70,946 matches
-
poate că ar fi fost o idee mai bună să fi apărut pe casetă ori compact disc, în lectura autorului. În fața microfonului Societății Române de Radiodifuziune (S.R.R.), prin 1935, Mircea Eliade observa că oamenii se ocupă prea puțin cu aspectele fundamentale ale vieții: "Este ciudat cât de puțin se interesează oamenii de lucrurile esențiale..." Această mărturisire, în care se simte pulsul febrilității întregii generații din care făcea parte și al cărei "șef" era considerat, are rolul de a stabili, în mod
LECTURI LA ZI by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/14273_a_15598]
-
scena din biroul avocatului care trebuia să înregistreze renunțarea naratorului la dreptul de moștenitor: "Nu!". Ar mai fi multe lucruri de spus despre acest roman, despre intertextualitățile lui (cu Mateiu I. Caragiale, autor despre care Alexandru George a scris studii fundamentale; cu I.L. Caragiale; cu Camil Petrescu; cu G. Călinescu din Enigma Otiliei ; cu autori străini, de la Balzac și Dickens pînă la Proust, cu o însemnătate generativă în cazul celui din urmă), despre virtuțile lui stilistice, despre momentele lui lirice și
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
ani. La facultatea de Litere, Alexandru Ciorănescu s-a simțit foarte legat de profesorii N. Cartojan, Charles Drouhet și Ramiro Ortiz, pentru teza de licență luându-și ca subiect Scriitorii români și Italia. Încă de pe atunci, se conturează orientarea lui fundamentală: "comparatismul era cea dintâi curiozitate sau poate cea dintâi vocație a mea". De aici, apropierea de franciști și italieniști. S-a bucurat de prietenia și bunăvoința lui Drouhet, care era în acei ani un bătrân hemiplegic, având o ciudată monomanie
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
istoriei românilor (1845), Despre starea socială a muncitorilor plugari în principatele române în deosebite timpuri (1848), Mersul revoluției în istoria românilor (1850), Chemarea economică a principatelor dunărene (1850), Mișcarea românilor din Ardeal (1851) și Românii sub Mihai Vodă Viteazul - lucrare fundamentală rămasă din păcate neterminată, ce relevă o concepție înaintată cu privire la istorie și lupta poporului pentru libertate, dreptate și independență, singura în măsură să asigure mersul înainte și, concomitent, devenirea plenitudinară a poporului român. Stăpânit de nădejde, călăuzit de credința nestrămutată
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
singura noastră sinteză dintr-un capitol plin și încheiat de eminescologie. Cele două părți ale studiului-curs, din anii universitari 1945/1946, respectiv 1946/1947, au meritul că iau în discuție, cu o mare doză de obiectivitate critică, cele două atitudini fundamentale în complexul receptării lui Eminescu, prima de ("glorie negativă") care a deschis un curent al contestărilor, cealaltă de interpretare pozitivă, critic-științifică și de fixare a valorii poetului în literatura română și universală. Două motive majore par să stea la baza
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
piatră!”), nici Papă Francisc nu a dat undă verde homosexualității atunci când s-a întrebat retoric „Cine sunt eu ca să judec?”. Dar și Unul și celălalt s-au interpus între prigonitori și prigoniți și le-au adus aminte primilor că datoria fundamentală a oamenilor este să-i accepte pe frații lor. :: The One, iunie 2014 Foarte pertinente toate argumentele și în același timp, frumos spus. Dragostea e esențialmente același sentiment, indiferent de oamenii care o trăiesc. Dacă nu ai fi amestecat religia
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
căci nu mai au de unde să se împrumute, în ciuda multiplicatorului lui keynes. să nu uităm că la asta se adaugă și factori precum îmbătrânirea populației și împuținarea resurselor, deci subiectul devine cu atât mai complicat. e nevoie de o regândire fundamentală a sistemelor economice în care trăim, from craddle to grave ca să spunem așa, pentru că e nevoie și de creare de slujbe (ex: prin reforma sistemelor educaționale, prin stimularea antreprenoriatului, prin dereglementare făcută inteligent) și de social safety nets, atât timp cât nu
Protecție pentru oameni, nu pentru slujbe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82449_a_83774]
-
vorbe nu au ce căuta într-un stat de drept, în care toți cetățenii au drepturi egale. Ceea ce avem de făcut este să acționăm, să folosim pârghiile pe care statul de drept ni le pune la dispoziție pentru apărarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor săi. Atunci cand demnitatea umană a oricăruia dintre noi este lezata, cel care pierde nu este doar cel vizat. Pierdem cu toții dacă acest comportament este încurajat. Dacă alegem să tăcem atâta vreme cât “nu este vorba despre noi”. Dacă nu vrei
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
politică și din afaceri se adună timp de o săptămână pentru a discuta, departe de presă, cu pasiune, dar fără ură, fără răutate, fără atacuri sub centură și fără invective, adică în cea mai bună tradiție a dialogului socratic, textele fundamentale ale civilizației noastre. Ti se pare o idee nebunească? Află că, numai în ultimii ani, atât Madeleine Albright, cât și Condoleezza Rice, ca să-ți dau doar două exemple, s-au supus acestui exercițiu. Institutul Aspen există de mai bine de
Farmecul pierdut al dialogului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82485_a_83810]
-
am gasit lumbajul vostru prea căutat, prea studiat, pentru teme atât de firești. Din punctul ăsta de vedere, cel mai “de acolo” a fost Cătălin Ștefănescu, foarte natural și cu cuvinte simple, despre obiceiuri ce ar trebui să ne fie fundamentale. Oricum, apreciez gură de aer curat adusă de teme prea puțin văzute pe posturile TV românești! La mai multe!
