843 matches
-
e un proces complex, în care e ca în viață: mai există și clipe de înduioșare. Autorul Desperado e mare amator de vorbe deșucheate, de ceea ce vorbitorii de limbă engleză numesc "four-letter words". El sfâșie pudoarea într-un gest de frondă, sfidând îndrăznelile învechite, reactualizându-le. Dincolo de analiza unei inteligențe în mișcare, orice Desperado alunecă spontan în nemărturisibilul făcut public. Fie că e vorba de gânduri tabu, care sunt dezvăluite cu brutalitate masochistă, fie că descrierea vieții fizice câștigă în exactitatea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Kazuo Ishiguro, 1954; Alasdair Gray, 1934; Malcolm Bradbury, 1932-1999; David Lodge, 1939; Peter Ackroyd, 1949; Martin Amis, 1949; Graham Swift, 1949. Acest roman, mai mult decât romanul francez, american (eclectic dar în plină forță) etc. se plasează în grupul de frondă și experiment. Romanul britanic este practic aria cea mai inventivă din literatura contemporană. Trăsăturile care îl scot în evidență sunt: * Dorința de noutate cu orice preț: orice procedeu e util și toate se amestecă, singurul scop fiind obținerea unei rețete
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în Africa de Sud (ceea ce a durat până în 1995). A sosit în Anglia ca "single parent" (femeie divorțată, cu un copil) și în răspăr cu toate, cum de altfel este ea de o viață. Conștientă că puțini o plac, că irită prin fronda ei (care e sistem existențial la Lessing), scriitoarea încearcă să minimalizeze antipatia multora pentru înclinația ei (foarte intens) comunistă din anii 1950, s-o pună pe seama unei perimate alegeri politice, o "psihopatologie" cum numește ea tentația occidentalilor de a pactiza
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
regelui, în interior ca și în exterior. Dar politica sa de război contra habsburgilor și taxele pe care ea le antrenează suscită vii rezistențe. Această politică, continuată de Mazarin, în timpul minoratului lui Ludovic al XIV-lea, provoacă un război civil, Fronda, care se termină cu triumful autorității monarhice. Ludovic al XIII -lea și Richelieu (1610-1643) Tulburările de la începutul domniei. Ludovic al XIII-lea neavînd decît nouă ani la mortea tatălui său, regina mamă Maria de Medici exercită regența. Dar, fără experiența
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cît și în exterior. Înainte de a muri, la 14 mai 1643, regele are timp să organizeze regența fiului său în vîrstă de cinci ani, în folosul unui Consiliu de regență care să o asiste pe Ana de Austria. Mazarin și Fronda Încă de pe 18 mai regina face ca parlamentul de la Paris să-i acorde regența deplină și totală. În realitate, ea este fără experiență politică și se lasă cu totul pe mîna lui Mazarin, cardinal fără să fie preot, care are
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
politică. În cîțiva ani, el aduce nemulțumirea generală la maximum prin nevoia în care se găsește de a-și face rost de bani prin toate mijloacele: împrumuturi, crearea de oficii, suprimarea parțială a plății rentelor, restabilirea impozitelor căzute în desuetudine. Fronda parlamentară. În iunie 1648, Parlamentul de la Paris redactează o hotărîre, numită "a camerei Ludovic cel Sfînt", cerînd rechemarea tuturor comisarilor sau intendenților, votarea prin parlament a impozitelor noi și a înființării de oficii, interdicția de a închide pe cineva pentru
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
asediază capitala. Neliniștiți de întorsătura evenimentelor, parlamentarii preferă să trateze cu regenta și cu Mazarin, care promit o iertare generală: pacea de la Rueil pune astfel capăt, în martie 1649, acestui război civil care primește imediat numele unui joc de copii, "Fronda". Fronda prinților. Dar cu aceasta nimic nu este rezolvat, căci nemulțumirile împotriva guvernului lui Mazarin rămîn aceleași. În cursul anului 1649, atitudinea lui Condé provoacă a doua Frondă sau Fronda prinților. Amețit de victoriile sale împotriva spaniolilor și parizienilor, Condé
