11,568 matches
-
județ care se aprovizionau din aceste depozite îmi băgau ghemotoace de bani în buzunar să le măresc anumite cote de desfacere... Și în această seară, deci, tocmai când mă gândeam unde ajunsesem, vine doamna Deleș în camera mea ca o furtună, era îmbrăcată într-o cămașă de noapte și cu mâna la ochi, plângea și suspina. “Ce s-a întâmplat, doamna Deleș?”- o întreb eu. O prinsesem de mână și o strângeam tare în așteptarea răspunsului. “Of, domnule Mihaly, dumneata știi
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
Eugen Laurian a surprins plăcut asistența vorbind despre rezistența poporului român în fața vicisitudinilor istoriei. Cunoscându-i evoluția în cariera militară, pot depune mărturie cu privire la rezistența sa în fața micimilor umane, pe care le-a contracarat cu surâsul înțelepciunii deloc supuse unor furtuni dintr-un pahar cu apă. Cel mai probabil de ploaie... Ion Petrescu Am căutat-o peste tot prin casă pe unde am crezut că s-ar putea ascunde de oricine... de ceva... și stă pitită, acolo, nemaivrând să iasă... Am
EUGEN LAURIAN: Ţara de lângă mine [Corola-blog/BlogPost/93628_a_94920]
-
Babă cea rea și capricioasa să nu aducă necazuri, mai ales asupra femeilor. În trecut, ziua Babei Dochia se respectă cu sfințenie, ca o adevarată sărbătoare, pentru că frigul să nu aducă pagube pe câmp și oamenii să fie ocrotiți de furtuni, pentru că ploaia să nu fie zgârcita cu ogoarele sătenilor și anul să fie unul bogat. De asemenea, se credea că Babă Dochia avea puterea de a feri de înec, de a ajuta animalele să se îngrașe și de a apăra
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
Nicolae, „Semne” de Geo Bogza, „Autopastel” de Ana Blandiana, „Cafe Palheta’ de Ștefan Baciu, „Păstrează restul” de Lucian Avramescu, „Rostește-mă” de Elenă Armenescu, „Rochia ta” de Alexandru Andrieș, „La poarta paradisului” de Vasile Voiculescu, „Amarata turturea” de Ienachiță Văcărescu, „Furtună” de George Topârceanu, „Dimineață marină” de Nichita Stănescu ”‚ „Pastel mecanic” de Ion Minulescu, „Rondelul de Murano” de Alexandru Macedonski, „Bătrânul pădurar” de Nicoale Labiș, „Poveste” de Radu Gyr, „O ramură întîrziată” de Octavian Goga, „Gândăcelul” de Elenă Farago, „Diana” de
PAGINI ROMÂNEŞTI ÎN NOUA ZEELANDA [Corola-blog/BlogPost/93698_a_94990]
-
Bietul nostru român, poate chiar prea blând din fire, modest și smerit, asuprit de vremurile ce încă îl apasă, în pofida tuturor furtunilor ce se abat asupra lui pentru a-l distruge, pentru a-l stârpi din rădăcină, își păstrează cu Tricolorul în suflet și destoinicie ființa națională. Or, și la Carapciu, raionul Hliboca, în frumoasa baștină a regretatului patriot român, poetului Vasile
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
Sub verde crud, amețitor, Iar cerul se încrunt-a ploaie... Noi doi ne sărutam pe-un nor. Privesc cum freamătă copacii, Ramuri se împletesc sublim, Sărutul nostru-i fără margini, Nu este timp să ne oprim. Sub ploi de vis, furtuni sau soare, Din viitor, înspre trecut, Vibrând, cu bucuria vieții Voi continua să te sărut. Stejarii împletesc iubirea Unindu-și ramuri verzi spre cer, Sărutul lor de clorofilă Nu seamănă...E efemer. Ninge cu noi peste pădure, E-al cerului
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377115_a_378444]
-
