1,653 matches
-
asupra tuturor chestiunilor din formular; pășunatul, hrana suplimentară, tratarea vitelor, bolile și injecțiile ce li se fac. În ziua de 20 Iulie am pornit din nou la drum. Sfântul Ilie Își ține caii la grajd, nu plouă, nu tună, nu fulgeră. După ce trecem prin Salem, oraș cu 27.000 locuitori, capitala statului, ajungem În Portland, cel mai mare oraș al statului, cu 300.000 locuitori. După o scurtă vizită, ne Îndreptăm spre fluviul Columbia, care formează frontiera cu statul Washington. În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În jurul nostru. Caietul e plin de adrese. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 131 Ce păcat că s-a pierdut În noianul vremurilor tulburi. Mister Rickard ar vrea să mă onoreze cu un whisky. Soția sa Îl fulgeră cu privirea. Rickard Îmi spune la ureche: la naiba cu toți antialcoolicii din lume. Ne fotografiem, ne salută și ne spunem adio. Cât aveți până acasa? Mă Întreabă o doamnă. Fără vapor, numai pe uscat, circa 12.000 km. Ne
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
regizorul Sergiu Nicolaescu, apare la TVR gen. Militaru care îl cheamă insistent pe Iliescu. Apare și Lupoi, omul lui Stănculescu, care rămăsese la M.Ap.N., unde există legătură directă cu Moscova. Sosește în cele din urmă și Iliescu, care tuna și fulgeră împotriva lui Ceaușescu, la. oră aceea arestat la Târgoviște. Anunță formarea "Consiliului Salvării Nafionale" și cheamă oamenii responsabili, la orele 17.00, la C.C. După o jumătate de oră, Iliescu reapare, dar în "Studioul S". Mult mai sigur pe el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
rugăminții și trage cu fulgerul În ultimul jidov, dar Îl nimerește pe Dumnezeu În aripa cu care acesta Îl proteja. Dumnezeu Îl blestemă pe Ilie să i se usuce mâna dreaptă, pentru ca Sfântul să nu mai aibă atâta putere la fulgerat și la tunat : Mâna dreaptă i-o lua Și pe-a stângă i-o lăsa <endnote id="(147, pp. 301- 302)"/>. Acesta este un loc comun În mitologia populară românească, dar cauza sancționării Sfântului Ilie este, de regulă, alta. Și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rău augur, căci puțin timp după ea a reînceput prigoana. Într-adevăr, cu prilejul serbării Bobotezei, de la 6 Ianuarie, miam dat ușor seama că plutește ceva în aer. Antonescu era mai bățos ca de obicei, cutra de Rioșeanu tuna și fulgera împotriva lui Radu Mironovici și a lui Ghica , pentru că ar fi făcut percheziții pe la diverși evrei, iar întreaga atmosferă era mai de grabă de înmormântare decât de sărbătoare. Peste o săptămână, la 13 Ianuarie, niciunul dintre Antonești n-a venit
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
maistrul Victor Gomoiu poate mai tare decât lăsa el să se vadă. Îl vedeam cum se apleacă după un cancioc sau o lopată aruncată prin curte pe unde nu-i e locul, și de bună seamă că junghiul ce-i fulgera șalele Îi amplifica aversiunea pentru dezordine. N-aș mai fi vrut, În timp ce un soi de curiozitate mă Împingea de la spate formându-mi treptat deprinderea de a mă orienta prin treburile de zi cu zi cu toate simțurile pe jumătate amorțite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cele două pulovăre pe care le mai aveam și-n singura mea pereche de pantaloni, cu fereastra deschisă și gata să sar pe fereastră și să fug. Să fug, da, am tot fugit și unde-am ajuns? Pe moment mă fulgeră gândul că nu trebuia să-i Înapoiez banii lui Andrei. Să-i fi păstrat, desigur, au stat destul la el. Prea s-a Împovărat de grija lor și de bună seamă, mult mai În siguranță ar sta la mine banii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cutie de carton În timp ce trecem pe deasupra Ciprului - sau e Cretă? N-a menționat oare pilotul și Adriatică? Apar apoi vârfurile Alpilor, cu z)pezile lor și norii cumulus. Unii dintre pasageri Își descarc) blițurile. Îmi amintesc cum Ruskin tuna și fulgeră Împotriva noului soi de cet)țeni și turiști. „V-ați b)țuț joc de art)... V-ați b)țuț joc de natur); adic) toate senzațiile profunde și sacre ale peisajului natural... Ați f)cut un pod de cale ferat) peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
