918 matches
-
Soldați! Vă ordon treceți Prutul!”) sau valoare sentimentală fiind uneori străjuit de poduri de flori. Pentru refugiații din Basarabia din 1944 trecerea lui a însemnat o grea lovitură a destinului. Cea mai statornică amintire din refugiu e a unei zile friguroase de martie un drum nesfârșit, două siluete, părinții mei, fiecare cu două valize în mână și un copil (eu, cea de atunci), mergând către liniile de cale ferată săgetate de trenuri. Destinația din ordinul de evacuare era Oltenia și până
UN COPIL TRECÂND PRUTUL. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Taisia Nicolau () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1695]
-
dea o permisie să meargă să își vadă copiii. Din păcate ori din fericire, nu a primit decât o singură dată ceea ce de multe ori cerea cu insistență! * * * Ne amuzăm copios de momentul comic la care asistăm în această dimineață friguroasă. Așteptăm cu nerăbdare cana cu așa-zisul ceai și bucățica de unt ori margarină sau marmeladă, ascultând chiorăitul intestinelor (Simfonia intestinelor și înjurături în toate părțile...! ) Pe holul mic, aproape de sala meselor, stă rezemat de un calorifer înghețat, un domn
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
călcam cu un fier de 10 kg. Câștigam foarte puțin și aproape totul dădeam pentru gazdă iar pentru mâncare nu mai rămânea aproape nimic. Am muncit foarte mult și am trăit în condiții foarte grele pe la diverse gazde în camere friguroase și fără lumină. După 24 ani de serviciu mi-a fost dată o locuință. În anul 1980 la 1 aprilie am ieșit la pensie. S-a dat legea refugiului 189/2000, dar abia după 2 ani timp în care am
MEMORIU DESPRE REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ortansa I. Bălan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1673]
-
sf. Paști. 1. Preot iconom stavrofor Dolgu Ștefan IPATELE. 2. Preot CÎrcu Ioan - MIRONEASA 110 3. Preot Timofte C-tin ȘCHEIA 4. Preot LUPU DANIEL -DRĂGUȘENI 5. Preot Scurtu Răzvan - FRENCIUGI - PAROH 6. Preot Nica Marius - BÎCU Este un timp friguros cu minus 3 0 iar slujba și sf. Maslu am oficiat În Sf. Biserică. A ținut un cuvânt de Învățătură (PREDICĂ) DOLGU ȘTEFAN IPATELE. Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie. p. 7. Biblioteca bisericii din satul Frenciugi. 2002 august 6 În anul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
niciodată legătura umilitoare și degradantă a lanțului. De cu seară își lua în primire postul ca o santinelă, veghind cu strășnicie întreaga proprietate asupra căreia era singurul și neînfricatul stăpânitor. În nopțile scurte de vară, ori în cel lungi și friguroase ale anotimpului alb, lătratul lui puternic și sonor, ca al unui clopot de bronz, se făcea cunoscut până la marginea orizontului. Semnalele lui sonore emise în eter erau cunoscute și îndrăgite de grumăzeșteni, deși mulți dintre ei nu-l văzuseră niciodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
V.A. : Când ați pus piatra inaugurală, am fost și eu invitat. A.M.P. : În 1995, în primăvară. Cred că înscrierea oficială a fost mai târziu, dar în ’95, în primăvară, s-a ținut la Universitate, într-o sală foarte friguroasă, o întâlnire cu vreo 50 de oameni de primă calitate. V.A. : Ar trebui să amintim numele membrilor fondatori, pentru că SAR a înlocuit, într-un fel, dispariția Alianței Civice, dacă vreți, dar pe un alt palier, unul mai științific, dar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
al lumii de dincolo. O planetă îndepărtată, cu o mișcare necirculară, plină de gheață, unde e atât de frig, că n-am rezista o secundă. Exact ca inima unui om care n-a cunoscut niciodată dragostea, o planetă mică și friguroasă, unde nu se poate naște nimic. Dar poate într-o zi vom putea călători până acolo și vom putea trimite o femeie frumoasă, o femeie cum numai în București găsești, să-i încălzească sufletul. Poate chiar pe dumneata, arată spre
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în care cruciații își țineau caii. Cu coloanele ei cu capitel, ai zice că ești în moscheea de la Cordoba mai puțin soarele. Scările care coboară în acest hipogeu foarte închis și recent islamizat, ca o moschee de schimb pentru timp friguros, sunt protejate de un dublu grilaj. Ghidul nostru dă semne de nervozitate. I-am zis sau i-am făcut ceva? Nu, nimic. Scoate din buzunar un pătrățel de hârtie tipărit și mi-l flutură sub nas: Știți cine mi-a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
