermecător, inteligent, cu o viață și o operă jucate mereu pe muchie, Într-o fragilitate ambiguă, suspendat Între frenezia trăitului și fascinația morții. Poemele sale, eseurile, romanul lui Dorian Gray (1890), piesele de teatru exercită asupra contemporanilor o seducție pe măsura autorului lor. Și totuși, ca mulți dandy celebri, ca eroii săi favoriți, Lucien de Rubempré și Julien Sorel
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care trebuie să le Îndure”. Atâtea nedreptăți suferite, o durere atât de continuă autorizează aceste excese. Revoltatul Își creează atunci câteva avantaje. Crima, desigur, nu e recomandată În sine. Dar ea se Înscrie În sfera valorii, supreme pentru romantic, a freneziei. Frenezia este reversul plictisului: Lorenzaccio visează să fie Hanul Islandei. Subtile sensibilități fac să apară furiile elementare ale brutei. Eroul byronian, incapabil de iubire sau capabil doar de o iubire imposibilă, suferă de spleen. El este singur, apatic, propria lui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
trebuie să le Îndure”. Atâtea nedreptăți suferite, o durere atât de continuă autorizează aceste excese. Revoltatul Își creează atunci câteva avantaje. Crima, desigur, nu e recomandată În sine. Dar ea se Înscrie În sfera valorii, supreme pentru romantic, a freneziei. Frenezia este reversul plictisului: Lorenzaccio visează să fie Hanul Islandei. Subtile sensibilități fac să apară furiile elementare ale brutei. Eroul byronian, incapabil de iubire sau capabil doar de o iubire imposibilă, suferă de spleen. El este singur, apatic, propria lui stare
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu Începe lupta Înainte de a atinge o stare de transă, de depășire a condiției sale umane și de transfigurare Într-o ipostază aproape non-umană, În care puterile Îi sunt amplificate fără limite: „Este vorba despre o furie transfigurantă, de o frenezie prin care omul se depășește, schimbându-și comportamentul și uneori chiar forma, devenind un fel de monstru neobosit, insensibil și chiar invulnerabil, infailibil În mânuirea armelor și cu o privire de neînfruntat” (G. Dumézil, 1942, p. 17; vezi și M.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
însa bunicile și unchii. Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred, / oricât mi-ai spune, timpul nu își ascute gheara / deși arcașii ceții prin mine își reped / săgețile vestirii, sunt tânăr. Bună seara.” Toată lumea a notat cu voluptate frenezia senzorială, s-au inventariat „metaforele sângelui”, ale energiei înecate în vin și în senzații tari, s-a exaltat facultatea versificatorie, s-au făcut trimiterile de rigoare, de la Villon la Rimbaud și de la Esenin la Ioan Alexandru, după cum poezia noului venit
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]