907 matches
-
cu înduioșare. „Totdeauna mie mi-a plăcut să vorbesc. Și înainte, zic, așa am avut o memorie că țineam discurs despre orice. Acuma...” Lică răsfrânge cu tristețe buzele și scutură din cap. „Uite, nu țin minte... Cum dracu’ îi spune ?!” Frizerul se oprește cu ochii țintă în chiuvetă, pocnește din două degete apoi scutură din cap și ridică foarfeca cu hărnicie. - Nu-mi aduc aminte !... Dar de Codreanu ce zici ?... Ăsta poet ! Așa ceva !!... Sadoveanu ?! Nu importă pe lângă Codreanu. Nu zic, talent
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
acasă, la slujbă și în Cameră, asupra teribilei creații datorate fanteziei Suveranului, se pare, cu adevărat măreață. Este ea folositoare națiunii, propășirii țării? - Ideea aceasta e un vierme de nebunie al întregii case regale, conchide, după o lungă perorație, bătrânul frizer Alexe, proprietar cinstit și venerabil al frizeriei „La Alexe” de pe strada Împăratul Traian. O spune cu un ton atât de înverșunat, încât clientul abia săpunit și-a dus instinctiv amândouă mâinile la gât. - Ba să am iertare, intervine pe un
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
tovarăș de nădejde”. Mai întâi, a știut totdeauna să nu atace vreun reprezentant al „clasei conducătoare”, ci numai „pături” (dacă muncitorii sunt „clasă”, intelectualii sunt doar o „pătură” care nu prea ține de cald „dictaturii proletariatului”!) și... „cearșafuri”: chelneri și frizeri ciubucari, șefi de aprozar care fură la cântar, profesori care dau preparații fără să declare la fisc câștigurile „ilicite”, academicieni care își însușesc lucrările subalternilor, ingineri care nu predau construcțiile la termen. Aici „tăia în carne vie”, era necruțător, încât
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de faptul că atunci când o scoate la plimbare, Muți, cățelușa, prea își murdărește „boticul” moșmăind prin frunzele uscate. Și toată lumea știe: tovarășu' Perju nu poate refuza o femeie, fie și în altă „calitate” decât aceea de soție. „Nu că sunt frizer, dar sunt galant!”, îi place să se autoironizeze cu o vorbă din Caragiale. Pentru că marele clasic este o veche slăbiciune a lui, de când a „căzut” la examenul de maturitate (în „vremurile de tristă amintire” i se spunea bacalaureat). Nu citise
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Caraș-Severin Luna aceasta, la Centrul de Formare Profesională din cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Caraș-Severin se fac înscrieri pentru prima serie de cursuri de inițiere, (re)calificare și specializare din anul 2006: bucătar, coafeză, croitor îmbrăcăminte după comandă, frizer, inspector resurse umane, instalator instalații încălzire centrală și gaze, manichiurist-pedichiurist, lucrător în comerț, lucrător în electrotehnică, operator confecționer industrial, operator calculatoare, ospătar, tâmplar manual, zidar-pietrar-tencuitor. Cursurile durează între 10 și 20 de săptămâni (în funcție de complexitate) și vor începe după ce se
Agenda2006-03-06-BURSA MUNCII () [Corola-journal/Journalistic/284633_a_285962]
-
Să spui servantei să pună lemne în sobele de teracotă. Acum, când nu se mai rădea, Pomponescu nu mai consulta nici barometrul. În privința toaletei, presupunând că soțul ei a pierdut îndemînarea de a se rade singur, madam Pomponescu aduse un frizer în casă, care plictisi pe ex-ministru prin aceleași indiscreții auzite de la toți. Ca să nu-l mai vadă în ochi, Pomponescu, amenințat cu prezența lui, se bărbierea singur, dar numai stimulat. Această criză ținu vreo două-trei săptămâni, apoi deodată Pomponescu își
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
iar ea îl urmări cum mănîncă. — Ți-am luat hainele, zise ea - erau groaznic de murdare. Dar ai un costum și lenjerie nouă jos, în sacristie. — A. — Cred că trebuie să te bărbierești și să te tunzi. Jack a fost frizer pe vremuri. Vrei să-l rog să se ocupe de asta? — Nu. — îi permiți lui Sludden să-ți vorbească? El o privi lung. Ea roși și zise: — Adică, dacă vine să te vadă, n-o să te pierzi cu firea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