un sistem de gigantice clepsidre dispuse cum se impunea spre a înlesni mișcarea rotatorie a ceea ce se prefiră prin ele"44, cu rezonanță de clopote în sufletul oricărui trăitor. Eminescu nu este un privitor rece al cerului: o stea dacă fulgeră prăbușindu-se pe cer rezonează în sufletul său, precum prin tuburi subțiri de orgă ar luneca o piatră sfâșiind toată armonia. De aceea dramatismul acestor viziuni nu stă în sistemica lor zugrăvită "în negru", ci în surprinderea pierderii naturii astrale
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Cu prilejul ceremonialului de la Putna lui Ștefan cel Mare, Deșteptarea a scos numere speciale, revenind asupra momentului și în paginile din zilele următoare. Mănăstirea Putna în anul 1904 Se publică legendan versuri scrisă de Vasile Alecsandri: „Zbârnăe coarda din arcu-i, fulgeră săgeata-n vânt Piere, trece mai departe și -ntr-un paltin vechiu s-a frânt. 65 „Acolo fi-va altarul - zice falnicul monarc Ce se-nchină și se pleacă pe războinicul său arc. „Să trăiască Domnul Ștefan! - Mii de glasuri îi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Isopescu. În fruntea ei un adolescent precoce și foarte promițător, mișcânduse cu har în poezie, proză, teatru și creația critică. Mort înecat la 19 ani, Mihai Horodnic avea să rămână în memoria tuturor, precum Nicolae Labiș mai târziu, simbolul geniului fulgerat de destin, vestitorul generației poetice arborosene. Editat postum, prin grija lui V.I. Posteucă, la 10 ani de la dispariție (1936), comemorat periodic, invocat ca un reper tutelar, Mihai Horodnic va constitui nucleul în jurul căruia se cristalizează treptat o variantă locală a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
O istorie mai agitată și o tradiție mai îndelungată între revistele moldovene o are publicația Muguri a Liceului „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, cea mai bună revistă bucovineană interbelică apărută în trei serii (1924-1928; 1934; 1940). Aici debutează un mare talent fulgerat în adolescență ca și Labiș - M. Horodnic - și se afirmă nume cu reputație literară ca oaspeții Mircea Ciobanu (din Cernăuți) și Emil Giurgiuca (din Gherla), ca și localnicii Ion Negură, Iulian Vespar (Tudor Grosu), Dragoș Vicol, Nicolae Tăutu precum și viitorii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
zic, doi vulturi ageri zburând din vârf de munte Se-nalță până-n ceruri și scot țipete crunte. E unul din Balcanuri și din Carpați e altul. Mult repede li-e zborul, mult falnic li e asaltul. Căci se izbesc ca fulgeri la luptă ucigătoare!... Întinsele lor aripi se bat lucind de soare, Ș-a lor cumplite gheare și pliscuri oțelite Își dau loviri de moarte și răni își fac cumplite. Deodată unul cade ucis pe-a noastre lanuri, E vulturul prădalnic
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cine știe ce; bani de argint visînd, sînt vorbe ce vei auzi. Se crede că acel ce visează bani mărunței va fi vorbit de cineva. De vrei să horești cînd ești în doliu, pune în pantof un ban de aramă. (Gh.F.C.) Cînd fulgeră dintîi într-un an, ciocănește-ți fruntea cu un ban de argint. (Gh.F.C.) De Sf. Petru [29 iunie] dacă lucrezi, ai pagubă de bani. (Gh.F.C.) Baniță Să nu șezi pe baniță, că e rău de boală. Barbă Se zice că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drumului, cu fiarele plugului.