o anumită persoană dragă și, nu numai ..., ispitiți de dorul de a ne aduce aminte, cel puțin, câteva din clipele frumoase petrecute împreună, de ceea ce a spus sau a făcut, încercând să zburăm, dincolo de nori, dincolo de Cer, printre ceață, ploi, furtuni și sori născuți într-o frumoasă vară fierbinte, până la Escadrila din Ceruri, pentru a-i mai vedea, măcar o clipă, pe cei care au intrat în “Poliția Aeriană Strategică” de apărare a Universului. Astăzi este unul dintre acele momente, în
DOR DE NAE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377127_a_378456]
-
apă? Directorul făcu un gest cu mâna, că vrea să fie lăsat în pace, iar el, șoferul, e liber să plece. Apoi se sculă brusc și o chemă pe secretara. Aceasta, scundă cum era, se făcu și mai măruntă. Presimțea furtuna. Aștepta ca directorul să tabere pe ea și s-o turtească de tot. Presimțirea nu era departe de adevăr. - Ascultă duduie, te-am angajat aici să-mi fii loială, nu să mă induci în eroare. Șoferul nu e altul decât
CINE A SEDUS-O PE LIZETTE? de HARRY ROSS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377107_a_378436]
-
nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului Tăcerea ce se impune-n prea voluntar, Compastivă vrea s-alunge cu-n val arbitar, Voalând să-nchege sângele fiervorant Să-ndemne simțirea pură la un plagiat.. Unduind un foșnet de după furtună, Clipocește urechilor ca tunet -e totuna, Prin conflicte surde totul ia amploare, Dintr-o unduire apare un val mai mare.. Tăceri ce mocnesc în jarul sufletesc, Prelungind conflicte ce aspru izbesc, Vibrând în suflete prea multe dorinți, Tac și iubirile
TĂCERI CE DOR.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377167_a_378496]
-
numiri, de: morminte, movile, culmi, gruie, gorgane ș.a.” Așadar, Mohâia este o gorgană, un ...sanctuar, unde geamănul nemuritor, Polux-ul zilelor noastre, l-a ascuns, în pagini de Caiet cu coperți albastre, pe fratele său muritor, pentru a-l proteja de furtunile unui timp alienat și alienabil. Coperți albastre... ca Acvamarinul și Cristalul marin - pietrele prețioase ale Gemenilor, albastre precum cerul senin al libertății jinduite. Herodot vorbește despre ritualul înmormântării la traci, care consta în trei zile de priveghi, incinerarea defunctului, urmată
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Golul dintre punctele de respir dispare printr-o linie care le unește. Fruntea săpată de văi, greierii neobosiți din urechi ne sporesc nesiguranța. În aer vântul furtunii strivește sunete bolnave și naște cântecul, la răspântii de drumuri palmele bântuite de linii își citesc destinul. Ochii se înduioșază de lacrima de sare pe obraz, sufletul cald din pietre absoarbe puterea unui zeu în crucea voinicului desenată pe piept
SUFLETUL DIN PIETRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377187_a_378516]
-
Toate Articolele Autorului Cât încă venim și ne ducem trecându-ne viața-n răscruci, pribegi, aruncați la-ntâmplare în valuri tulburi de vânt, bani în destine și cruci, ni-s brațele-n cumpeni, se preling topindu-se în aer; între furtuni de viață și-n murmur de inimi, cu dor, curg clipele-fir dintr-un caier. Cât încă trăim și iubim, ne răspândim cuvintele-fluturi în universul divin al iubirii și-n vene trăirile dulci ni se scurg, amestecate simțiri în tumulturi. Beții
SENSUL VIEŢII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377192_a_378521]
-
dăruit un ceas, O mică amintire din străbuni, Uitată-n vreun ungher trist și retras. Tu l-ai lăsat să meargă cum o ști, Dar eu nu pot acum să te mai las, Că ai plecat pe-o mare în furtuni Cu cel mai șubred și mai simplu vas, Iar ceasul vechi, de merge înainte, Demult în urma lui tu ai rămas’’. Referință Bibliografică: GAZELURI / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549, Anul V, 29 martie 2015. Drepturi de Autor
GAZELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377203_a_378532]
-
în iubirea- i Sălbatică de floare Ea are gusturi Pentru simțiri depline Nu pentru orice june Cu simțuri de poet ........................................................ Crezi Și noi simțim pădurea Crescând din frunze moarte Aripi ne invadeaza zilnic Cerându-ne polen Ne plânge cerul Cu furtuni în noapte Și tot mirosul nostru Ne pleacă în poeni Dar în sălbăticia asta De sentimente oarbe Nu doar culoarea Ne dă puteri sporite Ci însăși alergarea Sălbatică din vânturi Ne face mișcătoare Ne umple în crânguri vara Pădurile cu
FLOARE SĂLBATICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377195_a_378524]
-
Ades căzând pe cale...tânjind să plece-acasă Să scape de povara și greul ce-l apasă... Cine-ar putea clipita să schimbe-n veșnicie, S-aducă fericire în inima pustie... Cine-ar putea preface o lacrimă în cânt Și soare din furtună rostind doar un cuvânt? Slăvit să fie Domnul căci El e Împărat Pământ și cer și ape și oameni a creat... Chiar dacă omu-i slab și limitat în toate Avem un Dumnezeu...când tu nu poți El poate! E viața mea
OMAGIU DIVIN 12 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377209_a_378538]
-
simple marionete. Tot el, destinul, ne dictează ordinea lucrurilor. - Spune-mi, te rog, ce s-a întâmplat?... De ce ești aici? se interesă Lăcătușu în timp ce se îndreptau către lift pentru a merge la nivelul unde se afla computer tomograful. - Știi... în timpul furtunii de astăzi..., în curtea spitalului a fost trăsnit... - Da, da, da! Teiul. Am auzit ceva... și chiar cunosc bine acel tei. Tot timpul îl admiram când treceam pe acolo. Era foarte bătrân... și gros, și cu o coroană perfectă. Iar
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
putin? Niciodată nu ne întrebăm și nici nu ne drămuim sentimentele, cănd iubim o facem cu tot sufletul și întreaga ființă, fără a aștepta nimic în schimb, cănd uram suntem la fel de neînduplecate căci cine nu s-a lovit vreodată de furtună și viscolul din spatele vorbelor spuse la supărare de o femeie? Dar nu ne caracterizează ură, ci iubirea, căci iertam și uităm destul de repede râul pricinuit de alții. Pentru tot ce suntem, și tot ce oferim cred că am merită să
LA MULȚI ANI DE 8 MARTIE!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377236_a_378565]
-
realizate mirabil de inegalabilii Titus Munteanu, Alexandru Bocăneț, Tudor Vornicu, Titus Andrei... „Trei prieteni, trei prieteni/ Ne-am legat întreaga viață să fim mereu/ Trei prieteni, trei prieteni/ Care cântă la bine, dar și la greu/ Prieteni, vreme bună sau furtună/ Noi am mers toți împreună și am vrea/ Trei prieteni, trei prieteni/ Să ne știe lumea așa//”... unde sunt „Varietățile” de altădată?! Televiziunea de atunci, așa cum era ea, era o albie pe care curgeau torente lirice muzicale de operă, operetă
OLIMPIA PANCIU. SENSIBILITATEA UNUI CÂNTEC REPARCURGE DRUMURILE MEMORIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377275_a_378604]
-
seama/ De-ncercuiesc zăpezi sau mori de vânt./ Atâta știu că filele mă cheamă/ Să-mpart toată lumina din cuvânt.” (Transpuneri) Este o poeta înnăscută, binecuvântată cu har ceresc , care respiră poezie: „Pot respira și „altfel” prin poeme:/ Pot înteți furtuni de înțeles/ Sau să cuprind cu ochii mei prin vreme/ O zare ne-mblânzită, de eres.” Iată cât de sugestiv își descrie poeta misiunea într-unul din poemele sale: „Descriu căderi în gol sau fac doar valuri/ Neînsemnate pe un râu
