1,282 matches
-
Kovacic. Trebuie să vă înmânez recunoștința mea unică. Un om drept recunoaște întotdeauna drumul drept către o bucată nefermentată de carne omenească. DOAMNA GROLLFEUER: Ați echilibrat rația de suferință, domnule Kovac. DESIRÉE: La schilozi și la hamster ai curaj, tu, fute-n cur bătrân ce ești! (Domnul Kovacic se repede la Desirée și încearcă cu o mână s-o sugrume, iar cealaltă i-o vira pe sub rochie) DOAMNA KOVACIC: Rudi, asta e o crimă feminină greșită... DOAMNA GROLLFEUER: Atacă. Kovac, atacă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și Dumnezeul peste înghețată și pom înfulecă pomul și înghețata acolo noi ședem fără înghețată și fără pom rupți în bucăți și foarte maro. DOAMNA GROLLFEUER: O producție încântătoare. DOAMNA KOVACIC: O compunere originală. DESIRÉE: A fost probabil vorba despre futut... sau greșesc? BIANCA: Nu-i deloc nasol Herrmann ăsta... DOMNUL KOVACIC: O minunată călire sportivă... DOAMNA WURM: Asta a născocit singur Herrmann cu mânuța lui. HERRMANN: Da, asta mi s-a năzărit mie. E a mea. Toți cei morți sunt
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
umană. KARLI: Păi tocmai de aia, trebuie să ți-o tragi cât mai mult, că aici o palmă se potrivește mai bine, că acolo palma e chiar o plăcere și un fel de a trăi plăcerea vieții din plin. Cine fute, are parte și de pocneală. SCHWEINDI: Pocnitul uman este o chestiune privată a corpului omenesc, care nu privește pe nimeni. Hasi a mea, spre exemplu, știe asta foarte exact, în care loc al vieții anume să-l pocnească pe Schweindi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
într-unul ca asta. HERTA: Dar acum și mai de mult sunt eu Fecioara. Am fost așa de deplin însămânțată că nu mai aparțin nimănui. Am ajuns la acel sfârșit și de aceea de acum încolo o Fecioară liberă de futut, o femeie copil prin prăbușirea în masă a caracterului de femeie, și de aceea o să-mi lingi tu piciorul, tu, om porcos. Rahatul tău se va sparge de pielea mea și vei fi curat ca un pustiu. (Hasi îl pălmuiește
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pe burta lui rotundă plină de bani ca pe o gogoașă dulce, dar eu te văd la mine ca pe o prăjitură din făină, că ești prea idioată în mijlocul mijloacelor de iubire. COMPOZITORUL: Că idioții nu vor niciodată să se fută între ei și reciproc. Mereu se topesc toți handicapații către ceva mai sus pentru organele simțurilor lor, și sub brânza curgătoare se trezește apoi un lasă-mă-să-te-las general și cuțitele și furculițele nesatisfăcute, cu care ocazional se pot împunge singuri. PIANISTA
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
buzele aventuroase Pumnul gata lovit din nou în stomacul făcut țăndări Strada se întinde peste noi Pupă burta de grăsime Muzica interpretează Interpretarea Interpretăm conținutul lipsei de conținut Interpretăm cu pasiune lipsa pasiunii A VORBI, A CĂLCA, A LOVI, A FUTE coada sângelui. COMPOZITORUL (o ia melodramatic în brațe): Defecțiune Sunet fals Promițători de tot felul Lumina piezișă pe gazonul cărnos garantat Expresia sănătății atacate O mică crimă exactă Romantic, liric, tâlhărește PIANISTA (se îndeasă înșelător în el): Chinul se mulează
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
că procesul de centralizare necesar pentru construirea statului-națiune francez ajunsese acum la final, a declarat într-o cuvântare ținută la Lyon în martie 1968 (înainte de "evenimentele" care aveau să izbucnească în mai anul acela): "L'effort multiséculaire de centralisation qui fut longtemps nécessaire à la France pour réaliser et maintenir son unité, malgré les divergences des provinces qui lui étaient successivement rattachées, ne s'impose plus désormais. Au contraire, ce sont les activités régionales qui apparaissent comme les ressorts de sa
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
textuelle ad hoc, puis en sa transformation réglée: un lipogramme texte écrit en évitant absoluement certaine[s] lettres de l'alphabet comme la Disparition de Georges Perec [lipogramme "en e", c'est-à-dire sans e] ne transforme aucun texte antérieur: il fut simplement [et, je pense, à peu près directement] écrit selon cette contrainte formelle; c'est donc un oulipème autonome", în G. Genette, op. cit., pp. 58-68. 18 Victor Șklovski, "Nașterea romanului", în Despre proză. Meditații și analize, volumul I, Editura Univers
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