“ Dacă cineva ia vreun instrument în mînă spre a face vreun rău al tuia, apoi se zice că atunci s-a prelins de cel dintîi Necuratul. Cînd tună, împușcă Sf. Ilie după dracu’. Cînd tună și fulgeră, nu e bine a se ascunde de ploaie sub copaci mari, fiindcă acolo se ascunde diavolul pe care îl urmărește trăsnetul și trăsnește în acei copaci. Cînd trăsnește și fulgeră, să nu stea cineva lîngă vreun cîne sau pisică, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd tună, împușcă Sf. Ilie după dracu’. Cînd tună și fulgeră, nu e bine a se ascunde de ploaie sub copaci mari, fiindcă acolo se ascunde diavolul pe care îl urmărește trăsnetul și trăsnește în acei copaci. Cînd trăsnește și fulgeră, să nu stea cineva lîngă vreun cîne sau pisică, căci diavolul se ascunde în părul lor și se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Cînd fulgeră, tună și trăsnește, să dai afară din casă mîța și cînele, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care îl urmărește trăsnetul și trăsnește în acei copaci. Cînd trăsnește și fulgeră, să nu stea cineva lîngă vreun cîne sau pisică, căci diavolul se ascunde în părul lor și se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Cînd fulgeră, tună și trăsnește, să dai afară din casă mîța și cînele, căci în ele se ascunde Necuratul și trăsnește casa. Asemenea, trebuie să închizi ușile, ferestrele, să astupi cahla, ca să nu intre Necuratul în casă. Cînd fulgeră, se scot afară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cei dimprejur. Cînd fulgeră, tună și trăsnește, să dai afară din casă mîța și cînele, căci în ele se ascunde Necuratul și trăsnește casa. Asemenea, trebuie să închizi ușile, ferestrele, să astupi cahla, ca să nu intre Necuratul în casă. Cînd fulgeră, se scot afară lopata de la cuptor, grebla și țăpoiul*; apoi se deschid ferestrele, ca să iasă dracul din casă și să-l trăsnească fulgerul. Sf. Ilie, la ziua lui, umblă pe cer și caută pe diavol să-l trăsnească, ca să scape
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e poamă bună. Printre oi nu trebuie să umble muiere, că nu le merge bine. Fereastră Unde-i copil mic în casă, trebuie noaptea astupate fe restrele, ca să nu fure cineva somnul copiilor. Se crede că pe timpul cînd tună și fulgeră nu este bine a sta la fereastră, nici a te uita prin fereastră, căci acela ce ar face aceasta ușor ar putea fi lovit de fulger. Pe fereastră nimănui să nu dai de mîncare, că turbă. Dacă se taie fereastra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăsnetele și grindina. Cum va fi în ziua de Florii, tot așa va fi și în ziua de Paști. Mîțișoarele Floriilor nu e bine a le aduce în casă, ci a le pune sub streșina grajdului; numai cînd tună și fulgeră a afuma în casă cu ele, și apoi fulgerul nu va atinge acea casă. Mlădițele de lozie* de la biserică în ziua de Florii nu se pun în casă, ci se lasă afară, sub streșina casei. Fluier Cine fluieră în casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căreia i se coase este fudulă. Fuior Se crede că de aceea se dă preotului un fuior, ca să se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se coase este fudulă. Fuior Se crede că de aceea se dă preotului un fuior, ca să se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se dă preotului un fuior, ca să se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii închiși, căci sînt bune de fulgerătură. Cînd fulgeră, se face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii închiși, căci sînt bune de fulgerătură. Cînd fulgeră, se face cruce, ca dracul să fugă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii închiși, căci sînt bune de fulgerătură. Cînd fulgeră, se face cruce, ca dracul să fugă de lîngă noi, și nu trăs nește decît acolo unde se ascunde. Cînd fulgeră, să nu stai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]