1,005 matches
-
sperietură(28); întuneric(15); mare(14); groază (11); speriat(9); coșmar(7); teroare(7); durere(6); păianjen(6); șoc(6); fantomă(5); înfricoșare(4); noapte(4); pericol (4); speria(4); temere(4); adrenalină(3); blocaj(3); emoții(3); fantome(3); fricos(3); panică(3); șarpe(3); boală(2); cîine(2); fugă(2); gîndac(2); inimă(2); de întuneric(2); lup(2); moarte(2); neîncredere(2); neliniște(2); sesiune(2); stres(2); suflet(2); teama (2); țipăt(2); țipete(2); urît(3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rîmă (2); solzi (2); sss (2); tîrîtor (2); umed (2); zmeu (2); Adam; Adam și Eva; Africa; alb; an; animal înfricoșător; ascuțit; broască; cal; capră; carne; carte; cădere; copac; criminal; curea; dezgust; dinți; drac; dubios; dușmani; energie; Eva; fiară; frica; fricos; frig; frunze; gras; grădină; greață; groapă; groază; hoț; indispoziție; invidie; iuda; încolăci; încolăcire; înfiorător; limbă; lipicios; lungime; mamba; mic; mișel; mușcături; muzeu; negru; neliniștit; neplăcut; nevertebrat; nevertebrată; ondulat; oribil; ou; ouă; pantof; parșiv; pere; perfid; piatră; piele rece; piton; politică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
examen (4); grea (4); groază (4); de întuneric (4); neîncredere (4); slăbiciune (4); tremur (4); anxietate (3); curaj (3); fantome (3); fobie (3); de moarte (3); negru (3); pericol (3); șerpi (3); tremură (3); tristețe (3); emoție (2); fiori (2); fricos (2); galben (2); impediment (2); insecte (2); înălțime (2); încercare (2); moarte (2); necaz (2); necunoscut (2); neliniște (2); noapte (2); nou (2); panică (2); pedeapsă (2); plăcere (2); plîns (2); sentiment (2); speriat (2); stres (2); supărare (2); ură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vîrstă; voință; vremelnic; zboară; zebra; zi; ziua (1); 775/280/78/202/0 tremura: frig (282); frică (179); teamă (17); de frig (15); emoție (13); emoții (13); de frică (12); frunză (9); spaimă (9); mîna (8); parkinson (8); tare (7); fricos (6); frisoane (6); boală (5); mișca (5); bolnav (4); iepure (4); vibra (4); ca varga (3); dîrdîie (3); febră (3); frunza (3); speriat (3); temere (3); vibrație (3); vibrează (3); zgribuli (3); cafea (2); brrr! (2); crengile (2); cutremur (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
furie (2); grozav (2); înspăimîntător (2); mare (2); noapte (2); nor (2); pește (2); răsună (2); speriat (2); vara (2); zgomotos (2); afară; ascuns; așteptare; aur; bate; bine; bum-bum!; bum!; cal; calm; creion; drum; durere; eliberare; fior; forță; frică, plăcere; fricos; fulgere; furtuna; gălăgios; gîndire; groaznic; iarbă; Ilie; instant; interesant; înfricoșare; înfricoșător; întunecare; liniște; lumina; lumină puternică; luminos; măreție; melodie; mic; mină; negru; nouri negri; părinți; pericol; ploaie de vară; plop; plouă; primăvara; primăvară; produse; proeminent; punct; răcnet; răsunet; război; scăpa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
16); Mihai Viteazul (13); breaz (12); voievod (11); bărbat (9); luptător (8); mare (8); putere (8); haiduc (7); neînfricat (7); isteț (6); îndrăzneț (6); luptă (6); sabie (6); eu (5); poveste (5); soldat (5); tare (5); cal (4); domnitor (4); fricos (4); iute (4); laș (4); război (4); șmecher (4); ager (3); băiat (3); conducător (3); dîrz (3); învingător (3); mașină (3); măreț (3); Mircea (3); mîndru (3); prost (3); voință (3); vrednic (3); cavaler (2); descurcăreț (2); Făt-Frumos (2); fraier
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ei în iarba sălbatică,/ și iarăși ating stelele, frunza, merele." Nina Cassian "Ce-a văzut Oana", Editura Tineretului, 1952; "Tinerețe", versuri, Editura Tineretului, 1953; Florile patriei", versuri, Editura Tineretului, 1954; "Versuri alese", E. S. P. L. A., 1955; "Bot Gros, cățel fricos", Editura Tineretului, 1957; Dialogul vântului cu marea", motive bulgare, versuri, E. S. P. L. A., 1957; "Prințul Miorlau", Editura Tineretului, 1957; "Vârstele anului", versuri, E. S. P. L. A., 1957; "Chipuri hazlii, pentru copii", E. M., 1958; "Aventurile lui Trompișor", versuri, Editura Tineretului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