whoremaster man, to lay hîș goatish disposition on the charge of a star. My father compounded with my mother under the Dragon's Tail, and my nativity was under Ursa Major, șo that it follows I am rough and lecherous. Fut! I should have been that I am, had the maidenliest star în the firmament twinkled on my bastardizing. Edgar Enter Edgar. and pat he comes, like the catastrophe of the old comedy. My cue is villainous melancholy, with a sigh
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
oubliant de payer. Actuellement ils n'ont pas de local connu. Ces réunions n'ont jamais été qu'un prétexte à buveries. À une de ces réunions, un tailleur d'Ixelles s'est présenté pour réclamer de l'argent; îl fut, dit-on, reçu à coups de poings et blessé à la tête. Bruxelles, le 18 juillet 190477. Pentru moment, nu mai avem cunoștințe despre "aventură belgiană" a lui Florian Becescu. Am mai reținut doar o relatare a unei ședințe a Societății
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
raccorda pleinement à la manière occidentale de pratiquer la recherche historique. Cette démarche, dont îl ne faut pas ignorer leș difficultés à s'imposer dans le canon de l'historiographie autochtone, est liée au nom de l'éminent chercheur que fut Alexandru Duțu. L'image et l'imaginaire, la sensibilité et le sensible font pârtie de șes thèmes de prédilection. Se plaçant sous l'autorité intellectuelle de deux éminents savants, Roger Chartier et Alexandru Duțu, la présente collection souhaite promouvoir des
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
op. cit., p. 438. 56 Cf. Philippe van Tieghem, op. cit., p. 366. 57 Charles Perrault, Le Siècle de Louis le Grand, apud Hippolyte Rigault, Histoire de la Querelle des Anciens et des Modernes, Ayer Publishing, New York, 1859, p. 152. ("La belle Antiquité fut toujours vénérable / mais je ne crus jamais qu'elle fût adorable. / Je vois les Anciens sans ployer les genoux, / Ils sont grands, il est vrai, mais hommes comme nous ; / et l'on peut comparer, sans craindre, d'être injuste, / le
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
acuzați că publică cuvinte obscene sau interzise. Această scurtă incursiune în istoria evoluției limbajului obscen ne conduce la utilizarea sa în cultura afacerilor moderne. Ca regulă generală, ocărârea unui angajat sau adresarea unor cuvinte colorate (în special cuvinte tabu, precum futu-i) reprezintă o dovadă suficientă pentru identificarea unei agresiuni verbale. Pur și simplu un șef nu îi poate spune secretarei: „Dă-ți dracului curu’ jos de pe scaun și încearcă să faci naibii ceva util!”, fără să riște o diminuare imediată
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
desparte ce este permis în afara serviciului și ce este permis la locul de muncă poate deveni neclară. Să luăm, de exemplu, dezamăgirile bruște. O persoană care iese din mașină și constată că i s-a spart roate poate bombăni un „Futu-i!” fără să îi fie teamă că va fi arestat. Nu scuzăm acest tip de limbaj, ci pur și simplu subliniem faptul că în viața privată fiecare are libertatea să folosească aceste cuvinte.) Un manager care nu trasează o linie
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
cuvinte.) Un manager care nu trasează o linie de demarcație clară între aceste exprimări private ale sentimentelor și cele potrivite cu serviciul se poate trezi într-o ședință că, uitându-se la rezultatele trimestriale slabe, exclamă cu voce tare „Of, futu-i!”. Chiar dacă această exprimare poate exprima cu precizie sentimentele sale de moment, totuși este adevărat că ea poate să ofenseze pe unii dintre membrii grupului. Ducând până la capăt această posibilitate de derapaj lingvistic, managerii și alte persoane care obișnuiesc să
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
mi tpute că de te dau la ungui, dacă nu tiu limba? Ti mă pică, firete... Iote, ata adiuntei să dau la redie ti tă adung, adi, unul dinte marii noti diretori de tenă... (că rămăterăm doar tei, din cîti futerăm: io, Tanda Manu ti Lutică Pintilie!). Vancea apreciind tinerele talente După ce-a fost pensionat, în decembrie '89, Vancea venea mai rar pe la teatru. Totuși, la o premieră apare și, fiindcă nu-l băga nimeni în seamă, se așează în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pre u nă cu țiganul“. De rușine, tatăl nu în drăz neș te să pri veas că un asemenea spectacol, ci rămâne în pragul por ții și fu rios în ce pe să în ju re, zi când „să-i fută clef tul ei, ca o că țea au făcut, ca o că țea să ră mâ ie“. În casă, toți se re ped asupra ți ga nu lui să l bată, să-l insulte, să-l omoare. Le gat cob
