745 matches
-
sacrificat propriile interese economice în favoarea politicii de strangulare a Austriei. Am pariat întotdeauna pe calul al cărui insucces era previzibil, pe dl. Krüger, pe Abdul-Aziz, pe Abdul Hamid 31, pe Wilhelm de Wied32 și, în final, am comis cea mai funestă eroare posibilă și am făcut marele "plonjon" pariind pe herghelia Berchtold 33. Conferința diplomaților La puțin timp după sosirea mea la Londra, spre sfârșitul anului 1912, Sir Edward Grey a angajat negocieri oficioase pentru a evita degenerarea războiului balcanic într-
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
normal. În taxi, doamnă, în pat, curvă". Convins de gândul acesta, consimte să se mulțumească deocamdată cu "alte mișcări labirintice ale limbii", așteptând ca taxiul să ajungă la destinație. Dezastru, însă! Odată ajunși la Leslie acasă, are loc naufragiul, răsunător, funest, cumplit. Cei doi tineri eșuează pe o canapea, așezată sub un tablou de Degas, Stingo pomenindu-se, la capătul a două ore, că ajunsese la fel de departe ca în taxi. Folosise toate strategiile posibile pentru a înfrânge rezistența lui Leslie, dar
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai sunt sechela pustiului imund/ Dar că o fiara franța În hâite s-au retras/ Să caute prin hăuri strigoiul muribund./ Cu urlete macabre cei ce-au adus din Est/ Ororile dementei În fum și-apocalips/ În cimitirul nopții sărbătoresc funest/ Ședința de adio În hainele de gips.” La Străulești ori În palate se Întâmplă În plin veac douăzeci fapte care zguduie omenirea: „Peste veacul douăzeci/ Preaîntunecate javre/ Duc la Străulești pe veci/ Șiruri negre de cadavre”...; „În palate sicofanții;/ Cioclii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Ovidiu. El plănuiește să apeleze la un brav gladiator/ Ce are meseria de crunt omorâtor cu gândul ca acesta să-i ucidă pe poet și pe iubita lui ca amândoi alăture să peară (I 1). Din punctul de vedere al funestului personaj, dispariția definitivă a rivalului său e singura ce i-ar putea aduce alinare : În fine, să văd smulsă o plantă otrăvită/ Din calea vieții mele, prin ea nenorocită/[...] O ! Scumpă răzbunare, al furiilor dar !/ Mi-oi potoli eu setea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Și Istrul chiar cu Stixul eu l-aș schimba, de este/ Vrun Stix cumva pe lume (Ponticele, IV 14). Încă de la întemeierea sa, cetatea Tomis stă sub semnul morții, iar eruditului autor al Metamorfozelor nu-i pot scăpa conotațiile legendare funeste. Numele orașului amintește de crima Medeei, uciderea fratelui Absyrtos (De-atunci îi zice Tomis acestui loc fiindcă/ O soră pe-al său frate aice l-a tăiat - Tristele, III 9), vecinătatea Tauridei, sălașul Ifigeniei, actualizează practica sacrificiilor umane (Tot sub
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
numa nchipuiri, Hecuba spune că fata a cerut insistent să fie lăsată să iasă din casă promițând că-și va înfige-n buze dinții spre a tăcea (III 7). În fapt, Casandra vrea doar să deconspire taina nevestei lui Menelau, funestă pentru troieni : A rupt o legătură sacră, a ofensat/ Zeii cari cer astăzi cumplită răzbunare/ [...] Asupra tuturora blăstăm, și-asupra mea ! (III 8). Două scene de război îi arată pe supușii lui Priam în stări de spirit opuse. Când Hector
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
flăcări,/ a prăbușit bolovanii tăiați de Phoibos [...] Ganymedes [...] cetatea nașterii tale/ e mistuită de foc. Încercând să-și susțină nevinovăția, Elena îl acuză pe Priam că nu l-a ucis pe nou-născutul Paris, ivit în visul mamei sale ca un funest tăciune-aprins. Corul troienelor părăsite de Zeus laolaltă cu flacăra ofrandelor sacre din templu se întreabă dacă zeul mai observă din cer pătimirile lor și văpăile focului care le-a mistuit cetatea, apoi aruncă blestemul asupra corabiei lui Menelau : fie să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
foc cumplit/ Supt fulgerele care adâncul le-ar trimite ? (I 1). Din groapa sacrificiilor se înalță flăcări, iar Casandra are viziunea Troiei aprinse ( În jurul meu sunt flăcări... Cetatea arde...), în timp ce doica amintește de dușmănia zeilor din adâncuri întrevăzută în vâlvătaia funestă (Ura lor arde ne-mpăcată/ Și flăcările-albastre menesc nenorociri - I 1). Între semnele rele ivite la sosirea Elenei la Troia este și trăsnetul abătut pe neașteptate asupra orașului : Din seninul cerului a căzut/ Un fulger ca un sfredel de foc drept
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Ifigenie și de prietena ei, terestra Chrysis, personaj inventat de Eliade pentru a sublinia un efect de contrast similar cu cel obținut de Sofocle prin prezența blajinei Chrysothemis alături de înverșunata ei soră, Electra. Vântul care împiedică pornirea expediției are rezonanță funestă pentru Ifigenia : Totul mi se pare atât de ciudat, atât de ciudat. De cum am pătruns în Aulida, ne-a asurzit vântul (I 3) . Chrysis socotește însă că furtuna e aducătoare de noroc, de vreme ce ea a oferit răgazul cuvenit ceremoniei nupțiale
