15,687 matches
-
Evident, privitor la stările lumii, poetul și gânditorul Horia Stamatu pare să aibă intuiții apropiate de cel care scrisese Ființă și timp. Poemele sale sunt edificatoare în privința acestui tip de viziuni: „În tot mai rotund/ se-nvăluie totul/ și nopți fără fund/ ascund Sabaotul” (În Haos); Sau: „Râul cel negru, râul cel negru/ înconjură lumea” (Râul cel negru). Simbol al întunecărilor lumii, al întunecării sensurilor, al prăbușirii celor mai înalte valori (Nietzsche este și el pe aproape), Râul cel negru trimite cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
heracliticul panta rhei) va mai apărea și în alte poeme, cum sunt Cronică sau Același râu din care cităm: „Același râu/ Îl duc mereu/ cu maluri albie curgând/ în el apune Domnul Zeu/ ca să răsară gând cu gând/.../ Dar fără fund și fără mal/ e fără guri și nici izvor/ adeseori e doar un val/ mereu din el începător/ Vai ce adâncă-i noaptea lui/ și fără margini e de clară/ temeiul ne-temei oricui/ cu mine-apune să răsară”. Iată, spicuite
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
naturale sunt cheile unei alimentații sănătoase. chipsurile, produsele semipreparate, sosurile „ready made,” printre sutele de prostii care există pe piață, sunt chimicale cu nici o valoare nutritivă. Este ca și cum ai incerca să umpli o găleată care are o gaură mare pe fund. Hrănitul sănătoas are un efect de domino. Alegerea corectă de dis de dimineață ajuta în menținerea unei alimentații sănătoase pe parcursul restului zilei. MCD: cât de important este acest domeniu pentru viața din ziua de azi? CTA: Eu cred că este
Corina – antrenor de fitness şi nutriţie [Corola-blog/BlogPost/93686_a_94978]
-
multă lume este amestecată și interesată. Numai un om vine și în fiecare zi se dăruie câte puțin, făcând pământul martor zbuciumului său... Din când în când, ca să fiu sincer, mai apare câte o dragă, care, scormonind nisipul, scoate din fundul apei pietrișul fin și câte un pic de istorie... Din acest imperiu de tristețe și de istorie, plină de romanitate, am plecat într-o zi trei oameni în sensul invers acelor de ceasornic. Am lăsat în urma noastră aerul plin de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
treceți pe sub masă, aveți grijă să nu vă împiedicați! Să nu vă loviți, să nu îmbrânciți alți copii, să nu plângeți, să nu țipați, să nu...Ați înțeles ce v-am spus? Băgați bine la cap, că altfel, vă bășic fundul când ieșim din biserică! -A-ha! bâiguiam noi, privind-o cu ochi bulbucați. -Auziți, voi? Să vă-nchinați înainte de a trece pe sub masă! Că altfel... -A-ha! murmuram noi. -Auziți, voi? Să nu uitați să treceți de trei ori pe sub masă! Băgați
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
lemn...Truc vechi! Atunci urma o bătaie cu pumnii și cu ouăle de prin buzunare, de zburau albușurile și gălbenușurile, precum schijele proiectilelor. După asta, urma chelfăneala de la mama, când vedea în ce hal arăți. Urechi înroșite, păruială, palme la fund...Ce fericit eram!.. Așa ne apropiau de Dumnezeu părinții noștri în acele zile sfinte, spre disperarea lui Ucigă-l Toaca, ce se străduia să ne abată din luminosul drum. Ce nu făcea Ticălosul ca să ne ispitească, să ne piardă! Știa
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
Mitică, „întoarce pârțu’”? Mustăcind, nea Mitică a explicat filosofic: -Băă, se vede că voi nu știți pe unde face găina oul! -Ba știm! am răspuns noi într-un glas. -Pe unde, mă, pe unde? a insistat nea Mitică. -Pe la fund! am răspuns iar, într-un glas, ca niște școlari premianți. -E, păi tocmai asta e! prinde nea Mitică spirifanțul oului. Ăla e pârțu’ găinii, băă! Ca să facă oul, ea întoarce pârțu’. Și ca să facă tot mai multe, trebuie să o
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
plecau toți din oraș, el da iama prin locuințele oamenilor și le lua tot ce găsea și le vindea în tancioc. Nu trecu mult după învălmășala asta că începură avioanele să urle , un urlet greu de oțel, ieșit parcă din fundul pământului. În tăcerea acelei zile de vară care se așternuse peste tot, urletul lor era însăși moartea strecurată în sufletul fiecăruia. și Praporică trist cu capul în jos : ,,Astăzi s-or duce spre Ploiești, dom’ sergent ! ne-or ierta dom
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