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
capitala. Neliniștiți de întorsătura evenimentelor, parlamentarii preferă să trateze cu regenta și cu Mazarin, care promit o iertare generală: pacea de la Rueil pune astfel capăt, în martie 1649, acestui război civil care primește imediat numele unui joc de copii, "Fronda". Fronda prinților. Dar cu aceasta nimic nu este rezolvat, căci nemulțumirile împotriva guvernului lui Mazarin rămîn aceleași. În cursul anului 1649, atitudinea lui Condé provoacă a doua Frondă sau Fronda prinților. Amețit de victoriile sale împotriva spaniolilor și parizienilor, Condé vrea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1649, acestui război civil care primește imediat numele unui joc de copii, "Fronda". Fronda prinților. Dar cu aceasta nimic nu este rezolvat, căci nemulțumirile împotriva guvernului lui Mazarin rămîn aceleași. În cursul anului 1649, atitudinea lui Condé provoacă a doua Frondă sau Fronda prinților. Amețit de victoriile sale împotriva spaniolilor și parizienilor, Condé vrea să-l înlocuiască pe italian pe care-l detestă și-l disprețuiește. Dar Ana și Mazarin pun să-l aresteze, ca și pe fratele său Conti și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
război civil care primește imediat numele unui joc de copii, "Fronda". Fronda prinților. Dar cu aceasta nimic nu este rezolvat, căci nemulțumirile împotriva guvernului lui Mazarin rămîn aceleași. În cursul anului 1649, atitudinea lui Condé provoacă a doua Frondă sau Fronda prinților. Amețit de victoriile sale împotriva spaniolilor și parizienilor, Condé vrea să-l înlocuiască pe italian pe care-l detestă și-l disprețuiește. Dar Ana și Mazarin pun să-l aresteze, ca și pe fratele său Conti și pe cumnatul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
său Conti și pe cumnatul său Longueville, punînd capăt revoltelor pe care ducesa de Longueville și toți prietenii prinților încearcă să le suscite în provincie (ianuarie-decembrie 1650). Succesul lui Mazarin trezește ostilitatea Parlamentului de la Paris și provoacă unirea celor două Fronde (ianuarie-septembrie 1651). Parlamentarii își reiau programul din 1648, se unesc cu toți nemulțumiții, cer punerea în libertate a prinților și destituirea lui Mazarin. Acesta, conștient că ura contra lui este singura legătură dintre rebeli și că îndepărtarea sa va face
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Turenne, frondeur pentru un moment, se supune; Condé se ceartă cu parlamentarii și părăsește Parisul pentru a se alătura partizanilor săi, în guvernul său din provincia Guyenne, în momentul în care Ludovic al XIV-lea este proclamat major (septembrie 1651). Fronda condeană. Așa începe ultima fază a Frondei, cea mai lungă, cea mai anarhică, dar cea mai dezastoasă pentru regat din cauza mișcării trupelor și a ravagiilor lor: este Fronda condeană (septembrie1651-august1653). De la Bordeaux, Condé intră în legătură cu Spania și încearcă să ridice
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Condé se ceartă cu parlamentarii și părăsește Parisul pentru a se alătura partizanilor săi, în guvernul său din provincia Guyenne, în momentul în care Ludovic al XIV-lea este proclamat major (septembrie 1651). Fronda condeană. Așa începe ultima fază a Frondei, cea mai lungă, cea mai anarhică, dar cea mai dezastoasă pentru regat din cauza mișcării trupelor și a ravagiilor lor: este Fronda condeană (septembrie1651-august1653). De la Bordeaux, Condé intră în legătură cu Spania și încearcă să ridice toată partea de sud-vest. Mazarin, neliniștit, se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
