1,365 matches
-
comice, „mai puțin primitive, mai legate de civilizația mic burgheză”.<footnote I. Constantinescu, op. cit., p. 167. footnote> „Veta nu numai că nu e ridicolă, dar nu e nici comică măcar, ca Zița”.<footnote G. Ibrăileanu, I. L. Caragiale, pe marginea nopții furtunoase, în Studii literare, București, Editura Tineretului, 1968, p. 253. footnote> Într-adevăr, bine ancorată în mediu ei, neatinsă de tendința generală a emancipării, Veta e serioasă. Cu toată această seriozitate, este totuși și ea un personaj comic, nu scapă viziunii
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
politică, de soartă a clasei, deși dezbaterea se va purta în jurul acesteia, ci de la raporturi de familie, de la punerea în relație a umanității stricte, în afara stării ei civice sau sociale. O adevărată stare adulterină guvernează peste tot în O noapte furtunoasă, fundamentând o moralitate alterată și realții false între personaje. Ca și Trahanache, Jupân Dumitrache este o autoritate. Dar autoritatea lui are poziția cea mai falsă „el este singurul mare înșelat al piesei și cel mai ușor de înșelat dintre toți
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Trahanache îl are amic pe Tipătescu, iar pe Farfuridi și Brânzovenescu amici politici, Nae Girimea îl are pe Iordache. Ilustrativ sub acest aspect este tipul „servus” reprezentat în mod deosebit prin Iordache în D-ale carnavalului, Chiriac în O noapte furtunoasă, Pristanda în O scrisoare pierdută. Iordache joacă rolul de vechi confident amoros. Spirit abil și inventiv, cu agerime, dar și cu ironie, Iordache dă o rezolvare satisfăcătoare încurcăturilor comediei. El calcă pe urmele stăpânului său „bărbierul diplomat”, Nae Girimea; e
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
scena cu sinuciderea. Dramaticul, este convertit în comic. Scena a stârnit râsul spectatorilor încă de la premieră. Apariția „vagabontului” determină căderea lui Chiriac în „capcana comică”, trecerea de la securitate de la alarmă, gelozie. Situația există și în final când după toată „noaptea furtunoasă”, când totul părea că s-a lămurit, Jupân Dumitrache își amintește că a găsit ceva pe patul consoartei sale. Secvența care urmează („Chiriac (înfiorat): Ceai găsit jupâne?...”) evidențiază caracterul comic al personajului Chiriac (trivial iritabil, susceptibil, cinic). Chiriac este ilustrarea
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
O scrisoare pierdută Caragiale realizează o bună organizare a triunghiului conjugal <footnote În Dicționarul personajelor..., coord. C-tin. Cubleșan, ed. cit., p. 263, se consideră că acest motiv al triunghiului conjugal, prezent și în celelalte două piese amintite (O noapte furtunoasă și D’ale carnavalului), presupune implicații mai ample. footnote>, cu amiciția reciprocă a bărbaților și suveranitatea recunoscută a femeii, situație ce convine tuturor. De observat că Trahanache nu-l desemnează pe Tipătescu păzitor al onoarei sale. Acesta are pe lângă Zoe
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
bampir?”. Râsul este generat și prin revenirile de la mecanic ale acestui personaj: „curat condei! (Luându-și numaidecât seama, naiv:) Adicăte, cum condei, coane Fănică?...”. În modul de a gândi, obedientul Pristanda se aseamănă cu Ipingescu polițaiul din comedia O noapte furtunoasă. Automatismele lor „curat” și „rezon” indică o egală sărăcie intelectuală a două generații diferite de polițai. Polițaiul apare la Caragiale sub înfățișări diverse în toate comediile. Una este cea discutată mai sus, a polițaiului servil, cu dependență absolută față de cei
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
reprezentând ascensiunea noii clase și funcționărimea, aparținând intelectualității mediocre. „Credo-urile” politico-sociale plasate cu deosebit fast în comediile lui Caragiale cunt considerate ca axe ale ideologiei lumii satirizate. Unul dintre acestea este articolul din „Vocea patriotului român” din O noapte furtunoasă. Arhivar-ajutor, „studinte în drept”, publicist și poet în orele libere, Rică Venturiano e un „demagog în faza teoretică”. Într-un amalgam de stiluri (administrativ, reportericesc, politic) își expune teoriile în „prefațiunea” sa. Ea conține de fapt o singură idee: conceptul
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
-și eroii să se angajeze cu toată seriozitatea în ceea ce pentru ei înseamnă autentică dramă. Personajele acestei „pseudotragedii” sunt ridicole ca și personajele caragialiene. Ele sunt forme mai evoluate ale celor întâlnite în D-ale carnavalului sau în O noapte furtunoasă. Însăși Tofana, personajul central al piesei, îl aseamănă pe Rudy cu Venturiano. Tofana , fire pasionată, „ femeie fatală” în răzbunarea amorului este asemănată cu Mița. Ca și la Caragiale, gesturile sunt notate minuțios, cu exactitate, în indicații regizorale. Meșteșugul dramaturgului stă