beznă de-ți băgai degetele în ochi, fără să le vezi. La început a ezitat să urce, dar, cum era hotărâtă să colinde, își zise: -Hai, fricoaso, nu știi unde-ai plecat?! La etajul unu, ca dintr-o grotă fără fund, răbufneau dintr-un apartament niște țipete disperate, de femeie îngrozită, însoțite de bufnituri și bușituri. -Aoleo! Ajutoor, oameni buni, ajutoor! Mă omoară bețivul! Aaau! Aaau! -Taci, nenorocito, că te gâtui dacă mai țipi! răcnea o voce de gorilă turbată. Din
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
chiar în bătaie de joc. Cuvântul despre dragoste e cunoscut numai îngerilor, dar și acelora, numai prin lucrarea iluminării. DRAGOSTEA E DUMNEZEU. Iar cel ce voiește să arate hotarul (definiția) Acestuia, e ca cel ce, orb fiind, numără nisipul de pe fundul oceanului” (Filocalia vol. 9, pag. 425). *** 2. „Cele trei mari virtuți creștinești sunt: credința, nădejdea și dragostea. Dar mai mare decât toate este dragostea. Căci DUMNEZEU SE NUMEȘTE DRAGOSTE. Dar eu (pe cât pot să înțeleg), pe una o văd ca
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382180_a_383509]
-
a tot cugetul potrivnic, adică dragostea nu cugetă nimic potrivnic cuiva. Dragostea după calitate, e asemănarea cu Dumnezeu, pe cât e cu putință muritorilor. Iar după lucrarea, dragostea, e o beție a sufletului. După însușire, dragostea e izvorul credinței, adâncul fără fund al îndelungii-răbdări, oceanul smereniei. FERICIT ESTE CEL ARE FAȚĂ DE DUMNEZEU UN DOR ASEMĂNĂTOR CELUI PE CARE-L ARE ÎNDĂGOSTITUL NEBUN FAȚĂ DE IUBITA LUI” (pag. 425). SFÂNTUL IOAN SCĂRARUL (579, Siria-649, Muntele Sinai), a intrat în mănăstirea din Muntele Sinai la
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382180_a_383509]
-
eu, spuse a doua. - Potoliți-vă, ielele nu își pot lua soți! Toate cele trei iele căzură de acord că pentru moment trebuiau să îl ascundă pe Petruș, așa încât îl ridicară din pat, închizându-l într-unul din dulapurile din fundul odăii, ca pe un sac cu cartofi. Rățoiul cel bătrân le urmărea de sub pat, așteptând să vadă cine era Mira și de ce ielele se ascundeau de ea. Nu trecu mult și în căsuță intră o fată de o frumusețe nemaivăzută
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
a lor rușine, cum ar fi procedat? Dar trădătorii de neam și țară, cozile de topor, mai devreme sau mai târziu, își vor primi ceea ce merită, dar până atunci le spunem ce zicea un scriitor francez: „Unii dintre aceștia au fundul mai mare decât capul”, să nu zicem vorba românească „poartă o pălărie mai mare decât capul”. Parada militară a adus foarte multă bucurie sufletească miilor de participanți și în special copiilor, care cu tot Gerarul de afară, s-au urcat
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
tresaltă, zguduindu-se în râsete, „ilusionându-se”! Totuși, valul de bună dispoziție și imponderabilitate e punctat de momente de liniște și seriozitate. Nici nu s-ar putea altfel! Spaniolii sunt catolici din convingere, mereu gata să guste din cupa vieții până la fund, dar nu uită să mulțumească sorții pentru darurile cu care i-a înzestrat. Orașul care trăiește în stradă nu se dezminte de vocația sa religioasă în zilele de 17 și 18 martie, când mii de localnici împânzesc străzile, aducând ofranda
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
de lege: canalizare, apă potabilă, străzi asfaltate și curent electric. 55 de comune au căpătat statut de oraș, dar numai pe hîrtie. Țăranii au fost chemați la referendum. Li s-a promis asfalt în locul glodului și canalizare în locul privatei din fundul grădinii. În realitate însă, totul a rămas nemișcat. Doar taxele țăranilor s-au ridicat la nivel urban și, cum nu se putea altfel, salariile funcționarilor de la primărie s-au ridicat la același nivel. Ce să mai zic de ultima creștere
ORAŞELE-FANTOMĂ, PUTIN ŞI VÎNĂTORUL-ŞEF [Corola-blog/BlogPost/93163_a_94455]
-
despre satul românesc este promovată și de sociologi sau de analiștii care se pricep la toate, mai puțin la regulile limbii române, că de cele ale bunului simț nici nu are rost să mai vorbim, care tot numără privatele din fundul curții și se amuză la emisiunile tembele ce găsesc sau mai curând fabrică indivizi care chipurile nu știu în ce țară și în ce an trăiesc, fără să vadă că atâtea comune s-au schimbat radical, iar o explicație stă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
slăvită,/ Făptura Ta e toată aurită,/ Iar ochii tăi din aur cald răsar,/ Ca niște stele limpezi de cleștar./ Și ochii tăi grăiesc fără cuvinte. Sunt plini de-adâncă, mută rugăminte./ Sunt ochii tăi adâncuri de iubire,/ Sunt iazuri fără fund de dăruire./ Dar să-i asemăn cu ceva nu pot,/ Că-n ochii tăi e, Maică, cerul tot./ Și-așa, deatunci, din clipele tihnite,/ De când în tinda casei liniștite/ Cu ochii tăi în mută rugăminte, / Tu te-nchinai cu foc
