99,031 matches
-
apoi la rubrica similară, intitulată �Ave!" a lui Adrian Păunescu de la �Tribuna" clujeană, apoi, în fine, am debutat la �Echinox". Și acesta socotesc că e debutul meu de luat în seamă. Vă amintiți ce-ați simțit, la ce v-ați gîndit cînd ați văzut pentru prima oară cartea de debut, Viața fără nume (Editura Dacia, 1980), ce-ați simțit - gîndit, cînd ați ținut-o în mîini? Dacă mă străduiesc puțin, pot construi niște amintiri în direcția întrebării, dar la ce bun
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
Echinox". Și acesta socotesc că e debutul meu de luat în seamă. Vă amintiți ce-ați simțit, la ce v-ați gîndit cînd ați văzut pentru prima oară cartea de debut, Viața fără nume (Editura Dacia, 1980), ce-ați simțit - gîndit, cînd ați ținut-o în mîini? Dacă mă străduiesc puțin, pot construi niște amintiri în direcția întrebării, dar la ce bun? Prima carte a venit, după orgoliul meu de pe-atunci, destul de târziu. Aveam deja 28 de ani, trecusem din
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
în întrebare. Amândouă mi-au fost cerute și, deci, oferite cu generozitate de editori: poeții Ioan I. Iancu și, respectiv, Gellu Dorian - cărora le mulțumesc și pe această cale. Dacă nu mi-ar fi fost solicitate, nu m-aș fi gândit să scot o antologie din poeziile mele. Amândoi editorii m-au lăsat să-mi fac voia cu alegerea textelor, așa că răspunderea cuprinsului lor îmi revine. Altfel, pentru mine cel puțin, alcătuirea unei antologii din propria creație e un prilej mai
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
se întoarcă pînă la ultimul etaj, ca și cum acesta ar fi, la rîndul lui, un simplu punct intermediar. Într-un fel sau altul cei mai mulți ne plîngem că s-a stricat lumea, contrariați că cei mai tineri decît noi își permit să gîndească altfel, să se îmbrace altfel și să nu dea un ban pe adevăratele valori, cele pe care noi le-am statutat. Printre acei cîțiva erudiți care nu vor să dea lecții de viitor și nu se declară oripilați de prezent
Colecționara de kitschuri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15036_a_16361]
-
Circumferința nu se închidea și, în partea mai lată, lăsa o deschizătură. De o parte și de alta a deschizăturii, linia se termina cu o mică spirală îndreptată spre interior, întâi spre dreapta și apoi spre stânga. - Noi ne-am gândit că ar putea să fie una din farfuriile alea despre care se vorbește la televizor, a adăugat femeia. Dar niciodată n-am văzut nimic. Apare de la o zi la alta. - O să vedem îndată, a spus străinul. Explicația poate fi mai
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
ăla te lăsa cu gura căscată. Au venit să-l vadă domnii din capitală. Urcau până acolo glumind, dar când ajungeau în fața lui amuțeau. Oul a apărut în august, de Sfânta Maria, și tot satul s-a înspăimântat. Nu ne gândeam la altceva decât la ce-ar putea ieși din el. Până la urmă, pe la sfârșitul lui octombrie, l-a lovit un trăznet. Oul s-a crăpat și din el se scurgea un fel de clei albicios, care mirosea urât de te
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
pe saca, pe dric. O văduvă, și după șaptezeci și doi de ani de singurătate, continuă să pună pe masă tacâmuri alese, întotdeauna douăsprezece, credincioasă "până la habotnicie" prejudecăților nobiliare în care s-a încăpățânat să se păstreze. Sau la care nu se gândise că ar putea renunța. Personajele se reinventează pe sine și se legitimează la vitalitatea propriilor îndrăzneli. Deși îndărătul acestor creaturi grave, burlești, absurde, sublime, vulgare, odioase, stă mereu ceva ingenuu, rezultat din sugestii, aluzii, alunecări, disimulări, între ironie și ambiguitate
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
Ceea ce îl îndreptățește să demonstreze prin întreaga sa politică editorială, că sunt necesari ani de studiu, de căutări, spre a fi depistate toate semnificațiile. De aceea, felul de a scrie al lui Barbu Cioculescu vine din adâncul lucrurilor. Să ne gândim doar la felul cum comentează adâncirea în ceremonial a lui Mateiu Caragiale și axarea lui pe valori. De felul cum propune în Remember ideea că în această povestire "se moare dar nu se trăiește", atingând ariile de acțiune și de
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