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
de la pierzare iubitu-mi neam robit, Prin negrele desișuri și grote m-afundam M-am înfrățit cu-adâncuri și creste de granit. Dureri înăbușindu-mi din suflet și din oase Privesc departe cerul cu sfintele-amintiri Mă năpădesc văpăi din zile furtunoase Balsam și mărturie, răbaj și nemuriri. 13 ianuarie 2014 LACRIMA Cu omul te-ai născut odată Din cer și din păcat, din smirnă preacurată. Părinții te-au crescut și te-au lăsat nouă Tot tânără și proaspătă ca boabele de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
bine îi imit pe Brezeanu și pe Manu! ― Interesant! S-auzim! ― Dacă țineți neapărat... în ce piese doriți? ― În ce știi? ― În toate..., dar pentru că sîntem la Română, am să-i imit în "O scrisoare pierdută" și în "O noapte furtunoasă" de Caragiale. ― Mă rog, mă rog, făcu Todor reverențios, cum dorești dumneata; dar începe, că mai avem puțin, și sună! L-am imitat pe Brezeanu în Cetățeanul turmentat și pe Manu în Agamiță Dandanache; apoi la rând pe Demetriade în
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
el a spus: ― Cu soarta zeilor ce om te-nsărcinase?" Totul, însă, s-a sfârșit cu bine; iar aplauzele calde, puternice și sincere, cu care ne-au răsplătit colegii noștri, și mai cu seamă fetele, cred că au fost mai furtunoase decât cele primite de mulți actori de-a lungul unei cariere chiar! * ― Bine, măi Ionaș, cum ți-a ținut pumnii iubita ta, de te-ai poticnit?! ― Ce să-i faci? Ghinion! îmi răspunse fostul Zeus zâmbind. E delicată, are pumnii
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de parodie la Mika-Le, așa de inertă. Și fu nemulțumită ca ori de câte ori o noțiune nu-și realiza îndată imaginea. - Aș! Ce inertă? Să vezi strâmbături ... cum reproduce glasul mat și vorbele dulci ale pictorului - urmate de chițăituri și de aplauzele furtunoase ale asistenței distinse. Dacă n-aș fi auzit singură. Căutând pe una de acolo. din așa-zi cancelarie a directoarei acceptul ..pension" necontrolat de poliție, am putut asista. Noroc ca au era numărul meu, că nu știu ce se întîmpla! După producție
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
la nectar. Frate de suflet Am un neprețuit și drag amic, devenit și declarat poet, care, de câțiva ani, cochetează și cu proza; el știe de ce. Universul fascinant al poeziei l-a atras și l-a captivat încă din anii furtunoasei pubertăți când, cu puteri creative puține, neîmplinite intelectual și cultural, dar cu mari ambiții, scria versuri după canoanele prozodiei acelor vremi. De-a lungul timpului, a acumulat cultură poetică și experiență de creație, a publicat volume de versuri, s-a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
laboratorul său secret, chiar dacă în acest laborator scriitorul, nebănuind nici el ce-o să-i iasă, experimentează inocent în văzul tuturor. Din cutare notiță aflăm, de pildă, că un cetățean, Ghiță Calup, se comportă întocmai ca Jupân Dumitrache din O noapte furtunoasă. Și nenumărate alte detalii, care constituie parcă sfărâmăturile marii opere, și, am zice, rămășițele ei, dacă în ele n-am vedea și idei de tipuri embrionare, fraze și ticuri care aveau să capete ulterior o putere de sugestie nebănuită la
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
la sfârșit veniți să vă semnez carnetele cu ore În folosul comunității. S-a hotărât, la nivel de școală și de comună, să nu se renunțe la sistemul ăsta cu orele de muncă ale elevilor pe timpul vacanței. Au fost dezbateri furtunoase În Consiliul Local: câțiva au zis să renunțăm la rămășițele astea, mă rog, comuniste și să nu obligăm copiii să vină la școală și În vacanță; alții, mai umblați, mai citiți și cu vederi mai largi au spus că, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
visurile‐alba și le‐ a pus la aripile noastre. N I - a pătruns o toamnă în steja și de‐ atunci, oricât i‐a apărat, Toți stejarii i s‐ au scuturat. D Rămânând departe, ca o stea Eram mici și timpul furtunos. N‐am putut s‐ o ridicăm de jos. MAICA LIMBĂ ROMÂNEASCĂ Tot ca mama, dulce, sfântă, , a, în orice vremi amare, Țara ajutând să crească, Este și‐ a fost, din vechime Limba noastră românească. E Ne‐a‐nvățat și ne
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