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
réalisé dans le cadre de séquences didactiques avec des élèves de collège, plus précisément du niveau de 4ème pour l'adaptation des Trois Mousquetaires et du niveau de 3ème pour l'adaptation du Temps d'un centenaire. La démarche pédagogique fut différente dans leș deux cas. Avec leș élèves de 4ème, îl s'agissait de comparer l'œuvre littéraire et le film, en proposant, après avoir fait lire intégralement le livre et avoir procédé à différentes entrées dans le român, une
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
séquence étudiée, est donc apparu comme une autre version de l'histoire que nous raconte Dumas, une autre œuvre avec șes qualités et șes défauts. En ce qui concerne le travail entrepris avec leș élèves de 3ème, la démarche pédagogique fut la suivante: elle consistait à confronter leș deux écritures littéraire et cinématographique. Travail plus long et plus minutieux qui visait à faire prendre conscience de la spécificité de chacune et à repérer leș outils qui leur șont propres. Puis nous avons
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
droit de résistance" (ius resistendi et contradicendi). Les états ont acquis des status collectifs, en vertu desquels ils peuvent désormais agir légitimement, légalement et puissamment sur le plan du droit public et dans le domaine politique. Le droit de résistance fut fixé pour la première fois dans la constitution du Royaume de Jérusalem dont les règles de droit sont appelées "Assises de Jérusalem". De ce lieu il s'étendit aux constitutions de plusieurs pays européens. L'idée et les principes de ce droit
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
s'étendit aux constitutions de plusieurs pays européens. L'idée et les principes de ce droit furent introduits en Angleterre par les chevaliers de la troisième croisade de Richard Cœur de Lion. C'est par cette voix que le droit de résistance fut adoptée dans la Magna Charte anglaise et, probablement, sous l'influence anglaise, dans les constitutions aragonaise et castillane. L'essentiel de ce droit de résistance est que, dans le cas où le roi ou ses successeurs transgresseraient les dispositions des chartes
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
d'ordinaire à une seule affaire. Ils sont obligés de faire retour à leurs commettants chaque fois que la délibération prend un tour imprévu. En Pologne, par exemple, à la Diète de 1581 le pouvoir des députés fixés d'avance fut sévèrement stigmatisé: le député est "comme une lettre" qui ne peut laisser entendre rien de plus que ce qui s'y trouve écrit; celui qui envoie des députés cum limitata potestate pourrait le faire à moins de frais en envoyant
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se înghesuie la fasolea cu ciolan festiv, iar în zilele obișnuite practică dacă nu violul, crima și incestul, măcar bătaia și sudălmile ("simfonia râsetelor/ înfundate și-a paturilor scârțâind, peste care/ muzica de jazz a țipetelor "nu da, tată!"/ și "futu-ți, curva dracului, nu m-ai făcut tu pe mine!" e cea mai tare"). Firesc, retragerea în sine se conjugă de obicei cu o nouă dezamăgire, a certitudinii că propria interioritate se lasă văzută ca un cocon imperfect, reflex al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fi sanctificata, ca în cazul lui Michèle de Burne, devenind egalul lui Christos, Allah sau Brahma 47. Vedem la Maupassant o gradație de elemente și condițiile prin care o femeie se ridică la Paris la rangul de mit: "Elle en fut enivrée. Leș compliments, leș invitations, leș hommages, le sentiment d'être devenue une de ces préférées, une de ces élues que Paris acclame, adule, adore tânt que dure son entraînement, la joie d'être ainsi choyée, admirée, d'être appelée
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
leș nerfs, par le chloroforme qui assomme, par l'éther et par la morphine qui fouillaient le rêve, éteignent leș sens et endorment leș émotions" [Maupassant, Notre cœur, p.93]. Nimeni mai mult decat Maupassant, notează M.-C.Bancquart, "ne fut perplexe devant să découverte de la Parisienne mondaine de son époque, intelligente et indépendante" [Bancquart, p.213]. Autorul, care a fost victima dispozițiilor contradictorii, suferind de o imposibilitate de a se defini, nu vede el oare în femeia modernă propria lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]