897 matches
-
din nou la Bacău. M-aș bucura - cu acest prilej - să te revăd, să-ți strîng cu drag mîna, să te îmbrățișez, - cu gratitudine, al D-tale adînc îndatorat coleg, Al. Husar 1. </citation> I.D. Lăudat „Nu uita că cizmarii, frizerii, minerii se ajută între ei” Ion D. Lăudat (3 noiembrie 1909, Bărbătești-Gorj - 8 noiembrie 1996, Iași), autorul unei Istorii a literaturii române vechi și al multor studii literare și de metodică, a fost dintre cei mai umani profesori pe care
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
categorie. Dă indicații precise tinerilor din catedră ce să scrie, cum să scrie, planifică-i ca să nu se supere. Nu e bine să te socotească un izolat. Cu ei trăiești aceeași atmosferă de vis al meseriei. Nu uita că cizmarii, frizerii, minerii se ajută între ei. Să facem și noi măcar cît ei. Să fii sănătos! Să muncești cu zor și spornic. Să ai succese, îți urează, I. Lăudat </citation> (10) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”3.VI.1971
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Victoria Română», Un artist. O serie de personaje se topesc unul în celălalt pe baza stabilirii unui dublu etimon, temperamental și discursiv, așa că Nae din Situațiune devine totuna cu Lache din O lacună, iar Nae Girimea îl incorporează și pe frizerul anonim din Un artist. Detaliile amenajării locuinței lui Nae sunt recuperabile din felul în care este decorată locuința frizerului din Un artist, în galeria de kitschuri distingându-se o operă „originală” a frizerului cu veleități artistice. „În această mică galerie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
temperamental și discursiv, așa că Nae din Situațiune devine totuna cu Lache din O lacună, iar Nae Girimea îl incorporează și pe frizerul anonim din Un artist. Detaliile amenajării locuinței lui Nae sunt recuperabile din felul în care este decorată locuința frizerului din Un artist, în galeria de kitschuri distingându-se o operă „originală” a frizerului cu veleități artistice. „În această mică galerie, se află și o operă originală a artistului meu. Nu este lucrată cu penelul, e țesută în fire de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
iar Nae Girimea îl incorporează și pe frizerul anonim din Un artist. Detaliile amenajării locuinței lui Nae sunt recuperabile din felul în care este decorată locuința frizerului din Un artist, în galeria de kitschuri distingându-se o operă „originală” a frizerului cu veleități artistice. „În această mică galerie, se află și o operă originală a artistului meu. Nu este lucrată cu penelul, e țesută în fire de păr de toate nuanțele posibile : ea înfățișează un munte depărtat în fund ; pe vârful
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a unei mândrii burgheze. Caragiale va fi mult mai generos cu limbajul colorat al imprecației în articolele politice, analizate excelent de Ruxandra Cese- reanu în capitolul consacrat lui Caragiale din Imaginarul violent al românilor . Chiar și în D’ale Carnavalului, frizerul întruchipează o formă de galanterie degradată desprinsă din commedia dell’arte, însă oricât de deformat modelul întruchipat de fantele de mahala, răzbat în comportamentul acestuia clișeele unui fin amoris trecut prin baia de acizi a mahalalei. În ceea ce privește filmul lui Pintilie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
melodie trubadurescă în stilul poeților Văcărești, și ulterior printr-o arie de operă interpretată îngrozitor de fals de către improvizatul trubadur, Nae Girimea. În gene- ral, cineva punctează sentimentul patriotic printr-un „Vive la France !”, iar duelul dintre cele două amante ale frizerului, Mița și Didina, debutează cu un „Allons enfants de la patrie”, semnal al declanșării păruielii. Chiar dacă în sensul speculării efectelor hilare ale patriotismului de operetă, existent din plin la Caragiale, Pintilie împinge deformarea până la ultimele consecințe. Ridicolul patriotard explodează în expresia
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pl)cere a lor este s) discute că pe vremuri despre revoluție, socialism și viitorul omenirii. Evreii veniți din Germania se odihnesc adesea Într-un paradis al culturii, citind Homer, Platon și Goethe și ascultând muzic) de Mozart. B)trânul frizer de la Hotelul King David, Ephraim Mizrahi, care s-a n)scut În Ierusalim, m) Întreab) ce vârst) am. Dup) care Îmi spune: —Și eu am șaizeci de ani. Vorbim În spaniol) - sau mai degrab) În ladino*. E un tip fermec
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