alt cabinet de consultație. Maseurul mă recunoștea după voce și mă poftea să-mi scot halatul și bluza de pijama și să mă așez pe un scaun de lemn furniruit, în mijlocul încăperii. El trecea în spatele meu, în picioare, ca un frizer sau ca un dentist, și deodată îmi simțeam capul prins de palme neobișnuit de mari și presat cu putere de pântecul orbului, ca de un zid alb și moale. Masajul n-ar fi putut dura mai mult de douăzeci de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-n cap de foarfecă învățătoarei. Trebuia să ne tundem acum toți la chelie. În jurul celor de pe scaune, frizerii, bătrâni și burtoși încă de pe-atunci, se-nvîrteau, clănțănind mașina de tuns. Părul negru-strălucitor să-rea-n toate părțile, depunîndu-se-n grămăjoare imponderabile pe podea. Frizerii vorbeau despre meciul de duminică, despre Pârcălab și frații Nunweiller, iar noi ne uitam pe revistele vechi, schimbam strâmbături în oglindă cu cei de pe scaune, cu țeste pe jumătate chele, sau îl examinam blazați pe Nea Gică, faimosul frizer care
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
podea. Frizerii vorbeau despre meciul de duminică, despre Pârcălab și frații Nunweiller, iar noi ne uitam pe revistele vechi, schimbam strâmbături în oglindă cu cei de pe scaune, cu țeste pe jumătate chele, sau îl examinam blazați pe Nea Gică, faimosul frizer care deschisese micul salon cu douăzeci de ani în urmă. Frizeria devenise-ntre timp firmă de stat și nea Gică nu supraviețuise rușinii de-a fi devenit un simplu lucrător în propria lui prăvălie. Stătea acum într-un colț, împăiat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
îl privi pe copil ochii-i străluceau și părea deodată mult mai tînără: "Mircișor mamă", îi spusese strîngîndu-l în brațe, "să nu mai vii să-mi spui, mamă, lucruri din astea, că nu-mi plac deloc, să știi..." Cică un frizer avea un copil, așa era bancul, și copilu-ăsta iese-ntr-o zi pe stradă și aude pe un alt copil spunând "pizdă". Fuge repede la tatăl lui în salonul de frizerie și-l întreabă: "Tată, ce-nseamnă pizdă?" Și taică
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
iar copilul și aude cu-vîntul "pulă". "Ce-nseamnă pulă, tată?" "Briciul meu, asta înseamnă". Și ultima dată iese copilul afară și aude "să fute". Iar se duce la taică-su: "Tată, ce-nseamnă să fute?" "Adică să bărbierească". Dup-aia frizerul pleacă undeva cu o treabă și-l lasă pe copil în salon. Tocmai atunci intră un client. La care copilul îi spune: "Pune-ți-vă pizda-n cui, / Stați pe futu-i mama lui,/ Tata puia și-o ascute,/ Vine
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
interne într-o mocirlă de băutură, să dea colțul pe Tunari, să facă o sută de pași pe strada neagră, pe lângă vechea frizerie acum dărâmată din mijlocul căreia sclipea sub lună doar pieptenul de fier din mâna lui nea Gică frizerul, să depășească atelierul școlar și să traverseze în dreptul unei curți invadate de bălării, să deschidă ușa de fier forjat și să se oprească-n fața casei în ruine, ascultând șuierul înspăimîntător al timpului abraziv, al timpului ce înghite iubirea și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
inginer Elena Barzic și inginer Prisăcaru. Contabili: Dorel Străchinaru, Lucia Manoliu, Ilie Melinte, Virginia Prisăcaru, Virginia Pintileasa, Liviu Dzetzet, Gheorghe Andronache, Maria Rusu și Vasile Diac. Lucrători la banca de credit: L. Manoliu, Elena Petrescu, H. Drobotă și Dan Străchinaru. Frizeri: Ionel Vârlan, Doinița Leonte și Victor Slătineanu. Alte ocupații pentru locuitorii comunei: gestionari, pădurari, brutari, cofetari, medici și tehnicieni sanitari, umani și veterinari, lucrători la C.E.C., șoferi, mecanici agricoli, juriști etc. Un loc important revine ocupațiilor casnice. Principalul practicant al
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Abație? Nu. Sfântul Augustin a fost un nimeni, un aventurier oarecare, care a avut norocul să dea peste ceva pe care numai el l-a înțeles și să-și clădească astfel puterea. Fiindcă el n-a fost decât un umil frizer. ― Frizer? exclamă Mos. Om care taie părul altor oameni? Femeia încuviință din cap. Mos și Mas începură să râdă. Kasser nu-și putu stăpâni nici el un zâmbet. ― Și la ce ne folosește povestea ta, femeie? Crezi oare că poți
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Nu. Sfântul Augustin a fost un nimeni, un aventurier oarecare, care a avut norocul să dea peste ceva pe care numai el l-a înțeles și să-și clădească astfel puterea. Fiindcă el n-a fost decât un umil frizer. ― Frizer? exclamă Mos. Om care taie părul altor oameni? Femeia încuviință din cap. Mos și Mas începură să râdă. Kasser nu-și putu stăpâni nici el un zâmbet. ― Și la ce ne folosește povestea ta, femeie? Crezi oare că poți discredita