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
de răcoare?/ În care parte-a lumii-ai asmuțit// Haita de gânduri ca să muște drumul/ Cu pietre șlefuite de cuvânt/ Și-n ce văzduh de noapte scrii cu fumul/ Unui surâs “vânările-ți de vânt”// De nu răzbești să-mpachetezi furtuna/ Și să aduci senin în ochi de ploi?/ Poți să-mi răspunzi? Pe ce ai dat arvuna/ De nu mai pleacă norii dintre noi?” // ( Spune-mi...) Doar iubirea îi pare cunoscută de o eternitate, iar pentru a contura profunzimea acesteia
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
publicat lucrări deosebit de valoroase în cadrul specializării lor. O serie de preoți au fost prezenți în viața culturală a țării: prozatorii Gala Galaction și Ion Agârbiceanu, arheologul Constantin Mătasă, întemeietorul Muzeului din Piatra Neamț, istoricii Gheorghe Ciuhandu, Candid Muslea, Constantin Bobulescu, Dumitru Furtuna s. a., folcloriștii Teodor Balașel din Vâlcea, Gheorghe Dumitrescu din Bistrița-Mehedinți, specialistul în muzică bizantină Ioan Petrescu de la biserica Visarion din București etc. Au apărut o serie de noi periodice bisericești, pe lângă cele vechi: „Biserica Ortodoxă Română” și „Studii Teologice” la
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
își adăpostește odihna și slăbiciunile vârstei în iurta cea albă, rotundă, ciuperca uriașă din zăbrele și pâslă, sigur ancorată-n pământ, din care ieșirea e totdeauna spre miazăzi. Are ochi buni, doar așa poate nimeri hotarul îngust al zării printre furtuni de omăt sau nisip. Ținut sărac în culori, misterios, răzlețit de lume, stăpânește el, Lordul-vânător cu păsări de munte... * Februarie domnește prin ger, rostuind pragul schimbului de ani. În iurte se bea arkni și ceai cu lapte. Se mănâncă orez
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
un străin lipsit de simțire. Nu puse însă întrebări. O ajută să îl întindă într-un pat și o chemă pe soția lui. Tocmai când mama ielelor se pregătea să spună descântecul de dezlegare, în fața casei pădurarului se stârni o furtună fără seamăn. Mira ieși în prag, întâlnindu-și surorile puse pe harță. - Unde e? Strigă prima dintre iele. - Ce-ai făcut cu el? Strigă și cea de-a doua. - Dă-ni-l înapoi! Spuse șuierând cea de-a treia. - Nu
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
mai frumos împărat care le fusese dat tuturor să vadă vreodată. Părul său ca pana corbului, flutura în vântul stârnit de iele peste fruntea înaltă și ochii întunecați, umbriți de gene lungi și negre. Trupul înalt și mlădiu ținea piept furtunii cu semeție, în timp ce în brațul drept își ridicase sabia, gata de luptă. Mama ielelor opri de îndată furtuna, le liniști pe fetele ei și o aduse pe Mira teafără alături de tatăl ei, pădurarul. - Vrem să aleagă, sări prima dintre iele
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
vântul stârnit de iele peste fruntea înaltă și ochii întunecați, umbriți de gene lungi și negre. Trupul înalt și mlădiu ținea piept furtunii cu semeție, în timp ce în brațul drept își ridicase sabia, gata de luptă. Mama ielelor opri de îndată furtuna, le liniști pe fetele ei și o aduse pe Mira teafără alături de tatăl ei, pădurarul. - Vrem să aleagă, sări prima dintre iele! - Dintre noi trei, una, spuse și a doua. - E dreptul lui să hotărască pe cine preferă, admise a
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]