7,001 matches
-
mi-am propus să călătoresc ca animalele, adăugase mama cu amărăciune. Bună treabă, o țigare o să-ți ofere o călătorie la clasa a-I-a? Tu cauți scuze să nu renunți la fumat mamă. Chiar, unde ai văzut tu animale fumând? Poate la circ, dar și la cum călătorim noi, nu este mare diferența. Am promis dar le, am În geantă, n-a trecut decât o oră și jumătate de mers, Îți dai seama cât mai avem? Ia mai bine o
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
fiind completă. Și la comun tot seria a doua serveau masa, astfel Încât Andreea, mai dormea o jumătate de oră În plus dimineața. Ieșind din sala de mese Teia, Îl văzuse În fața hotelului pe Pavel stând cu o mână În buzunar, fumând fără chef, părea mai obosit decât pe plajă. Teia grăbise pasul spre coridorul unde aveau camera lor. Nici ea nu avea chef de conversații matinale. În sinea ei gândise totuși: Uite unul mai pesimist decât mine. Câtă muncă de lămurire
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
cu tavan înalt și grad variabil de mucegai în lumea de insecte, de trupuri cu solzi, cu aripi, cu antene ițite printre tufe de iasomie, de glicină, de bougainvillea, de ienupăr, poate chiar și de hașiș. (Sunt convins că Lea fuma hașiș. Chiar și pe vremea aceea - nu știu cum, de unde și de ce și-l procura, dar știu, intuitiv, că făcea parte din deliciile ei botanice, deși niciodată nu am pus degetul pe vreo frunză prin striațiile căreia să pulseze certitudinea.) Nu țineau
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Își aranjează fusta cu palma deschisă, degetul mic puțin depărtat de celelalte, buzele strânse, umbre de riduri în colțul gurii. Log in. Mailul 1. Mailul 2. Mailul 3. Super. Mailul 3 s-a blocat. Ca tot sistemul, de altfel. Ar fuma. Cută dreaptă între sprâncene. Aici, în hol, e aproape de lift. Dacă el ar veni, l-ar vedea. Nu vine. A început să numere oamenii care ies din lift. Să-i pună în cutiuțele lor, cu etichete bine lipite, așa cum face
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Vrei o cafea? — Nu, mulțumesc. Se ridică într-un cot, bâjbâind după telecomandă. Tăcerile pe muzică sunt mai puțin personale. — David? — Da? — Vrei să ieșim puțin? Pescuitul tricoului de pe calorifer. Găsitul șosetei lipsă. Primii ochi dați peste cap („Tu nu fumezi?“ „Nu. Nu-mi plac cearceafurile îmbâcsite.“). Pasărea din colivie. Cheia de pe frigider. Colanții ei gri. Mașina din spatele blocului. Vecina zgâită pe geam. — Trebuie să oprim să punem benzină. 70, 80, 100 la oră. — Unde mergem? Nu știu. Unde mergem? Nu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
destul de des să uit lucruri, în ultimul timp. Sau poate că tu uiți să mă întrebi și atunci ochii lui Musa rămân negri până la proba contrarie... Și Omalissan? Cine încearcă s-o omoare? Ah, nu acum... am obosit... și aș fuma o țigară... Save Installing updates. You will need to restart your computer. Ok Remind me later Nordul are întotdeauna gust de hering. Iată o realitate imposibil de ignorat. Sigur, poate părea o platitudine, dar la ora 5 dimi neața, când
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și de veșnica disponibilitate a sufrageriei, devenită un fel de no man’s land, pentru sacii de dormit în care se îngrămădeau, seara, direct pe podea, mereu alți necunoscuți, neplătitori de chirie. Așa am crescut eu. Împrumutând ceva de la fiecare. Fumându-mi prima țigară, la 12 ani, în compania unui mașinist de la teatrul din colțul străzii și a unei balerine pe jumătate bete, cu fractură de menisc. Făcându-mi temele printre discuții despre existențialism, adulter, modele de rochii, istoria nudului în
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
o urmă ceva mai mare ca un bănuț pe mahon. Ivan dormea. Ivan dormea adânc. ...da. Uite-i cum își împachetează, din nou, lucrurile. Ca în vre murile cu bilete de avion luate pe ultima sută de metri și țigări fumate la patru dimineața. Numai aerul dintre ei pare să se fi subțiat, buricele degetelor s-au înstrăinat unele de altele, buzele sunt uscate, ochii nu se ating, genele nu se împle tesc. Își fac însă bagajele împreună. Tăcut și conștiin
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