apucă frigurile, să te afumi cu floarea soarelui furată, că-ți va trece. De friguri se iau trei muște-de-cal* vii, se pun în cîte-o boabă de vișină (în dulceață) și se iau dimineață pe inima nemîncată. Pune în sînul unui fricos o broască de grădină dacă vrei să-ți treacă frigurile. Cînd vezi mai întîi broască verde, s-o prinzi și s-o stupești în gură, că peste an nu vei fi bolnav de friguri. Sparge coaja de ou ce-ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd ești îngreunată, cere, ca să-ți fie pruncul îndrăzneț. Dacă femeia îngreunată va fura ceva, copilul va fi hoț. Să nu te răstești, nici măcar în glumă, cu cuțitul sau cosorul, ori altceva, la o femeie îngreunată, căci se naște copilul fricos. Femeia însărcinată să nu puie floare la brîu, că face copilul cu semn. Femeile însărcinate să nu mănînce pești și melci, că vor naște copii băloși și mucoși. Femeia îngreunată să nu se ducă cu secera sau cu sapa pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nebun, vrea sânge, vrea răzbunare, asasinaea lui Carol etc., ultragardist". Prin textura pulsatorie a jurnalului lovinescian ce are toate datele unui "fabulos roman", circulă personalități ca Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Victor Eftimiu (taxat de diarist ca bolșevic), Eugen Ionescu (pleutre fricos, n.n.), bolșevizant, nu e român, vrea să meargă la Paris etc., dezrădăcinat, lamentabil"), Mihail Sadoveanu ("imbecil, grandoman ..."). Pradă bolii necruțătoare, Eugen Lovinescu vede dușmani peste tot, este depresiv, nu într-atât încât să nu le recunoască celor mai tineri vizitatori
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
asurzită de refrenul permanent al casei, zbătută între pretențiile lui Rim și între pretențiile lui Lică, deprins să fie alimentat, adoptase în sfîrșit proiectul cumpărării". Face aceasta à contre coeur: În fond, ea se temea de acea achiziție; econoamă și fricoasă, nu cuteza să riște tot ce avea, dar consimțise pentru a da lui Rim satisfacție." Pactul nou, acceptat din necesitate, dă Linei iluzia unei consolidări a instituției mai șubrede, căsnicia, și este un sacrificiu inevitabil: "A fost ideea lui Rim
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
spațiul prea multă vreme. O fi crezut că-i vîntul sau fantoma soțului. Era sperioasă, totuși n-a avut vreun infarct cît a speriat-o Marcu și n-a speriat-o de puține ori în trecut. Poate o făcea pe fricoasa ca să aibă ce povesti și să stîrnească compasiunea. În drumul spre ușa de la ieșire, Marcu a întors cu fața în jos o fotografie înrămată a soțului, așezată din cine știe ce motiv lîngă chiuveta cu vase, în bucătărie. Baba lăsase cheia în
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
se face șef de bandă de hoți. Este urmărit de jandarmi, lasă averea în grija fratelui Stavrache, cârciumarul, și cu nume schimbat, se înrolează în rândurile voluntarilor care plecau la Plevna, pe front. Stavrache era lacom de bani, dar și fricos, gândindu-se la judecata fratelui său. Se zvonea că Iancu Georgescu ar fi murit în război, dar cârciumarul nu era sigur, avea halucinații, i se părea că vede umbra celui crezut mort, în spatele ferestrelor și îi aude vocea: "Credeai c-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-se "complet meșteșug de tâmpenie". Mai întâi a învățat la Humulești, într-o școală care se afla în curtea bisericii, unde se adunau "o mulțime de băieți și fete la școală, între care eram și eu, băiet prizărit, rușinos și fricos și de umbra mea". Dintr-un portret fizic aflăm că era vesel și "bălan", iar mai târziu, dintr-o autocaracterizare reținem: Ia, am fost și eu în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din Humulești
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
arde luleaua și mocnește într-însul". Opera Amintiri din copilărie este structurată în patru părți. Partea I se deschide cu evocarea universului humuleștean, descrierea școlii care adunase băieți și fete, printre care și pe Nică "un băiat prizărit, rușinos și fricos și de umbra sa", "calul bălan" pentru sancțiuni, ceaslovul cu care puteau fi ucise muștele, mama care "era în stare să toarcă în furcă și să învăț mai departe", tatăl având o altă atitudine față de învățătură: "dac-ar fi să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
întâmplări, în ordinea stabilită de fluxul memoriei. El este simbolul copilului universal de oriunde și din orice epocă. Acesta își amintește de prima școală din satul natal, unde printre alți elevi, se afla și el, "un băiat prizărit, rușinos și fricos și de umbra sa". La școală, pentru a-i "stimula" pe elevi, părintele Ioan aduce "calul bălan". Nică nu se arată interesat de învățătură, face pozne prinzând muște cu ceaslovul și alte năzdrăvănii. Îndrăgostit de Smărăndița popii, face progrese la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
poporului, expresii scoase din marele rezervor al limbii" (T. Vianu). Povestea lui Harap-Alb a fost considerată un "veritabil Bildungsroman fantastic al epocii noastre" (George Munteanu). Feciorul de crai este milostiv și bun, dar iute la mânie, neascultător (nesocotește sfaturile tatălui), fricos și ezitant în fața provocărilor, viteaz și prudent, cel mai reprezentativ dintre eroii pozitivi ai lui Creangă. Acest basm cult se întinde de la duioșie la grotesc. Harap-Alb este ajutat cu sfaturi de Sf. Duminică și de calul năzdrăvan, devine vorbăreț și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