Viaţa tihnită by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82671_a_83996]
-
desigur, obligatorie, dar nu și suficientă. în aura unei personalități intrau pentru noi pe atunci biografia, familia și relațiile ei, modul de a te purta, strălucirea spontană la nivel social și, evident, atitudinea politică: ea rămînea pînă la urmă criteriul fundamental. Paradoxul oferit la acest capitol de dictatură mi se pare unul dintre cele mai curioase și mai fertile: doar sub dictatură observi aproape instantaneu care sunt opțiunile politice ale unui om. Instantaneu și fără greș. într-un regim criminal, opțiunea
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
incomparabil cu troglodiți și lozincarzi ca N. Moraru și M. Novicov, te întrebi cum de a putut Ov. S. Crohmălniceanu așterne pe hârtie asemenea enormități. Mult mai târziu, în istoria sa, Literatura română dintre cele două războaie, își va schimba fundamental viziunea cu un unghi de 180 de grade. Credea cu adevărat în ceea ce spunea sau se comporta ca un simplu activist, conformându-se "directivelor" de partid? Sau, mai grav, se manifesta ca un fanatic? Ar fi de știut. E prea
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
lucrărilor de istorie literară. "Reeducarea" își făcuse oarecare efect, întrucât "incriminatul" încerca să fie mereu "pe linie", ca în "cronicile optimistului" de mai târziu, fără să renunțe, în esență, la apărarea esteticului, în ciuda tuturor concesiilor, de obicei, impuse. Opera lui fundamentală, Istoria literaturii române, revizuită, precum și monografiile Nicolae Filimon și Grigore Alexandrescu, scrise în anii '50, sunt aproape neatinse de morbul sociologismului vulgar. Cartea masivă a Anei Selejan, cuprinzând cele două studii,Trădarea intelectualilor și Reeducare și prigoană " este una de
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
și l-a prezentat Parlamentului European sub forma unui raport special. Rezoluția Parlamentului privind Codul s-a bazat pe propunerea mediatorului, cu câteva modificări aduse de dl. Perry, raportor pentru Comisia de petiții a Parlamentului European. STATUTUL CODULUI Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene a fost proclamată în cursul reuniunii la nivel înalt de la Nisa în decembrie 2000. Ea conține ca drepturi fundamentale ale cetățenilor dreptul la o bună administrare și dreptul de a sesiza Mediatorul European în cazul unei administrări
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
câteva modificări aduse de dl. Perry, raportor pentru Comisia de petiții a Parlamentului European. STATUTUL CODULUI Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene a fost proclamată în cursul reuniunii la nivel înalt de la Nisa în decembrie 2000. Ea conține ca drepturi fundamentale ale cetățenilor dreptul la o bună administrare și dreptul de a sesiza Mediatorul European în cazul unei administrări defectuoase. Obiectivul Codului este acela de a explica pe larg ce înseamnă în practică dreptul la buna administrare menționat în Cartă. DREPTUL
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
din statele membre, are dreptul să sesizeze mediatorul uniunii în cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor sau organismelor comunitare, cu excepția Curții de Justiție și a Tribunalului de primă instanță în exercițiul atribuțiilor lor jurisdicționale. (Articolul 43 al Cartei Drepturilor Fundamentale) Aprobând Codul, Parlamentul European a adoptat de asemenea o rezoluție, prin care invită Mediatorul European să îl aplice atunci când analizează cazuri de pretinsă administrare defectuoasă, în scopul respectării dreptului cetățenilor la o bună administrare, prevăzut în art.41 din Cartă
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
plan profesional, cât și personal; f) credibilitatea - informațiile furnizate de rapoartele și opiniile auditorilor interni trebuie să fie fidele realității și de încredere. Art. 5. - Codul privind conduita etică a auditorului intern este structurat în două componente esențiale: a) principiile fundamentale pentru profesia și practica de audit public intern; b) regulile de conduită care impun normele de comportament pentru auditorii interni. CAPITOLUL II PRINCIPII FUNDAMENTALE Art. 6. - În desfășurarea activității auditorii interni sunt obligați să respecte următoarele principii fundamentale: A. Integritatea
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
5. - Codul privind conduita etică a auditorului intern este structurat în două componente esențiale: a) principiile fundamentale pentru profesia și practica de audit public intern; b) regulile de conduită care impun normele de comportament pentru auditorii interni. CAPITOLUL II PRINCIPII FUNDAMENTALE Art. 6. - În desfășurarea activității auditorii interni sunt obligați să respecte următoarele principii fundamentale: A. Integritatea Conform acestui principiu, auditorul intern trebuie să fie corect, onest și incoruptibil, integritatea fiind suportul încrederii și credibilității acordate raționamentului auditorului intern. B. Independența