momentul în care Ludovic al XIV-lea este proclamat major (septembrie 1651). Fronda condeană. Așa începe ultima fază a Frondei, cea mai lungă, cea mai anarhică, dar cea mai dezastoasă pentru regat din cauza mișcării trupelor și a ravagiilor lor: este Fronda condeană (septembrie1651-august1653). De la Bordeaux, Condé intră în legătură cu Spania și încearcă să ridice toată partea de sud-vest. Mazarin, neliniștit, se întoarce în Franța la sfîrșit de decembrie și îi întîlnește pe regina mamă și pe tînărul rege la Poitiers. Condé hotărăște
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de a guverna. Avînd asigurată încrederea tînărului rege și a reginei mamă, ministrul reia treburile statului în mînă, restabilind pretutindeni autoritatea regală. Fără a ține seama de mizeria claselor populare, el continuă politica financiară ale cărei excese au condus la frondă: superintendentul finanțelor, Nicolas Fouquet, cu o poziție solidă dată de relațiile sale cu numeroși bancheri, folosește cu brio expedientele tradiționale. Așa poate fi terminat victorios, în 1659, războiul împotriva habsburgilor din Spania. Franța barocă Barocul. Încă de la sfîrșitul domniei lui
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
celor mai mari părți ale Alsaciei, cu excepția orașelor Strasbourg și Mulhouse. Tratatul din Pirinei. Războiul continuă cu Spania, care, înțelegînd să profite de tulburările pe care le cunoaște Franța, refuză să semneze pacea. Dar, începînd din 1652 și de la sfîrșitul Frondei, Mazarin decide să pună punct. El se aliază cu Anglia lui Cromwell, care promite ajutorul său contra cedării orașului Dunkerque, care trebuia luat spaniolilor. Victoria lui Turenne, la 14 iunie 1658, la Dunes, în apropiere de Dunkerque, îl forțează pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
stat și care are competență administrativă, legislativă și mai ales judiciară. Intendentul în provincie. Imediat după luarea puterii, Ludovic al XIV-lea, ajutat de Colbert, se dedică operei de restaurare a ordinii și a autorității monarhice, amorsată de Mazarin după Frondă. Marile organe ale statului, clerul, nobilimea, parlamentele, sînt strict supravegheate. Guvernatorii de provincie, toți mari seniori, sînt invitați să locuiască la Curte. Stările provinciale, acolo unde există, și municipalitățile trebuie să accepte intervențiile constante ale intendentului. Într-adevăr, în toate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în mod cert pe principiul democratic al sufragiului universal, dar acesta este orientat de către administrație, care propune "candidatul oficial", singurul care are drept la afișul alb rezervat proclamațiilor oficiale. Alegerile din 1852 arată docilitatea corpului electoral. Opoziția este redusă la fronda saloanelor orleaniste, la abținerea legitimiștilor sau la clandestinitate pentru republicani, al căror apărător ardent se face Victor Hugo, în exil la Guernesey. Aceasta înseamnă puțin față de sprijnul amplu de care beneficiază Imperiul: mediile de afaceri sînt satisfăcute de avîntul economic
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Franța intră în război contra Habsburgilor 1636 Corneille: le Cid 1637 Descartes: Discurs asupra metodei 1642 Moartea lui Richelieu 1642-1649 Război civil în Anglia 1643 Bătălia de la Rocroi 1643 Moartea lui Ludovic al XIII-lea. Ludovic al XIV-lea 1648-1653 Fronda 1659 Tratatul Pirineilor 1661 Moartea lui Mazarin. Începutul domniei personale a lui Ludovic al XIV-lea 1667 Racine: Andromaca 1672-1678 Război cu Olanda 1682 Curtea se instalează la Versailles 1683 Moartea lui Colbert 1683 Turcii asediază Viena 1685 Revocarea Edictului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
