1,129 matches
-
o șansă aparte: poate ajunge la nimbul - insuficient frecventat - al deplinătății caragialiene, al veseliei lui incoruptibile, ca și al gravității lui suverane, datorită unui mare cunos cător: vesel, ca și Caragiale, voluptuos, lacom de realitate, neobosit consumator - dar și mare fur nizor - de miresme și cuvinte, dinamic până la risipă, trândav, când senzualitatea o cere, ca un turc, bun de gură, bun de glumă, „dat în Paște“. Îl cheamă Dan C. Mihăilescu și a pus pe piață, de curând, trei borcane de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
un burlac, s a obișnuit cu viața aceasta, are 35-36 ani, asta nu m-ar deranja, dar cât să-l tot aștept? Mereu, ori de câte ori pleacă de la noi, îmi spune: „aș vrea să iau de aici o floare, am s-o fur, etc.”. mi-a scris vreo două-trei vederi, două și părinților, a venit să mă vadă de câte ori a venit la mătușa lui, de vreo două ori pe an numai. El a fost crescut de această învățătoare, a rămas orfan de mic
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
intuiția lui istorică. Astfel, drumurile de invazie ale mongolilor în Moldova sunt retrasate pe baza informațiilor sporadice culese din unele documente târzii, la care adăuga tradiția transmisă din generație în generație, prin toponime tătărăști, ce vorbesc despre drumurile tătarilor, ale furilor și tâlharilor. Alexandru Gonța rezolvă în chip just și problema controversată a identității lui Beseremban, amintit în cronica din 1303 a lui Fazel-Ullah Rașid. B. P. Hașdeu și după el D. Onciul și O. Tafrali, iar în ultim loc tratatul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
spre munții împăduriți. Lipsa unor izvoare contemporane scrise nu ne dă posibilitatea să aflăm drumurile direcțiilor principale de efort ale ordiilor lui Budjek. Totuși, după o serie de acte mai târzii, care înscriu unele drumuri cu denumire „drumul tătarilor, drumul furilor sau tâlharilor”, se poate face reconstituirea acestora. O primă coloană s-a îndreptat spre Prut, pe care l-a trecut în dreptul izvorului Bașeului (Bașa, cuvânt turco-tătar) apoi, pe calea acestui râușor, satul Havârna (Havâr, alt cuvânt turco-tătar) așezat pe marginea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
face reconstituirea acestora. O primă coloană s-a îndreptat spre Prut, pe care l-a trecut în dreptul izvorului Bașeului (Bașa, cuvânt turco-tătar) apoi, pe calea acestui râușor, satul Havârna (Havâr, alt cuvânt turco-tătar) așezat pe marginea lacului Tătărășani, pe „drumul furilor” sau al „tâlharilor” din hotarnica satului Ștubeiul (Stubeieni) din ținutul Dorohoi, a coborât în jos pe dreapta Prutului, pe „drumul furilor” străjuit și astăzi de „Movila Tătarului”, din podișul Turia pe la Roșcani, Găureni, Hrițcani, Băloșeni, Vădeni și Borșa, îndreptându-se
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
turco-tătar) apoi, pe calea acestui râușor, satul Havârna (Havâr, alt cuvânt turco-tătar) așezat pe marginea lacului Tătărășani, pe „drumul furilor” sau al „tâlharilor” din hotarnica satului Ștubeiul (Stubeieni) din ținutul Dorohoi, a coborât în jos pe dreapta Prutului, pe „drumul furilor” străjuit și astăzi de „Movila Tătarului”, din podișul Turia pe la Roșcani, Găureni, Hrițcani, Băloșeni, Vădeni și Borșa, îndreptându-se spre principala așezare a alanilor, nu demult stabiliți aici, târgul Iași. O a doua coloană a înaintat pe stânga Prutului, prin
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Vădeni și Borșa, îndreptându-se spre principala așezare a alanilor, nu demult stabiliți aici, târgul Iași. O a doua coloană a înaintat pe stânga Prutului, prin Badragi (nume turco-tătar) spre Valea Ciugurului, unde se află menționat un alt „drum al furilor” și, după ce au controlat ținutul până la Răut, au coborât spre Țuțura, în dreptul căruia a trecut Prutul și a intrat în Valea Covasnei, pe drumul cel mare numit într-un act dat de Ștefan cel Mare și „drumul tătarilor”. O a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
apa Siretului în Episcopia Cumanilor. Aripa lui dreaptă a înaintat prin satele Urechești și Conțăști de pe Străminoasa, pe „drumul tătarului” spre Trotuși și Oituz (numele unui zeu dacic, Oituz) pentru a pătrunde în Transilvania, în centrul a căutat pe „Drumul Furilor” de la Drăghiești și Stănișori ținutul Putnei, spre cetatea de pe Milcov, de la Odobești, unde se afla catedrala Episcopiei Cumanilor și cu aripa stângă pe „drumul lui Conceac”, (han cuman din anul 1169-1170), menționat de tradiție în hotarnica satului Berilești, din județul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