zilelor noastre! Dacă o ține așa în continuare, nu m aș mira să ajungă și erou în colecția Sfinx de la Editura Meridiane... Sau... ...Sau mai bine să ies un pic, să pufăi un amiral, pentru că „în acest birou nu se fumează!”. În rest, om trăi și om vedea! Să trăim măcar pentru a ne satisface curiozitatea. Ca să ne putem declara o satisfacție! A, nu la ziar, ci așa, în forul nostru interior. Un for mult mai preferabil decât forul roman, unde
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
alintat Georgică atunci când plătea consumația, vechi amic încă din anii studenției și bună companie la berărie când, într-un acces beletristic, recita versuri din Nichita, cla xona insistent în capul aleii, sprijinit cu un gest regal de geamul mașinii, și fuma. Până să se lămurească gunoierul Vasile în ce direcție ar fi fost potrivit să o apuce cu pantalonii suflecați feciorelnic până sub genunchi, juna Andreea, care se mutase la etajul doi, sub el, acum nu mai mult de trei săptă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
biroului până se făcu ora să se întoarcă acasă. Petele, între timp, se înfrățiseră și formau o hartă imensă, de nu se mai știa unde începe și unde se sfârșește. În noaptea ce urmă, nu mai reuși nici să ațipească. Fumă aplecat pe geamul de la bucătărie sperând să o vadă venind ori plecând. Mama lui Răducu însă nu se sinchisea câtuși de puțin să apară și parcă înadins își trimitea tot felul de reprezentante ale sexului frumos care îi semănau perfect
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și stătu așa o vreme până se simți în stare să o pornească iar. Zilele se scurgeau ca melcii. La fel și domnul Avram. În săptămâna care trecuse, nu mâncase mai nimic, dormise pe canapeaua din hol îmbrăcat și încălțat, fumase ca un turc țpână îi venise nevesti sii ideea salvatoare să scoată perdelele, ca să nu se înnegrească), urlase ca un apucat din te miri ce, plânsese ca un copil, se scărpinase ca un drac, se rugase pălit de o religiozitate
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
când merge la clasa de matematici, această fetiță care îl privește cu ochi de vis. Și-și amintește imediat când, copil fiind, a văzut pe alți copii prinzând un liliac, țintuindu-l de perete cu aripile și făcându-l să fumeze, și cum se distrau cu asta. Bine, ei ce? îl întreabă tatăl cu neliniște de cum ajunge acasă. Fiul tace și tatăl își zice: "acest băiat este un sfinx... va germina?". Ajunge să-l cunoască Apolodoro pe Menaguti, pe pletosul Menaguti
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
înaintea interviului. O mireasmă ușoară este mai mult decât suficientă, având în vedere că interviurile se țin, de regulă, în încăperi mai mici. * Goliți-vă buzunarele! Fără chei sau mărunțiș care zdrăngăne la orice pas. * Nu mestecați gumă și nu fumați în timpul interviului. * Fiți atenți chiar și la cele mai mici detalii, de aceea e bine să evitați pantofii scâlciați de prea mult purtat, cu tocurile ferfeniță și/sau nelustruiți. Mulțumim doamnei și trecem mai departe: CUM VORBIM Vorbește clar și
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
unde Învăța, era maistrul Căreală, care la orele de „atelier“ le arăta cum se con fecționează fărașele, cum se pilește fierul cu obidă și cum se vorbește gros cu domnișoarele din clasă. Părea democrat (cuvânt la modă În epocă, nu?), fuma cu băieții și Îi descosea, ca să toarne la Securitatea locală tot ce afla, să rămână și el În istorie. Iar Într-o zi, ca să glumească, fiindcă toți glumeau cu maistrul Căreală În pauză, Vasile l-a Întrebat Într-o doară
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
a rânjit dând din cap. Dacă știi să și vorbești despre ce se va citi În seara asta, te primim, intri În familie. — Pot să-mi aprind o țigară? — Da, sigur, aprinde o. Vezi că-ți tremură mâna. Eu nu fumez, dar cu tremuratul am avut și eu probleme, În armată m-a apucat, când a trebuit să trec pentru prima dată În viață pe un pod. Nu știam până atunci că am fobia podurilor, așa am aflat, m-am făcut
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