la o umbrelă/ sub care țopăie trei picioare goale/ pînă la noapte/ cine o să ajute umbrela/ să-și găsească piciorul pierdut/ cine o să numere/ pînă la patru/ cîștigă de obicei/ cel care se joacă mai bine cu moartea/ așa te gîndeai/ cîștigă doar cel care se joacă" (ibidem). Sub același unghi moral, lirismul lui Valeriu Mircea Popa își dezvăluie însă și o latură demoniacă. Semnalele ingenuității alternează cu cele ale unui cinism ce se complace în sine, mizantropic, printr-o extensie
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
prim bilanț pe care l-ați putut face la un moment dat, la primele Dv. concluzii privind starea de fapt, situația tradițiilor populare, raporturile pe care le aveau oamenii de astăzi, adică cei de prin 1970, cu propriile tradiții? Mă gândesc și la experiența pe care ați avut-o în Balcani, fiindcă nu e vorba numai de o singură călătorie pe care ați făcut-o în această zonă, deci aveați deja posibilitatea de a face comparații, de a confrunta diversele culturi
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
De ce? întâi de toate, fiindcă structurile de rudenie pe care puteam să le investighez erau niște structuri tot atât de ferme ca și structurile de înrudire pe care Lévi-Strauss le studiase în ansambluri, desigur, foarte diferite, dar aflate mari ansambluri istorice. Mă gândesc, de exemplu, la societățile din Orientul Mijlociu și din Orientul Apropiat, pe care le cunoșteam de mai înainte, căci am vizitat țări arabe, am predat acolo și am publicat cercetări despre ele. Așadar, niște structuri ale înrudirii, ferme. Și aveam posibilitatea
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
fie ele și culturale, trece în goană peste asemenea subtilități. Adunate în carte și citite în tihnă, articolele lui Andrei Cornea își arată adevărata față. În mod neașteptat, ceea ce frapează în primul rînd este accesibilitatea. Probabil faptul că au fost gîndite pentru presă își spune cuvîntul. Cei care au citit însă Ecclesiocrația, cartea lui Andrei Cornea din 1984, știu de fapt că autorul reușește să fie accesibil chiar și atunci cînd vorbește despre "mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
mi-a dat-o mama cînd era cămilă/ în rest sînt o fire veselă/ cînd plouă îmi vine să merg la cinema/ dar stăpînul îmi pune lesă/ sînt un cățel ud rabd și tac/ fac colăcei mici și galbeni/ mă gîndesc la bunul dumnezeu" (ibidem). Sau: "mama mare era un abajur/ bunicul era un ceainic/ eu eram o măslina mică mică/ pe o farfurie japoneză" (Șam și vacă). Sau: "aerul din autobuz e o vacă/ ugerul ei privește înapoi cu mînie
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
optzeciștii care-l cultiva pe reversul sau derizoriu. Avem astfel punctate elementele unui "fals tratat de morală practică", elocvențe pentru mentalitatea perdantului ce se ia peste picior înainte de a-l lua alții: "mama mi-a spus:/ minodora nu te mai gîndi la șam/ cînd te duci la piata/ gîndește-te la varză și la costița/ fii o femeie cuviincioasa/ ce parcă beethoven i-am zis/ nu se gîndea nu-i cîntă și lui/ tot timpul pasărea în cap?/ bine dar beethoven a
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
picior înainte de a-l lua alții: "mama mi-a spus:/ minodora nu te mai gîndi la șam/ cînd te duci la piata/ gîndește-te la varză și la costița/ fii o femeie cuviincioasa/ ce parcă beethoven i-am zis/ nu se gîndea nu-i cîntă și lui/ tot timpul pasărea în cap?/ bine dar beethoven a spus mama/ a luat cîrpa de praf/ și-a început să șteargă urechile geniului" (minodora îl visează pe șam). Ori: "am venit la tine doamne/ să
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
habituala a lucrurilor. Se complace în nămolul "prozei". De fapt, intervine o dezumflare a absurdului (serios în esență să), înțepat de acele ironiei, pe care le mînuiesc cu virtuozitate și barzii în blugi: "șam vede două muște pe geam/ se gîndește la europa și la zeus/ se rușinează/ se gîndește la benedict/ și la addidașii lui/ plini cu picioare de împrumut" (șam se spală cu colgate pe dinți). Sau: "benedict e departe/ rătăcește printre nori/ adulmeca meteoriții/ îi trimite lui șam
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
fapt, intervine o dezumflare a absurdului (serios în esență să), înțepat de acele ironiei, pe care le mînuiesc cu virtuozitate și barzii în blugi: "șam vede două muște pe geam/ se gîndește la europa și la zeus/ se rușinează/ se gîndește la benedict/ și la addidașii lui/ plini cu picioare de împrumut" (șam se spală cu colgate pe dinți). Sau: "benedict e departe/ rătăcește printre nori/ adulmeca meteoriții/ îi trimite lui șam o plăcintă/ umpluta cu îngeri și crini" (bidem). Sau