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
secret apăsător, devine ambiguu tocmai prin contrastul dintre ignoranța ei nevinovată și cunoașterea lui nefastă. Ifigenia lui Eliade știe însă mult mai multe decât toți cei din jur și dovedește virtuți profetice. Ca orice Casandră în stare să discearnă semnele funeste în situații aparent fericite, ea rămâne neînțeleasă până și de cele mai apropiate persoane. Prietena ei Chrysis îi reproșează că percepe nefiresc lucrurile (Tu nu vezi ca toți oamenii), îi contestă capacitatea de a-și închipui ursitul, pe care o
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
i-au cerut, simetric, tânărului rătăcit în drum spre Teba, să omoare un bătrân năzuind să ajungă la Kolonos. Prima reacție a lui Eumet, care nu și-a mai pătat vreodată mâinile cu sânge omenesc, este de a respinge oracolul funest drept umbră infernală, pricina rătăcirii și izvorul nenorocirilor (II 3). Presimțind că face obiectul divertismentului lor, tânărul îi întreabă pe zei : ce petrecere sălbatică aflați în jocul cu destinul ? (II 3). Mai apoi, el cedează și pornește în căutarea victimei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
multiple, el complică excesiv lucrurile, iar pitorescul substituie acumularea lentă de tensiune. Când reface istoria Casandrei, Nicolae Iorga pornește de la o tragedie a lui Eschil (Agamemnon) și alta a lui Euripide (Troienele) păstrând în parte simbolistica originalului, de pildă conotațiile funeste ale focului omniprezent. Alți autori se inspiră din câte o piesă elină : Petru Dumitriu și Iosif Naghiu reiau prima secvență a Orestiei eschiliene, Radu Stanca, Nicolae Ionel și Vlad Zografi se întorc la una sau alta din tragediile lui Sofocle
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lucrurile s-ar desfășura așa cum vor nemuritorii. Liber să acționeze, conștient de sine, omul nu mai e jucăria destinului, ci îl înfrânge, ceea ce duce la anularea tragediei în sens clasic. Alteori însă, intervențiile în desfășurarea evenimentelor temporizează doar împlinirea destinului funest. La Nicolae Iorga, troienii ajung să-i dea crezare Casandrei, ceea ce nu salvează cetatea, căci tânăra înzestrată cu harul profeției interpretează acum greșit semnele. Schimbând o trăsătură esențială a eroinei mitice, faptul că nimeni nu o ascultă, autorul trebuie să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
face cure de nămol la Tekirghiol. Odată, așteptând în gara din Constanța poșta pentru mica localitate balneară, îl întâlnise pe vameș. Foarte în vârstă, dar ținându-se bine, veșnic posomorâtul Farcaș viețuia, așa cum îl anunțase pe Constantin, în scrisoarea lui funestă, pe țărmul Mării Negre. Singur, dar înconjurat de un mic cerc de tineri cărora le servea drept călăuză în viață. Ura și convingerile lui, rămase intacte, găseau în confuziile postcomunismului un teren favorabil să prolifereze, asigurându-i un statut de fost
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
acesta izbucnește, "Marea criză" este departe de a fi rezolvată. Europa oferă spectacolul unei utilizări sub cotele normale a utilajelor și a milioane de oameni. După zece ani de la "joia neagră" de pe Wall Street, criza continuă să-și etaleze consecințele funeste, începînd cu cea care la Berlin, a adus la putere în ianuarie 1933, un fost caporal al Reichswehrului, de origine austriacă, devenit liderul carismatic al Partidului Național-Socialist. Venirea la putere a nazismului Înfrîngerea din 1918, prăbușirea Reichului imperial, răz-Ituiul civil
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și cel mai strălucitor dintre sori așteaptă supuși gesturile voinței Sale? Hei bine, această indiferență, prea des întâlnită în practică, această răceală ireverențioasă față de Misterul euharistic, care într-un preot ar părea de neconceput, aduce totdeauna cu sine o contralovitură funestă și deplorabilă devoțiunii Inimii Preasfinte. Pentru că este adevărat că putem să adorăm Inima lui Isus, chiar și în ipoteza dezolantă că El nu s-ar afla decât în Paradis; însă, din moment ce credința ne deschide calea prin austeritățile Misterului euharistic, [El
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Mai era la Victor Iamandi nemulțumirea că nu putea dispune de fondurile bănești de la ordinea publică, O. P. cum i se spunea pe scurt. Se putea vedea, așadar, că noul guvern nu luase încă conducerea poliției și a jandarmeriei. Rezultatele funeste s-au văzut curînd. Victor Iamandi nu era omul indicat pentru acest post. Era un bun vorbitor în Parlament și la întruniri politice de provincie, care se terminau cu urale și cu chef, dar numai atît. Ministerul de Interne era