forțelor în luptă, constituie o grupă distinctă, care materializează instinctele și forța primară, cu rezidență în id. Analizați sub eticheta de uriași sau monstruozități, adjuvanții care constituie hiperbola simțurilor, necesităților și abilităților umane poartă nume expresive: Ochilă, Fomilă, Alergător, Setilă, „frigurosul”. Funcția acestor personaje este de a compensa caracteristicile organice ale neofitului, de a completa calitățile lui morale și sufletești în plan visceral, pentru a forma spectrul supradimensionat al atributelor inițiatice. Probele voinicești solicită, la un nivel inițial, o înzestrare fizică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se fotografieze orice, oricum și oricând. Evident, riscam amândoi să fim sancționați de autorități. Am avut noroc: nu ne-a văzut sau s-a făcut că nu ne vede nimeni... După o iarnă grea, abia așteptam să evadăm din bârlogurile friguroase din anexa de la Casa "Pogor" și să cântăm, liberi, în parc și pe străzi, refrenul ludic: "E primăvară, iar e primăvară/ Își scot strămoșii degetele-afară...". După două culegeri de versuri, publicate la editurile "Junimea" și "Albatros", înaintasem un mic roman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rece și norii se învârteau negri pe cerul negru; deși abia la începutul lui octombrie, am făcut focul și am aprins lampa la orele 5. Atunci era momentul cel mai trist, intram în iarnă, iarnă lungă care era să fie friguroasă și întunecoasă în casa mea de aici. Mă gândeam la lungile seri singuratice, lipsite și de multă cetire, după cetirea care îmi obosea ochii toată ziua. Lia se ducea la sindrofie cu maicile ei și Fräulein. Eu nu puteam suferi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chiar lângă fereastră..., notează Gheorghe Penciu „În surghiun cu Vasile Voiculescu”, în vol. „Articole, comunicări, documente V. Voiculescu”, IV, Biblioteca județeană „V. Voiculescu - Buzău”, Buzău, 1994. Apoi, tot de Gheorghe Penciu, redă un episod de interior: Într-o zi deosebit de friguroasă, cineva îi furase lui Voiculescu obielele. Gestul ne-a indignat pe toți pentru că nu exista unul să nu sufere de frig. La o percheziție făcută asupra fiecărui deținut, au fost descoperite la un fost plutonier major de jandarmi, Andrei...Poetul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
găsit generoși care au contribuit substanțial la tipărirea cărții. Decisiv. Și, dat fiind succesul avut la breasla preoțească, am apelat și la un părinte de la mine din Câmpina, din orașul în care făcusem liceul. Era o zi de toamnă destul de friguroasă. Un început de toamnă. În curtea bisericii. La slujba de duminică dimineață. Milogi puzderie, pe care coana preoteasă îi zburătăcea în răstimpuri. Concurența mea era formată dintr-o țigancă, cu buză de iepure și-un puradel la sân, și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mine coana preoteasă nu m-a bruscat când a aflat pentru ce am venit. Pentru ce îl caut pe părinte. Și-am devenit brusc recunoscător. Aveam un statut privilegiat. Milog de lux. Era, v-am mai spus, o zi destul de friguroasă. Și părintele avea de executat vreo câteva botezuri în ziua aia. Trei. Botezuri în grup. Mi-a spus să-l aștept să termine, apoi o să mă sponsorizeze de nu mă văd. Așteptam. Între timp, colegii mei făcuseră bani de-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Inițial baza de unde zburau era hidroscala de pe lacul Siutghiol. Pe măsura desfășurării războiului din Marea Neagră, hidroavioanele românești vor acționa și de pe o bază mai înaintată, amplasată la Hagi-Bey (Odessa). Câteva fotografii ni-l înfățișează pe Popteanu aici, într-o dimineață friguroasă de noiembrie 1942, în compania observatorului său aerian, slt. Franklin Petrescu (echipajul unui He 114 era compus din doi oameni, pilot și observator). Se pregăteau să plece în misiune deasupra Mării Negre, misiune din care nu știau dacă se vor mai
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
de frig, strîngîndu-se În brațe noaptea, În deșert, erau o imagine vie a proletariatului din lumea Întreagă.“ Ca niște buni urmași ai lui San Martín, cei doi călători și-au Împărțit păturile cu ei. „A fost unul dintre cele mai friguroase momente pe care le-am trăit, dar și unul În care m-am simțit ceva mai Înfrățit cu această specie umană, pentru mine, cel puțin, ciudată.“ Această stranietate, adînca separare și singurătatea cutezătoare În care se găsea, sînt curioase. Nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
Nu aveau nici măcar o amărîtă de pătură cu care să se acopere, așa că le-am dat una de-a noastră, iar eu și Alberto ne-am Înfășurat cu cealaltă cît de bine am putut. A fost unul dintre cele mai friguroase momente pe care le-am trăit, dar și unul În care m-am simțit ceva mai Înfrățit cu această specie umană, pentru mine, cel puțin, ciudată. A doua zi, la opt dimineața, am găsit un camion care să ne ducă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