wie auch denen Gesellschaften ausgeschlossen, und müssen ihre Collateral-Erben jederzeit, die Söhne aber, nur dann, wann sie nach Ableiben ihrer Väter keine dergleichen Bedienstungen antreten, die behörige Contribution abführen. Dann werden mehrentheils aus dieser Gattung Leuten Kaufleute, Mazillen, und Diener fur Bojaren gemacht. Bey Gelegenheit der Benennung der Mazillen finde ich für nöthig, die wahre Gestallt dieser Leute von darumen aufzudecken, damit man in Betreff dieser Mittel-Geschöpfe, welche sich in den Czernowizer District seiner Majestät den Kayser mit verschiedenen Wahrheitswiedrigen unter
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Wirthshäuser, wobey sie durch ihre bosartige Ränke die Bauern in grose Schulden, und einen elenden Zustand versetzen, die vortheilhafteste Nahrung zuwege bringen. Die Verhängung des Contrebands aber, welche in denen ersteren Occupations-Jahren auch der einzige Urstoff der Emigration gewesen, ware fur die Innwohner von darumen der grösste Verlust, weilen dergleichen in der Moldau einmalen üblich, der Pöbel dessen blose Benennung misskennet hat, und die Mauth-Einnehmer niemalen dem Volck eine diesfällige Verordnung bekannt gemachet, ja wohl noch zur Stunde kaum etwas bekannt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aus Unwissenheit der Abgaben die Mauth-Aemter passiert, und einige Tage darauf all ihres Viehes, durch den in Sachen abgeordneten Einnehmer, ohne weiteres beraubet, und ein betrübtes Opfer des tiefsten Elends geworden seynd, bey welchen Fürgang man sogar ihre schöne Ochsen, fur deren jeden ich, und alle Bojaren auf der Stelle 30 fl. erleget, und hierbey bey dem Paar noch 30 fl. profitiert hätten, das Stück für 2 Dukaten verkäuflich hindangegeben, welches die ganze Moldau, da die Buccowina von derselben als ein
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
so sind wir auch von daher zu desto füglicherer Lebens-Bequemlichkeit verhalten, unsere Bedürfnisse herzuholen, unser Nahrungs-Verhältnis zu verannehmlichen, da ohnehin der Fürst von der Moldau von welcher Zeit an derselbe diese neue Steuer Gattung denen Bojaren auferleget, auch denen Bauern fur ein jedes Schober Heu, welches derselbe in der Moldau auf denen eigenthümlichen Gütern seines in der Buccowina wohnenden Herrn sammlet, 20 kr. wie auch für ein Stück Vieh derley 20 kr. abzuführen verordnet hat. Ich erbitte mir schliesslich die Allerhöchste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
să cerceteze pe cei în cauză, „după greșala lor”, și să le facă „județ cu dreptate”. Deci, dregătorii locali, „pre cuvinte și menciuni să nu facă mai mult val” (anchetă, n.a.). Ulterior, unii egumeni au primit dreptul de judecată asupra „furilor” (hoților) sau a tâlharilor, alteori dreptul a revenit pârcălabilor de Fălciu. În satele Episcopiei de Huși, în prima jumătate a secolului al XVII-lea, pârcălabii puteau judeca pe criminali și pe tâlhari, rămânând în competența episcopului doar bătăile și alte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ștefan (1653-1658) scria din Roman, la 3 noiembrie 1653, pârcălabilor din Fălciu și dregătorilor din târgul Huși, să scutească satele Episcopiei Huși de gloabe, de bătăi și pârâturi, și „să aibă treabă numai pentru morți de om sau alte deșugubine, furi sau tâlhari”. Marii vatavi apar și ei menționați ca dregători în documentele legate de Episcopie. La 26 octombrie 1666, Iliaș Alexandru (1666-1668) scria marilor vătafi, pârcălabilor de ținut și „dregătorilor de prin târguri” că episcopul de Huși îi reclamase, pentru că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cei care plecau, din familie sau rude. Treceau dealul Tarinei, și acesta blestemat de oameni,pentru că deacolo îi așteptau rudele să vină înapoi acasă, dar mulți dintre ei nu au mai revenit. Altă cale blestemată de sătenii mei este Drumul Furului, denumire de pe vremea haiducilor. După ce treceau dealul, mergeau o bună bucată de timp pe acest drum, spre gara Rediu, și aceasta rămasă în memoria oamenilor ca un reper cu amintiri urâte și dureroase. Să-l amintesc și pe bădia Costică
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Gurile rele vorbeau că unele proiecte au mai fost furate de pe la străini, foarte bine dacă ne-au fost de folos, nu cred că au făcut vreun păcat, cum ziceau alți "patrioți" ai noștri, noi eram săraci și dacă puteau fi fur cumpărate de la bogați, nu era nici-un păcat. Această cale minune Transfăgărășan, lung de peste 90 km.cea mai lungă din Europa, care face legătura între două regiuni istorice: Muntenie cu Transilvania, a fost inaugurată la data de 24 septembrie 1974 de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ca fiind prima sinteză a legii pozitive: “1. Să nu trăiești fără ascultarea de o autoritate; 2. Să nu hulești pe Dumnezeu; 3. Să nu cazi în idolatrie; 4. Să nu săvârșești incest; 5. Să nu ucizi; 6. Să nu furi; 7. Să nu mănânci sânge, nici carnea animalelor sufocate.” Decalogul este legea morală de cea mai mare însemnătate a poporului evreu care a dobândit în timp valabilitate universală. El poate fi citit astăzi pe frontispiciul clădirii Națiunilor Unite din New York