lucru secundar. Îmi trece acum prin cap c) Humphrey este Într-adev)r un politician extrem de deștept. Mii de evrei americani influenți, importanți finanțatori, se cazeaz) la King David. Cât de isteț a fost Humphrey dac) a reușit s) câștige simpatia frizerului și s)-i umple pereții frizeriei cu scrisori și fotografii! Poate c) Humphrey l-a Îndr)git cu adev)rât pe b)trân. Oricum, Mizrahi nu a avut de p)timit - suspinând și cl)ținându-se pe picioare, tundea În spatele
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
-o, din motive sentimentale, până ce s-au format Înăuntru niște dungi Închise la culoare, care am hotărât În vis că sunt șuvițe din părul meu, intrate cumva În substanța aceea sclipitoare odată cu lacrimile mele, În timpul unei groaznice vizite la un frizer nesuferit din Învecinatul Fiume. În aceeași zi, Într-un local de pe țărmul mării, tata a zărit, din Întâmplare, În timp ce eram serviți, doi ofițeri japonezi, la o masă alăturată, și am plecat imediat - nu Înainte ca eu să Înșfac grăbit o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În puritatea și goliciunea orei mai puțin familiare, umbrele erau pe partea străzii unde ele nu cădeau de obicei, investigând-o cu un simț al inversiunii destul de elegant, ca atunci când vezi reflectată În oglinda unei frizerii fereastra spre care melancolicul frizer Își Întoarce privirea În timp ce Își ascute briciul la curea (așa cum fac toți În asemenea momente) și, Încadrat În fereastra reflectată, o porțiune de trotuar deviind o procesiune de pietoni indiferenți În direcția greșită, În lumea abstractă care Își pierde brusc
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
unor relații nedorite, acesta îi nimicea, unul după altul, ca pe niște muște. Chiar așa, ca să nu mai fiu inoportunat, un Iehova crud, dar binevoitor față de mine, se apucase să-i elimine, pe rând, pe „greșiții” subsemnatului! Până și pe frizerul meu, care mă ardea cu foenul fără ca să mă decid să protestez, l-a trimis pe lumea cealaltă! Ajunsesem să mă consider „un criteriu al divinității”; cine mă supăra, o pățea... Evident, eu (V.M. - n.n. V.Cr.) nu doream câtuși de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ai umanității mar ginale emanate de prin bălțile Brăilei, nu au atins vreodată măreția unor vrednici tâlhari de apă. Mai târziu, Pavel Chihaia, autor din așa-numita generație pierdută, va da și el un roman al mării, Blocada (1947), unde frizerul Terzi, uriaș, cu picior de lemn, ar putea portretiza un pirat, dar numai incipient, fără adâncimea potențială a întinderilor de apă și fără alte continuări epice. Personajul e secundar și nu are aproape niciun rol în povestea escapistă despre Hemcea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Boala și clamațiune”, însă, G. Călinescu putea să ia referirea la lovitura mortală dată poetului care concordă cu mărturia Hanrietei Eminescu și, peste ani, cu cea a lui Dumitru Cosmănescu. În același număr din „Universul”, unde se publică amintirea fostului frizer, pe aceeași pagină, scrie și G. Călinescu un text despre Eminescu, astfel că nu se poate afirma că n-a cunoscut informația. El preia, însă, opiniile doctorului Vineș, care se vor publica în 1931, despre „erizipelul” provocat de piatra scăpată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vor publica în 1931, despre „erizipelul” provocat de piatra scăpată dintr-o praștie. Acest „erizipel” (preluat din sursele medicale) va face epocă în biografiile ulterioare ale poetului. 5. Oricum, nu se împacă de loc „pietricica” medicilor cu această „cărămidă” a frizerului. Primul lucru pe care ești tentat să-l faci este să-l consideri pe acest Dumitru Cosmănescu un accident târziu: el ia cuvântul la aproape 40 de ani de la moartea lui Eminescu. Dar... ce interes ar fi avut să mintă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
moartea lui Eminescu, și „accidentul” bibliografic Dumitru Cosmănescu, citând chiar un fragment din această relatare și comentând-o. Lăsăm textul să curgă: „... alte opinii, considerate de domeniul fanteziei, tot merită să rețină atenția. Este vorba de mărturia lui Dumitru Cosmănescu, frizerul poetului, care în „Universul“ din 28 iunie 1926 a afirmat că „Eminescu a fost izbit în cap cu o cărămidă și că, peste o jumătate de oră de la această întâmplare, poetul a murit.” De asemenea, spune că lovitura a fost
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
insistăm. Reținem constarea generală: „o legendă... se menține și astăzi”. Din 1893, de când s-a publicat scrisoarea Hariettei, se știa în mod obișnuit că Eminescu a fost asasinat de cărămida lui Petrea Poenaru. În 1926 amintirea lui Dumitru Cosmănescu, fostul frizer al poetului, reconfirmă această „legendă” care mai circulă, întro variantă puțin schimbată punând o bârnă în locul cărămizii, încă în 1972 când doctorul Ion Nica o preia din lumea ce înconjurase familia Șuțu. În 193l, însă, doctorul Vineș publică amintirile sale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