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
la revista Ramuri. Am rămas bun prieten și companion lui Laurențiu Ulici până la sfârșit. În ziua care a precedat noaptea tragicei sale despărțiri de această lume, am stat de vorba de mai multe ori la telefon, neavând niciunul vreun presentiment funest. Urma a doua zi să îl însoțesc la Fieni, Pucioasa și Găești, în județul Dâmbovița, unde îi aranjasem o serie de întâlniri cu alegătorii săi, membrii și simpatizanți ai U.F.D, un partid al forțelor de dreapta, creat împreună cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
suntem mândri. Noi avem datoria de a persevera pentru a o Înfrumuseța și Îmbunătăți. Agricultura noastră ridică probleme mai grele decât industria. Tema noastră este menținerea unei populații rurale viabile și prospere. Fuga de la țară e ușoară, dar are consecințe funeste. De aceea trebuie să asigurăm Înainte de orice siguranța proprietății rurale și rentabilitatea ei. Fermierii noștri sunt capabili de mari eforturi, Își Însușesc repede tehnica, dar pentru asta e nevoie de eficacitate economică. Dar vreau să vă dau un mic exemplu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
prostie: mi-am amânat înțelepciunea pe altădată. Condorcet Ce trebuie să fie oratorul? Om onest, iscusit la cuvânt. (Quintilian) Sunt timpuri când retorii se silesc să înfrumusețeze ce-i urât și rău prin oponența frumosului și binelui, propagând principii adesea funeste printr-o formă dibace; sunt astfel în stare, captând mulțimile, să pună în joc imoralitatea contra moralei; folosindu-se de faptul că, în epoci agitate, problemele publice sunt supuse controverselor celor mai extreme, iar evidența fiind lucrul cel mai dificil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Anglia 54 Norvegia 62 Italia 53 Belgia 57 Olanda 52 Islanda 56 Elveția 52 Rom. 43 Germ. 40 Repeziciunea trenurilor 1835 25 km pe oră 1850 40 -" 1893 58 -" 1905 103 -" Din nenorocire, și războiul e o artă adică arta funestă a uciderii și distrugerii. Meșteșug de a ațâța în sufletul semenilor tăi emoțiuni diverse și sentimentul frumosului. Arta: încarnația idealului (Toussenel) frumuseță concentrată (Taine). e în om ceeace e în Dumnezeu puterea de a crea (Lamennais) Arta e incarnația spiritului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Comandantul unei oști feudale pornea la atac în fruntea alor săi, conducând personal unitățile din subordine. Prezența șefului, vitejia arătată de acesta, îi încuraja pe oștenii săi. Exista riscul ca șeful să cadă chiar de la începutul bătăliei, cu un efect funest asupra moralului celor pe care îi conducea la luptă. În armatele orientale, rolul comandantului se apropie de acela al comandantului modern, care organizează și coordonază acțiunile diferitelor corpuri de oaste. Tamerlan, în Tozoukât-ul său, recomanda: “Este de cea mai mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca șeful să nu acționeze ca urmare a unei porniri, el trebuie să conducă toate mișcările trupelor sale; când este obligat să participe în persoană, să o facă fără să se expună prea mult, căci moartea comandantului are un efect funest, sporește îndrăzneala dușmanului, deci el trebuie să conducă operațiunile cu pricepere și prudență fără să se precipite, căci temeritatea este fiica diavolului”. Ferdinand Lot, atât de reticent când este vorba să recunoască succesele românilor, recunoaște și el că Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aliatele noastre, întorcându-se către miniștri a adăugat: „Voi suprima ziarul meu Moldova care susține Tripla Alianță, cei trei fii ai mei vor lupta în război, dar eu vă urăsc și vă urez să fiți bătuți, căci aveți o politică funestă“. Uita că era vorba de soarta țării. După-amiază, starea de asediu. Noaptea, la 12, în sunetele clopotelor și goarnelor, mobilizarea și declarația de război Austro Ungariei. Ionel părea foarte preocupat; își dădea seama de toate greutățile ce avea, de toate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Dar nu le am uitat, nici eu, nici el. Deci venise tristul, răul viitor pentru Velea. După o lună sau două de la întâlnirea noastră, în noaptea cea mai geroasă a lui ianuarie 1987, a murit înghețat, în zăpadă, în preajma aceleiași funeste Case a Scânteii, azi a Presei Libere. Din tinerețea lui Fănuș Neagu Mi s-a întâmplat să cunosc de timpuriu mediul scriitoricesc, proiectat, la douăzeci și doi de ani, în chiar inima lui, când am fost angajat de Paul Georgescu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]