toleranță în 1610, 195 16. Franța lui Richelieu și a lui Mazarin (1610-1661), 197 Ludovic al XIII-lea și Richelieu (1610-1643), 197 Tulburările de la începutul domniei, 197 Richelieu pînă în 1630, 198 Richelieu și regimul de război, 199 Mazarin și Fronda, 200 Fronda parlamentară, 200 Fronda prinților, 201 Fronda condeană, 202 Revenirea la ordine, 203 Franța barocă, 203 Barocul, 203 Nașterea clasicismului, 204 Începuturile reformei catolice și ale jansenismului, 204 Reluarea luptei împotriva Casei de Austria, 205 Războiul de 30 de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1610, 195 16. Franța lui Richelieu și a lui Mazarin (1610-1661), 197 Ludovic al XIII-lea și Richelieu (1610-1643), 197 Tulburările de la începutul domniei, 197 Richelieu pînă în 1630, 198 Richelieu și regimul de război, 199 Mazarin și Fronda, 200 Fronda parlamentară, 200 Fronda prinților, 201 Fronda condeană, 202 Revenirea la ordine, 203 Franța barocă, 203 Barocul, 203 Nașterea clasicismului, 204 Începuturile reformei catolice și ale jansenismului, 204 Reluarea luptei împotriva Casei de Austria, 205 Războiul de 30 de ani și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Franța lui Richelieu și a lui Mazarin (1610-1661), 197 Ludovic al XIII-lea și Richelieu (1610-1643), 197 Tulburările de la începutul domniei, 197 Richelieu pînă în 1630, 198 Richelieu și regimul de război, 199 Mazarin și Fronda, 200 Fronda parlamentară, 200 Fronda prinților, 201 Fronda condeană, 202 Revenirea la ordine, 203 Franța barocă, 203 Barocul, 203 Nașterea clasicismului, 204 Începuturile reformei catolice și ale jansenismului, 204 Reluarea luptei împotriva Casei de Austria, 205 Războiul de 30 de ani și tratatele din Westfalia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și a lui Mazarin (1610-1661), 197 Ludovic al XIII-lea și Richelieu (1610-1643), 197 Tulburările de la începutul domniei, 197 Richelieu pînă în 1630, 198 Richelieu și regimul de război, 199 Mazarin și Fronda, 200 Fronda parlamentară, 200 Fronda prinților, 201 Fronda condeană, 202 Revenirea la ordine, 203 Franța barocă, 203 Barocul, 203 Nașterea clasicismului, 204 Începuturile reformei catolice și ale jansenismului, 204 Reluarea luptei împotriva Casei de Austria, 205 Războiul de 30 de ani și tratatele din Westfalia, 205 Tratatul din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
malefică a „păsării cu clonț de rubin”, bucovineanul imberb Nicolae Labiș, „buzduganul unei generații”, copilul teribil al poeziei românești intrase în mit. Contribuiseră la impetuoasa lui mitologizare precocitatea unei vocații lirice ieșite din comun, elanul juvenil al adolescentului fără frontiere, fronda ingenuă, puritatea simțirii, inocența trăirilor frenetice și o insurgență structurală ce-l făcea rebel și inconformist. S-a spus cu perfectă îndreptățire - cu o butadă ce a făcut epocă și a rezistat la dintele timpului - că Nicolae Labiș s-a
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
în Meridian Blaga, vol. 2, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2002. Blaga, Lucian, Corespondența (A F), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. Blaga, Lucian, "Cunoașterea luciferică", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, Curs de filosofia religiei, Editura Fronde, Alba Iulia Paris, 1994. Blaga, Lucian, "Despre conștiința filosofică", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii), Editura Minerva, București, 1983. Blaga, Lucian, "Diferențialele divine", în Opere 11 (Trilogia cosmologică), Editura Minerva, București, 1988. Blaga, Lucian, "Eonul dogmatic", în Opere 8 (Trilogia cunoașterii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]