insistent în presă după ce pătrund regal în „Viața lui Mihai Eminescu” de G. Călinescu (primul beneficiar și cel mai stabil punct de referință în receptarea biografiei poetului). Doctorul Vineș numește cauza „legendei”, scrisoarea Hanrietei vrând, probabil, să arate că amintitul frizer a născocit „cărămida” pornind de la scrisoarea respectivă, așadar că acesta întărește scrisoarea și nimic mai mult. La urma urmei, ce rost avea amintirea acelui incident minor, nesemnificativ, cu pietricica și care, în plus, n-a fost consemnat de către doctor în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aceste lucruri imediat după moartea fratelui ei. Aceste lucruri au ieșit la iveală în împrejurările înmor mântării, în mijlocul acelei impresionante adunări de doliu care a înconjurat sicriul poetului. Ele se păstrează în memoria colectivă până la 1926, când sunt reconfirmate de frizerul Cosmănescu vor mai persista o vreme dar după biografiile științifice ale lui G.Călinescu, Petru Rezuș, D. Murărașu, George Munteanu iată numai patru dintre sitele dese și foarte dese care au cernut informația lăsând să treacă doar ce e foarte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acest covor de informații, ne vom abține cât ne va sta în putință de la comentarii, presărând doar pe ici pe colo câteva note dar rezervându-ne, desigur, dreptul unui final personal. Contextul Ziarul Universul din 28 iunie 1926 integrează amintirea frizerului Dumitru Cosmănescu într-un grupaj de o pagină întreagă, subtitrată mare:,, Cu colaborarea redactorilor și misionarilor Fundației Culturale PRINCIPELE CAROL”, care mai cuprinde texte de Vasile Voiculescu, I.Gr. Oprișan, o amintire după Th. Stefanelli și, atenție! un text semnat G.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se înscrie în datele acestei campanii de presă dar nu poate fi în nici un caz suspectat, prin aceasta, de gratuitate: Universul era unul dintre ziarele serioase ale momentului. Dacă George Călinescu nu-l amintește, în cartea sa din 1892, pe frizerul regal decât în trecere (la bibliografie, fără a-l cita) este pentru că acesta crease, prin întărire, un șablon cultural. Încă din 1893, din scrisoarea Hariettei, se știa de cărămida care a pus capăt vieții lui Eminescu, acesta era zvonul public
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
noastre, oricum, improprie secolului al XIXlea) și a scriiturii (care nu este așa de veche cum afirmă editorul). În plus, editorul este neatent și în acest raport se face afirmația: „Este cu totul de domeniul fanteziei mărturia lui Dumnitru Cosmănescu, frizerul poetului, că Eminescu a fost izbit în cap cu o cărămidă și că peste o jumătate de oră de la această întâmplare poetul a murit.” fără a rezulta clar dacă această afirmație este cuprinsă în textul editat sau îi aparține lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fotocopie care, însă, nu se putea face, hârtia fiind semitransparentă și scrisul apărând și pe verso; este foarte greu de descifrat, de altfel. Reținem că tot Dumitru Cosmănescu este cauza pentru care se publică și broșura din 1934. împotriva fostului frizer se ridicase Ion Vineș, același frizer fusese trecut sub tăcere de G. Călinescu (și tăcerea va fi consensul celorlalți biografi ai lui Eminescu de acum înainte) și tot el provoacă reacția lui George Potra. Despre textul pe care-l descoperă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
face, hârtia fiind semitransparentă și scrisul apărând și pe verso; este foarte greu de descifrat, de altfel. Reținem că tot Dumitru Cosmănescu este cauza pentru care se publică și broșura din 1934. împotriva fostului frizer se ridicase Ion Vineș, același frizer fusese trecut sub tăcere de G. Călinescu (și tăcerea va fi consensul celorlalți biografi ai lui Eminescu de acum înainte) și tot el provoacă reacția lui George Potra. Despre textul pe care-l descoperă acesta, îl lăsăm pe el însuși
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
respectiv, tot În Balta Brăilei, aproape de Salcia. Munceam la agricultură, prășeam porumb și floarea-soarelui și-așa mai departe... Și când am venit a colonie, aveam un băiat care era planton. Ce făcea plantonul? Făcea curățenie În dormitor, el era și frizer, ne bărbierea. Și Îmi spune ăla: „Știi că a apărut decretu’ și că ne vom elibera?” „Hai, mă, lasă-mă În pace, vezi-ți de treabă, c-am auzit de atâtea ori”... „Pe cuvântul meu!” „De unde știi?” „Mi-au spus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]