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
de modestie? O grijă exagerată?... Așa, răsfoind un vraf de hârtii desperecheate, dau de fel de fel, (într-adevăr!) propoziții, fraze, auzite, citite, întâmplător, și pe care le-am consemnat în vederea unor pagini de roman, de mai târziu, probabil, mă gândesc eu acum; deși există în mine, veche, și o manie de a fotografia pe loc și gratuit orice (însemnând lucrul pe hârtie) - nu se știe niciodată, presupun, la ce-mi va folosi... De pildă, această replică a lui G. Călinescu
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15070_a_16395]
-
au avut și părțile lor bune, măcar câte unul dintre ei, la fel cum, în aceste zile defunctului comunism i se află și merite, iar căpeteniilor lui longevivi li se acordă spațiu prioritar la televiziune, ca să ne învețe cum să gândim - istoricește. A deschide televizorul și a nu-i întâlni - cum să le spunem? - pe d-nii Niculescu-Mizil, Cioară, Burtică, pe Adrian Păunescu, după regretata plecare dintre noi a lui Ion Gheorghe Maurer, Ilie Verdeț, iar mai demult a energicului general Nicolski
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
translatorul lui Ceaușescu, ulterior revoluției ministru și el al relațiilor noastre externe - sau doar ambasador, iată că nu mai știu! N-au bătut profesorii de la Academia Ștefan Gheorghiu, astăzi rectori/proprietari de universități și de posturi de televiziune. Dacă ne gândim mai bine, n-a bătut nimeni, niciodată pe nimeni: pe inginerul Ursu l-a ucis un codeținut, cum tot astfel, de curând un codeținut l-a omorât din bătaie pe un arestat de drept comun. Pur și simplu, gardienii n-
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
de rău că nu am reușit să am un magnetofon să înregistrez și altele și, mai ales în ordinea lor cea mai firească; cred că ar fi fost mult mai interesant, cuprinzînd alte multe replici inteligente ale colegilor mei. Mă gîndesc și acum la Don Quijote și la prințul Mîșkin despre care sper să scriu cîte o poezie (o voi scrie!). Punînd între paranteze valoarea literară a unor astfel de pagini, nu putem să nu îi recunoaștem autorului o anumită vocație experimentală
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
mare de 10 cm pe 14), avînd deci dimensiunile unei mini-agende telefonice. Daniel Pișcu ar fi putut să o intituleze, tot atît de bine, Game (echivalentul englezesc al substantivului joc), la care cititorul amator de calambururi este tentat să se gîndească, înainte de a începe lectura. În realitate însă, poetul compune - ludic și manierizant, ce-i drept - niște game grațioase, care nu de puține ori surprind printr-o anume naturalețe, izvorîtă, paradoxal, din supralicitarea artificialului: "Recit: MIlioane de oameni să fie FAscinați
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
o seară, când ardea lumina electrică, nu ca acum, în ziua luminoasă de iunie cu soare generos, când, trăgând perdeaua de pluș, dădusem față în față cu autorul Moromeților. Ne întâlneam prima dată de când îmi apăruse Galeria. Și chiar mă gândeam, mă tot gândeam, cum avea să fie când mă voi întâlni cu Preda. Pe care îl admiram de mult. După care alergasem cu ani în urmă prin Piața Romană, când îi apăruse primul volum din Moromeții, și, gâfâind, în colțul
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
ardea lumina electrică, nu ca acum, în ziua luminoasă de iunie cu soare generos, când, trăgând perdeaua de pluș, dădusem față în față cu autorul Moromeților. Ne întâlneam prima dată de când îmi apăruse Galeria. Și chiar mă gândeam, mă tot gândeam, cum avea să fie când mă voi întâlni cu Preda. Pe care îl admiram de mult. După care alergasem cu ani în urmă prin Piața Romană, când îi apăruse primul volum din Moromeții, și, gâfâind, în colțul pieții de unde, pe
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
doar Mircea Eliade - sau revelația coșmarurilor provocate de lașitățile din fiecare, proiectate pe ziduri și în conștiințele atît de vinovate ale oamenilor. Orașele, ca și destinele, pot avea trasee luminoase sau pot eșua în ratare. Cît de serios ne-am gîndit, dincolo de șabloane, la istoria Bucureștiului, la felul în care, prin suma culpelor noastre, l-am lăsat - și îl lăsăm - să-i fie chipul maltratat? Cine este Bucureștiul și mai ales, al cui este el? "Bucureștiul este un oraș pe care
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]