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
a) principiile fundamentale pentru profesia și practica de audit public intern; b) regulile de conduită care impun normele de comportament pentru auditorii interni. CAPITOLUL II PRINCIPII FUNDAMENTALE Art. 6. - În desfășurarea activității auditorii interni sunt obligați să respecte următoarele principii fundamentale: A. Integritatea Conform acestui principiu, auditorul intern trebuie să fie corect, onest și incoruptibil, integritatea fiind suportul încrederii și credibilității acordate raționamentului auditorului intern. B. Independența și obiectivitatea 1. Independența. Independența față de entitatea auditată și oricare alte grupuri de interese
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
Codul etic al funcționarului public din administrația fiscală, care își desfășoară activitatea în domeniul asistenței contribuabililor, denumit în continuare funcționar fiscal, stabilește obligații pentru personalul care își desfășoară activitatea în Ministerul Finanțelor Publice și în unitățile sale subordonate, formulează principii fundamentale și definește obiectivele care trebuie respectate de către toți funcționarii fiscali din cadrul structurilor de asistență pentru contribuabili, precum și de întregul personal fiscal care vine în contact cu aceștia, în vederea creșterii încrederii în autoritatea fiscală și a prestigiului acesteia în rândul publicului
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
Ministerului Finanțelor Publice și al unităților sale subordonate acționează conform prevederilor Constituției României, republicată, Statutului funcționarilor publici, regulamentului de organizare și funcționare al unității din care face parte și celorlalte dispoziții legale care reglementează activitatea de asistență. CAPITOLUL II PRINCIPII FUNDAMENTALE În activitatea de asistență a contribuabililor vor fi respectate următoarele principii fundamentale: 1. Principiul egalității Potrivit art. 16 din Constituția României, republicată (Egalitatea în drepturi), cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
României, republicată, Statutului funcționarilor publici, regulamentului de organizare și funcționare al unității din care face parte și celorlalte dispoziții legale care reglementează activitatea de asistență. CAPITOLUL II PRINCIPII FUNDAMENTALE În activitatea de asistență a contribuabililor vor fi respectate următoarele principii fundamentale: 1. Principiul egalității Potrivit art. 16 din Constituția României, republicată (Egalitatea în drepturi), cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege. Pornind de la prevederile constituționale menționate, unitatea
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
și care, mai mult, o și poate salva. E, oricum, formulată aici ipoteza unei ecuații, ale cărei necunoscute sînt lumea și arta. Adică, aglomerarea de forme și sensul. Ce le unește este structura lor care nu exclude vagul, ca dat fundamental ce explică fascinația. De n-ar fi el și de n-ar fi fundamentul edificat în fascinație (nu în vreun alt fel de utilitarism), lumea ar fi cu adevărat plictisitoare. Așa, rămasă în permanență în stadiul ipoteticului, desfășurîndu-se ca actualizări
I.L. Caragiale, un hedonist în labirint by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/11121_a_12446]
-
Acum se apucase să le recitească, să le catalogheze, să le lase în ordine. Și, totuși, au fost amânate din nou când, la scurt timp, a fost rugată să se ocupe de reeditarea ediției Ion Pillat în colecția de "Opere fundamentale". În ciuda recomandărilor medicului de se menaja cât mai mult, a regândit alcătuirea volumelor și a întocmit în doar câteva luni un tabel cronologic amănunțit. La sfârșitul lui 1999, când pregăteam pentru tipar monografia amintită, Cornelia Pillat a ținut cu tot
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
cuvintelor ce se înșiruie în versuri. Să fie atunci ,de la musique avant toute chose"? Nu, nu se depistează o asemenea intenție. Atunci, abisuri de idei, sensuri profunde la fiecare pas? Nici asta, de ce să identificăm realizări străine de intenția artistică fundamentală? în poemele lui Mazilescu se realizează ceva propriu liricii, și anume zborul în libertate și sinceritate al trăirilor. Poetul, în genere, nu este un cugetător ce-și uimește contemporanii cu idei, ci cu sentimente de adâncime, cu idei simțite. Stihurile
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]