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
întunericului, din pământ, din holdă, din foc și din gheață, din mugetul vacilor și din scuturarea frunzelor, vino cu morții, vino cu viii și cu cei ce nu vor fi...Vino și ridică-mi cuvintele, ca o bolborosire fierbinte din fundul mâlului care mă robește, până la fața undelor lucii de sus, de deasupra piscurilor, de deasupra cerului, către plutirea slobodă a închipuirii tale preacurate". Sunt cuvintele pe care purtătorul de cuvânt al gazetarului de la Bilete de papagal le rostește de fiecare
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
nu-mi mai amintesc numele, păstrez doar silueta sa de fum, o doamnă blândă, cu păr nins de vreme), mi-a arătat într-o zi fondul documentar al Bibliotecii. Cărți apărute în anii de demult, ascunse în câteva dulapuri din fundul sălii cu multe alte dulapuri. Volume, autori, ediții interzise în acei ani, poprite în fondul documentar și, oricum, de nerecomandat unui elev. Mi le-a arătat, mi-a recomandat ce să citesc, cu rugămintea doar ca să nu spun nimănui. Să
Un liceu, o bibliotecă... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8276_a_9601]
-
rubrici. La rândul meu, mă pot simți ofensată citind sub semnătura dumneavoastră versuri precum acestea, intitulate, la nimereală parcă, îngerească: "pe pământ sunt doar până la glezne/ și chiar dacă sunt scund/ dacă mă înalt pe vârfuri/ lovesc cu capul îngerii în fund". Inutil să vă amintesc că Euridice a fost femeie și că Nietzsche nu obișnuia să înjure. Iată o strofă: "ca un Euridice palid în oglinzi/ m-am spânzurat de seninul unei grinzi/ și am o aură galbenă, hepatică aș zice
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]
-
cu cele minerale, hrănindu-mă cu semințe de catedrale: nu sunt în stare să sufăr așa cum trebuie, nu sunt în stare, sentimentul e arhaic într-o inimă nisipoasă care se surpă prin ungherele ființei, ca un bolovan mă duc la fundul credinței, cu spinarea zidită. Aștia-s ochii, vag rotunjiți în hrisolit, alunecători pe sub mantaua terestră: recunosc o pictură rupestră scandaloasă și-mi dau seama că sunt tot acasă, sub mormanul de nopți nedormite aruncate sub pat, întinerind incomod, cu zvâcniri de
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
în mediile de mare îmbulzeală, tinerii sunt cei mai primejduiți, din lipsă de imunitate, iar dacă cineva afirmă că infectarea aduce și anume avantaje celui avariat, e indicat să schimbăm postul, și rămînînd în fața micului ecran să urmărim mai degrabă fundurile goale ce ni se întind în prim plan, rotunjite imens, chiar pe ecranele cele mai plate". Spre a ne opri încă o dată asupra trecutului persistînd ca prezent, convertindu-și intempestiv condiția fantomatică într-un personaj cu care ne putem întîlni
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
lucrurile se vor îndrepta. Oamenii onești din generațiile mature s-au ținut departe de poltitică, având în minte funestul model comunist. Tânăra generație s-a prins, însă, cât ai clipi, că politicul constituie speranța unei vieți ușoare, dacă știi ce funduri să pupi și din ce mâini să ciugulești grăunțele. În ce mă privește, pentru prima oară după ani și ani în care am crezut în schimbare, n-am să mai merg la vot. Mi-e de ajuns să văd fețele
Eu cu cine votez?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8438_a_9763]
-
totdeauna" (Casa ca un ou roșu de lemn). Destinul poetic, inițierea gândită ascensional, conduc, inevitabil, la derealizare: "tocmai acum cînd ochii mei/ nu mai au grija propriului chip să-l susțină/ tocmai acum cînd ochii mei/ sînt un lac fără fund un triunghi al Bermudelor/ pe unde realitatea dispare fără urmă". (Cum își reglează inima avantaje din viitor). Potopul descris la început e un pretext pentru a destructura și biografia poetului. Tonul scăzut, egal, pare să nu mai însoțească o spunere
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
astea două aș vrea să am un înger grăsuț și un demon grăsuț de păcate să nu-mi ceară socoteală păcatele mele hrană lor să le fie și când oi obosi de-atâta viață să adorm leneș și fericit între fundurile lor moi elefantul în patul meu adormise elefantul m-am dus în bucătărie să-mi fac o cafea privirea mi se încețoșa și mâinile mi se desfăceau de lene mergeam atât de ușor că nici gândacii nu mi-au simțit
Ofelia Prodan - Elefantul din patul meu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8516_a_9841]