adânc în arșița nopții de vară. Acum, poate rușinați să intre cu întârziere în luptă, alergau să-i oprească pe războinicii clanului Akechi - fie și doar puțin - fără nimic altceva decât ferocitatea trupurilor și propriile lor eforturi disperate. Dar talazurile furtunoase de armuri nu puteau fi oprite și năvăleau pe sub streșinile templului. Repezindu-se înapoi în camera lui, Nobunaga îmbrăcase o pereche de pantaloni peste o cămașă de mătase albă și-și strângea șireturile, scrâșnind din dinți. — Un arc! Dați-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să sufle un vînt uscat de miază-zi, și, ca unii care se credeau stăpîni pe țintă, au ridicat ancorele, și au pornit cu corabia pe marginea Cretei. 14. Dar nu după multă vreme, s-a dezlănțuit asupra insulei un vînt furtunos, numit Eurachilon. 15. Corabia a fost luată de el, fără să poată lupta împotriva vîntului, și ne-am lăsat duși în voia lui. 16. Am trecut repede pe la partea de jos a unui ostrov, numit Clauda, și abia am putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
scuze simțindu-mă de parc-aș fi fost din nou la școală și nu-mi făcusem tema. Dar mi-a fost foarte greu. Mare greșeală. Cuvintele alea au fost o greșeală mare, uriașă, enormă, o greșeală cu bărbie dublă, coapse furtunoase și cătușe. Ochii lui Josephine au scăpărat. Arăta ca un tigru în urmărirea prăzii. Era prea mult zgomot în sala de mese, am strigat eu. La genul ăsta de dificultate m-am referit, nu la celălalt fel. O s-o scriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Ea și-a pus palma pe brațul lui, bătând din gene și aplecându-se ca să-i aplice un sărut dublu, languros. — Mulțumesc, Vivian. Apreciez foarte tare că ați venit cu toții aici, în seara asta. A urmat o explozie de aplauze furtunoase, iar mie mi s-a umplut inima de mândrie. — Există o singură persoană căreia chiar trebuie să-i mulțumesc - persoana care a văzut potențialul cărții și care a muncit neobosită ca s-o realizeze. Această carte îi aparține în aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de firmă de construcții, inima lui suprasolicitată sărea, bătând cu putere, de patruzeci și șapte coți. În primăvara lui 1986, Valerie Smith a vândut casa din Oaxaca și s-a mutat înapoi în State, împreună cu cei trei copii. În pofida mariajului furtunos și adesea violent cu Smith cel necredincios, îi apărase întotdeauna cu îndârjire munca și cunoștea fiecare tablou pe care îl pictase de la vârsta de douăzeci de ani și până la moarte, în 1984. După prima expoziție de la Dunkel Frères, ea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
acțiunea pe care o face ca să-și realizeze visul, de faptul că s-ar putea să devină o victimă a acestui vis. O eroină tragică perfectă. Ar putea să plângă, se gândește ea, zâmbind. Mao își face apariția în aplauze furtunoase. Mulțimea ovaționează cât poate: Tovarășul președintele Mao! El începe cu o glumă populară stilată, pe care foarte puțini o pricep. Fata e ca lovită cu leuca. De parcă l-ar fi întâlnit pe Buddha însuși. Bărbatul de pe scenă vorbește despre legătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
și banderola roșie de pe brațul stâng constituie înfățișarea la modă. Mulțima cântă: Soarele auriu răsare la est. Viață lungă marelui nostru conducător și salvator, tovarășul președinte Mao. Ora unsprezece. În toiul melodiei „Estul e roșu”, vine un ropot de aplauze furtunoase. Cei un milion și jumătate de oameni strigă. Curg lacrimi. Unii își mușcă mânecile ca să-ți rețină țipetele. Mao apare în vârful Porții Păcii Cerești. Pășește încet către barele de la marginea platformei. Poartă o uniformă militară și o banderolă identice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
a aruncat o privire scurtă de jur împrejur, apoi și-a fixat ochii cenușii asupra chipului miresei. Ce s-a întâmplat acolo a fost foarte urât, a spus ea înclinând ușor capul în direcția sălii, ca o referință la apariția furtunoasă a Sofiei. Neștiind cu certitudine de partea cui se afla interlocutoarei ei, Alison n-a făcut decât să ridice din umeri. C’est la vie. Eu înțeleg de ce a făcut asta. — Într-adevăr? Fiona nu părea deloc convinsă. —De ce? Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
noapte a Hotărârii În care este Împlinită fiecare făgăduială, mii de familii și-au petrecut-o În moschei, În mausoleele sfinților - adăposturi precare, noapte de agonie, de lacrimi și de rugăciuni. În fortăreață, În acest timp, se stârnise o discuție furtunoasă Între frații selgiucizi. Ceagrî striga că oamenii săi nu fuseseră plătiți de luni de zile, că nu consimțiseră să se lupte decât pentru că li se promisese să li se lase mână liberă În acel oraș prosper, că erau gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]