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Pe tot întinsul Câmpiei, unei perne făcute din păr de om i se spune perna Sfanțului Augustin. Călugării cred că e modul nostru de a vorbi despre ei, dar noi știm că nu e așa. Sfântul Augustin a fost un frizer. Nu se poate ca informația asta să nu vă folosească la ceva. Pradă unei inspirații subite, Kasser scoase din buzunar citeva monede din aur și le puse în mâna femeii. Mos clătină din cap. Nu-i plăcea deloc să opereze
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
corpului expediționar cunoscut sub numele de cei O Mie de Voluntari, ziarul nostru a descoperit un discipol izolat undeva în munți, care încearcă să le ducă mai departe menirea. El se numește Augustin Bloose și se pare că a fost frizerul detașamentului. E un om simplu, fără prea multă carte, care din cauza singurătății, leagă destul de greu propoziții. Lucrează la o invenție tainică pe care o numește Alambicul de Dumnezei, a cărei finalitate nu o cunoaște încă. Speră însă că Dumnezeu i
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
celei de-a Doua Însămânțări. În detaliu, lucrurile păreau clare. Privite însă de la depărtate ele semănau cu recrearea Satului de Clone, în încercarea de a revitaliza Abația. Mai ales că nimeni nu părea să-și aducă aminte prea bine de frizerul plăpând și bizar care avea să devină mai apoi Sfântul Augustin. El existase fără îndoială, dar nici unul din cei O Mie de Voluntari nu putea băga mâna în foc că vocația politică lui o depășea pe aceea religioasă. - O să pârjolim
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe care am să v-o spun n-are același farmec în lipsa lui. Abatele m-a întrebat mai devreme dacă sunt Sfântul Augustin cel Nou. Se poate să fiu. În mine trăiește un bărbat care pe vremea adolescenței a fost frizer în Corpul celor O Mie de Voluntari. Se numea Augustin și a crezut că viața lui se terminase când vasul pe care erau îmbarcați tovarășii lui s-a pierdut la orizont. Îl lăsaseră acasă fiindcă era prea mic. Și poate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cromatică chagaliană, sunt ale tradiționalului „shtetl” provincial, localizat În memoria unui pribeag infant și nocturn, „Strada Crocodililor” anunță surogatul modern. Brunetele trădează „rasa unui sânge negru, focos”, opuse și amestecate cu prostituatele noilor timpuri, care pot fi, la fel de bine, „soțiile frizerilor ori ale capelmaiștrilor”... Vechiul cartier al „articolelor cu defecte” se translează, fără convingere, Într-o nouă „realitate subțire ca hârtia”, doldora de pitoresc și fisuri, dar și de „tensiunea pozei, gravitatea artificială a măștii”, acel „patos ironic” prin care „spiritul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
fu unul recomandat de premierul Zhou. A venit și s-a purtat în același mod. Maxilarul lui era în regulă, însă mușchii săi faciali zvâcneau de parcă nervii i-ar fi fost conectați la un fir electric. Și mai era și frizerul, domnul Wei. Președintele a făcut niște glume cu el și a comentat că aparatul lui de ras e prea ascuțit. Omului i-a scăpat unealta pe jos și a căzut leșinat în genunchi. Președintele îmi zice „Domnișoara Burgheză” pentru că refuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
palme. Două perechi. Carolina bea cu greață, plângând, sângele roșu. Ele, Lenuța și fata ei Carolina, stau pe strada Ziduri Între vii. Au auzit că Țăpăligă taie porcul și au venit și ele la pomana porcului. A venit și Mitică frizerul de la Cooperativa Igiena unde se coafează madam Țăpăligă. Madam Țăpăligă se coafează cu aparatul de coafat Wella, iar domnul Țăpăligă se tunde, se bărbierește și-și face o frecție Birken. Îi place lui frecția Birken. Guițatul porcului este Întâi subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și avea o singură cameră și bucătărie. Marianne se mutase la soțul ei, și mi-a zis că nu poate să-mi dea bani mulți și dormeam amândouă și ea plângea după domnul Mindt. La gară era unul Costică, era frizer, care se Îndrăgostise de mine, dar era cam teleleu și slab și amărât, avea un frate nebun și numai mamă și, când venea frizerul cu flori, mă ascundeam În cămară și doamna Mindt odată l-a gonit. Mi-era tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mulți și dormeam amândouă și ea plângea după domnul Mindt. La gară era unul Costică, era frizer, care se Îndrăgostise de mine, dar era cam teleleu și slab și amărât, avea un frate nebun și numai mamă și, când venea frizerul cu flori, mă ascundeam În cămară și doamna Mindt odată l-a gonit. Mi-era tare urât de el și am plecat prin pădure pe cărare și am plâns, și am plâns că nu am pe nimeni pe lume și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]