model folcloric, respectă doar parțial șablonul basmului. Cele două ipostaze ale lui Dănilă prezintă evoluția eroului, din păcălit în păcălitor. Prima parte are secvențe realiste, iar a doua parte se cufundă în fabulos. Deși au calități supranaturale, dracii sunt proști, fricoși, lași. Stilul lui Creangă este original, se caracterizează prin oralitate, dialogul este dinamic, replicile concise, proverbele și zicalele au note de expresivitate: "Nici nu-i pasă de Năstasă; de Nichita, nici atâta". Se rețin: interjecții ("ia, mă, hai, hai!" și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ciuruit de vreme, furia stihiilor naturii se află în concordanță cu dezlănțuirea pasiunilor. Analiza psihologică justifică o apropiere de Dostoievski. "Drama lui Ghiță este analizată magistral" (G. Călinescu). Acțiunea, gesturile, atitudinile lui trădează starea de nesiguranță și incertitudine; este laș, fricos, lacom, răzbunător, trece de la complicitate la crimă. Ana are un destin tragic și ilustrează teza morală după care omul trebuie să aibă simțul măsurii. Ea întruchipează duioșia, tandrețea și căldura sufletească. Slavici are talent de portretist. Lică este un erou
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și labil, ar vrea să plece de la Moara cu noroc, dar lăcomia de bani îl oprește. Eroul are remușcări: "Iartă-mă, Ano, iartă-mă cel puțin tu, căci eu n-am să mă iert cât oi trăi pe fața pământului". Fricos și laș, Ghiță se dezumanizează rapid, o folosește pe Ana drept momeală pentru a-l demasca pe Lică și, de la complicitate până la crimă nu mai e mult. Protagonistul își ucide soția care petrecuse o noapte cu Lică Sămădăul. Ioan Slavici
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să-i zâmbească copilului, încurajându-l să vină către ea. Copilul a pornit fără probleme spre mama lui, iar când acesteia i s-a cerut să facă o figură speriată, copilul a încremenit, apoi a luat-o înapoi... Dacă e fricoasă, orice mamă va aplica în educație metoda fricii: „Lasă-l, dragă, să se ardă, că data viitoare nu va mai pune mâna!“ Am povestit anterior cum e cu frica de dezvirginare pe care mama o transmite fiicei (v. Himenul otrăvit
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
să-i lingă sexul și într-o zi a fost chiar fericit că animalul a stat să-l penetreze. De atunci, viața sexuală a lui Liviu se rezumă la raporturile cu câinele și masturba re. El se consideră un tip fricos, dar se gândește serios să practice bungee jumping. Mă uit la ochii mici și vioi ai lui Liviu, evaluez lapidar zâmbetul lui cu buzele strânse și-mi dau seama că are nevoie de o pedeapsă pentru vinovăția pe care o
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
pensionarul mărunt cu prestigiu exclusiv domestic. Deși protagoniștii acestei capodopere miniaturale într-un act sunt doi, pensionarul Leonida și cea de-a doua nevastă a lui, Efimița, comedia aduce în centrul atenției un univers întreg, al burghezului mic, mărginit și fricos. Omul, de un farmec comic irezistibil, apare ca un atotștiutor grav și important în fața nevestei, care îl ascultă uimită, dar și cu umor, el având despre toți și toate câte o teorie ingenioasă. Caragiale intitulează acest act „farsă“, referindu-se
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
situații noi, are ritm lent de lucru, este meticulos, perseverent, disciplinat, ordonat, are o reactivitate emoțională lentă, fără exteriorizări pronunțate, este realist, cu simțul măsurii, uneori nepăsător ο Melancolic: are rezistență scăzută la efort, este interiorizat, retras, nesigur, timid, uneori fricos; are o viață afectivă săracă, capacitate de comunicare redusă, este dominat de îndoială, teamă Caracter • atitudinea față de muncă: ο manifestă hărnicie, consecvență, perseverență, spirit critic, responsabilitate ο este delăsător, fără ambiție, fără inițiativă, manifestă automulțumire • atitudinea față de alții ο manifestă
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
școală împletește jocul cu învățătura . Mărturie stau ceasloavele cu urmele muștelor care și-au găsit sfârșitul între filele lor. Nică ,intrat în colectivitate ,unde se derulează și cele mai multe dintre întâmplări, devine mai rezervat, mai retras: ―un băiet prizărit,rușinos și fricos și de umbra mea-. Spiritual ,este bine înzestrat , aspect instruit și de mama sa , care ―se bucura grozav când mă vedea că mă trag la carteși de bunicul său , David Creangă, care susține că ―băiatul are ținere de minte-. Precoce
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]