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
considerente, Dumnezeu instituie, prin Sfânta Scriptură, sancțiunea aplicată celor care încalcă această poruncă: “Nu știți, oare, că nedrepții nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu? Nu vă amăgiți: Nici desfrânații, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiții, Nici furii, nici lacomii, nici bețivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu.” (I Corinteni 6, 9-10). Gândurile nu sunt ale omului. Ele vin ori de la Dumnezeu, ori de la diavol. Uneori pot fi deosebite unele de altele, deseori, însă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
mine. M-a studiat concentrat. Chiar m-am simțit stânjenită sub privirea lui. — Cum spuneai că te cheamă? m-a întrebat, brusc. — Clara. Clara Martin, i-am răspuns, tot ca o școlăriță. — Clara... Clara Martin..., a repetat el, răspicat, lăsând fur culița și cuțitul să se odihnească pe farfurie și ștergându-se cu un șervet de pânză. Ce cauți tu aici, Clara Martin? — Mă scuzați? l-am întrebat la rândul meu, nedumerită și chiar ușor speriată. îl aștept pe Eduard, avem
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
fereastră în zăpadă. Sării jos. Îl învălii în mantă și, cum era înțepenit de leșin și ger, îl luai de-a umere. Era ușor ca o fată. Sării cu el gardul și traversai cu el câmpia cea ninsă, asemenea unui fur de morți. Aproape de oraș îl pusei jos la pământ, am început să-l frec cu zăpadă și să suflu cu suflarea mea înghețată asupra feței de-o paloare ce în lumina lunei părea de argint. Fața sa trasă îmi păru
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-mi închipui că lucrurile aveau să meargă din rău în mai rău numai citind cu mai multă atenție o anume scrisoare de la Teja. Mă informa despre o întâmplare miraculoasă. În timp ce se afla la pat din pricina unei dureri de piept, un fur a forțat ușa bisericii și a furat giuvaierele de pe trupul lui Rotari și de pe cel al Gailei. Întorcându-se acasă, hoțul s-a culcat, și, de îndată ce a adormit, i s-a arătat în vis Ioan Botezătorul, amenințându-l îngrozitor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
catolici unelteau pentru a pune mâna pe biserica lui, căutând să-l învinuiască de profanare. Ceea ce s-a și întâmplat: la scurt timp după cele petrecute, deoarece el nu contenea să protesteze din cauză că giuvaierele, în cele din urmă înapoiate de fur, fuseseră adjudecate de tezaurul bisericii, în loc să fie nu repuse pe trupul lui Rotari și pe al Gailei, a fost dat afară. Dar lucrul cel mai oribil s-a petrecut în al treilea an al domniei lui Ariberto. Un nobil longobard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
216 extraordinare adresate Într-un mod satisfăcător pentru ca În final să conducă la o dezvoltare durabilă. Deosebit de importante sunt aspectele legate de vulnerabilitate și sustenabilitate , concepte care au Început să fie modelate matematic cu succes (de exemplu la Potsdam Institut fur Klimafoigen-Forschung). Având În vedere că nici un model nu poate prezice perfect viitorul, previziunile realizate de simulare sunt mult mai folositoare ca indicație a direcției probabile și a impactului efectelor unui scenariu alternativ. Acest demers propune studiul sistematic al modelelor matematice
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
se-Alătură: tremurînd, zbătîndu-se, înfioratul lut răsúflă: Fiece fir de praf se cuibărește învîrtindu-se mereu în jurul centrului Pămîntului 315 În chinurile unei Nașteri Veșnice: în suferință și-adorație și teama, 235 Toate spiritele moarte, eliberate din temnițe-reptile, sosesc în cîrduri: Furii sălbatice din creierul de tigru și din ochii leului, Și din măgar și bour posomorite groaze vin, din acvila Și corb: multe că frunzele de toamnă, toate soiurile La trîmbița se-adună, si mormăie peste marginile mormîntului și strigă-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fate of the germans in Rumania, Bonn, 1961, p. 79. Opinie exprimată de Fritz Cloos, „Bericht zur Lage der Deutschen in Rumänien 1943-1945”, `n Karl M. Reinerth, Fritz Cloos, Zur Geschichte der Deutschen in Rumänien 1943-1945, Im Verlag der Arbeitsgemeinschaft fur südostdeusche Volks-und Heimatforschung, Bad Tolz, 1988, p. 190, apud Alexandru Popescu, op.cit., p. 308. Perry Biddiscombe observa o legătură `ntre rezistență și decizia sovieticilor de a-i deporta pe etnicii germani, `n art.cit., p. 212. ASRI, fond „D”, dos
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]