fugit de undeva din fundalul neclar al fotografiilor cu Bacovia, rostea cuvintele Încet, ca pentru adormirea În frescă a poeziei, așa Încât nimeni nu a tușit În timpul lecturii, nimeni nu și-a ridicat ochii În tavan, În afară de bătrânul Tronaru. Mai toți fumau țigară de la țigară, scrumând pe jos. „Dacă nu voi găsi fericirea“, se intitula ciclul poematic al bardului, iar la sfârșit cu toții au răsuflat ușurați, au tușit, și-au dat coate. Ionela a pus deoparte chitara și i-a cerut lui
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Bă, puiule, mie nu-mi place cultura, dar oi fi fost, poate va zice, am o gagică acolo - și va râde grotesc, amenințător. Fii cuminte, Vasile Moare, poate că Îl va apostrofa Căreală. Și sigur va ieși din atelier să fumeze și să se Întrebe de unde naiba știa Vasile că Într-adevăr, Înainte să se Îmbete ca un porc, trecuse pe la Biblioteca Județeană. Numai că Vasile nu știa. Totul, de fapt, se petrecea În imagi nația lui de adolescent trist. 5
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
curat cum Maica Domnului l-a lăsat, să privească fără să știe ce Înspre cer, Înapoia cuvintelor. A Încălecat balustrada și și-a aprins o țigară, măcar să nu mai simtă duhoarea de hoit care Împuțea aerul. În sfârșit, și-a fumat Carpațiul pe jumătate și a aruncat chiștocul În apă, care l-a Înghițit cu indiferență. „Acum urmez eu...“ s-a gândit și s-a desprins de balustrada ruginită. O mână l-a prins atunci de guler și l-a Împiedicat
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
pe la zece și jumătate, el a invitat-o În vila părintească, ai lui erau la Pietroasele. Și În sufrageria vilei părintești Lucian a tratat-o cu lichior de nuci, i-a arătat casetofoanele, blugii, pușculița lui plină de dolari, au fumat More, apoi a sărutat-o și a vrut să o dezbrace. Dar ea l-a refuzat, că Încă nu se cunosc, că ar fi bine să se mai vadă o vreme Înainte să... el Însă, obișnuit să nu i se
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
invită Îngroziți că o să vii tu să te descoasă ei, ci te privesc calm, siguri pe ei, și chiar Îți zâmbesc, ca să nu te scapi pe tine de frică. Sunt și ei oameni, nu? Îl va certa un pic, vor fuma Împreună un BT, Îl va Învăța cum să se ferească de indivizi ca el, tovarășul Rogoz, În fond cadrele preferă să Îi vadă pocăindu-se pe neaveniții ăștia, preferă să Îi câștige de partea lor, pentru cauza partidului și Înflorirea
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Eu nu fac așa ceva. Eu nu ademenesc un bărbat după ce-i strâng mâna și-i spun îmi pare bine de cunoștință. Și nici măcar nu i-am strâns mâna. Eu sunt o femeie responsabilă și cumpătată. Eu nu fac excese. Mai fumez o țigară. Mai beau un pahar de vin. Dar nu-s genul care cade sub masă și așteaptă s-o facă toți poștă. Eu știu foarte bine cum sunt și mă simt foarte OK în pielea mea. Și uite că
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
la un semafor. Sophia vede o reclamă lumi noasă. El și ea. Foarte frumoși. Amândoi. Lângă ei, stau doi copii. Un băiețel și o fetiță. Și ei sunt la fel de frumoși. Și toți patru au dinții foarte albi. Poate că el fumează două pachete de țigări pe zi. Dar Pho toshopul a rezolvat asta. Toți patru râd fericiți, pentru că mănâncă cel mai bun iaurt din lume. Așa spune sloganul. Exact așa. Cel mai bun iaurt din lume. Cei patru oameni fericiți râd
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
ori. Cum îți explici asta? Are vreo logică? Habar n-am. Dar eu nu am pierdut nici o ocazie, prietene. Și ocazii am avut destule. Știi doar că banul deschide toate ușile și toate picioarele. Cavanosa nu se uită la mine. Fumează și se uită drept înaintea lui. Am iubit-o mult. A fost îngerul meu. A fost singura mea rațiune de a merge înainte. De a mai face ceva. Dar n-am reușit să mă lupt cu bucata asta de zgârci
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
botezat-o eu, căci ei credeau în Dumnezeu și mama, o chiaburoaica, prezența încredere că nu îi va turnă pentru această hotărâre. Doctorul avea un fiu de vârsta mea. Mi-l amintesc pe tatăl meu, cum stătea în bucătărie și fuma, aruncând fumul în sus, cu o privire goală și o fată perplexa. Nu era normal la un militar, care luptase la Cotul Donului, în 1944, august, la Iași și scăpase cu viața și care era în fața noastră, a copiilor, hotărât
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]