veșnice! Amin! Însă, după cum ne asigură filosoful din Cilice Simplicius, "Panta rhei..." (Materia curge...) Viața merge înainte și noi odată cu ea. E cazul să revenim cu picioarele pe pământ și să ne continuăm povestirea. Iarna după cum ați văzut fusese grea, friguroasă și lungă, iar încălzirea camerei necesita o mare cantitate de combustibil. Sursa noastră de producere a căldurii după cum ați aflat deja era constituită din trei elemente: tizic, tulpini de floarea-soarelui și de bumbac. Tizicul și tulpinile de bumbac se aflau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
să te oprești, Și-n căsuța ta Să te odihnești." (după Alin Ribault) Prin urmare, rămăsesem fără cel mai popular și universal mecanism de măsurare a timpului. Cum ne vom descurca? Ce vom face? Era întuneric deplin într-o cameră friguroasă în care șapte ființe omenești stăteau năucite și debusolate. Doar deasupra plitei, într-o cană umplută cu boabe de porumb "dintele calului", sub icoana Maicii Domnului cu Pruncul, pâlpâia luminița unei biete lumânări ceva mai mărișoare decât fitilul unei candele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
în a vinde cât mai bine celorlalți ceea ce de fapt NU cunoști. Impostura și frauda constituie negustoria vieții de zi cu zi, piatra de încercare dincolo de care nu se mai găsește nimic". Aproape mistic. 29 noiembrie 2000 Toamnă rece, umedă, friguroasă, pâclă (ce cuvânt frumos, și ce bine mă simt să-l scriu iarăși), așa cum doar la Geneva poți găsi, într-un oraș prizonier între doi munți și un lac. Dialoghez îndelung în stația de tramvai cu două "marginale" care cerșeau
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cotidian dintre oameni, total diferită de cea românească din care am plecat. Bărbați frustrați, "feminism" triumfător și o deplină egalitate între sexe, obținută însă cu prețul unor mari tensiuni psihologice și nu numai. O iarnă teribil de grea, lungă și friguroasă, dar fascinantă pentru noi, europeni care ne-am ucis anotimpurile. Studenți depresivi care se sinucid la 20 de ani. Cerul înalt și soarele arzând ochiul pe întinderea pură de zăpadă. Dialogurile "interculturale" din bucătăria comună, dar și imposibilul dialect québecois
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Penticostarian. Tipograf Popa Mihai Atanasievici, anul 1743. a. Fila 1.- Comuna Streza Cârțișoara au ars în 9 iulie 1865. Locuitoriu Bancu G.» 4. Antologhian partea II-a a. Fila 375.-Pe coperă: «La anul 1843 a fost vara ploioasă și friguroasă și neroditoare. Cucuruzul a rămas tot necopt și l-au dat oamenii la porci. 30 sept. 1843.» Fără semnătură. 5. Octoih. - Popa Stoica Tipograful. 1746. a. Prima copertă: - «Ioan A Schiopu. - În 1887 au ars în luna lui iulie din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Tânjesc și acum, la venerabila vârstă pe care o am, după satul natal, după casa părintească și familia în care mi-am petrecut copilăria, după tovarășii de joacă și de năzbâtii, împreună cu care mi-am însușit alfabetul vieții, după școala friguroasă și sărăcăcioasă în care am deprins buchea cărții, și care a constituit pentru mine rampa de lansare spre învățătura înaltă, după câmpurile pe care pășteam animalele sau participam alături de ceilalți membri ai familiei la muncile agricole, după aerul pe care
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
copiii proveniți din mediul rural. A fost instalat la o gazdă modestă care nu îi oferea decât odaia sărăcăcios mobilată, fără să-i asigure încălzirea și nici mâncarea. Astfel că adolescentul trebuia să se autogospodărească: să facă focul în timpul iernilor friguroase, să-și prepare hrana, să-și facă curățenie etc. În plus, își ajuta și gazda, o femeie vârstnică și cu puteri împuținate, la unele treburi ocazionale. În fiecare vineri, după terminarea cursurilor, pleca acasă la circa 10 km de oraș
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
era, deoarece azi multe din aceste locuri există doar în amintiri, fotografii și în ilustrate de epocă. Culorile anotimpurilor, an de an, erau aceleași dar de fiecare dată sub o altă formă personalizată. De la albul imaculat al iernilor lungi și friguroase, cu vântul spulberând zăpada și troienind drumurile de acces, care câteodată parcă erau fără sfârșit, la primăverile scurte dar cu toți pomii înfloriți și urmați de înverzirea rapidă a naturii, îți dădeau impresia că te afli în Paradis. Vara, cu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]