1,461 matches
-
vizuală se desfășoară în etape: a) dobândirea noțiunii (individual sau colectiv) - însușirea este asociată cu diferite obiecte familiare din mediul de viață (se decelează prin ce se aseamănă, prin ce se deosebesc, prin ce sunt identice), urmată de abstragerea însușirii, gândită ca element de sine stătător și individualizarea prin limbaj (denumirea noțiunii); b) verificarea înțelegerii noțiunii - regăsirea însușirii în alte obiecte, cât mai diverse, printr‑un efort de generalizare; c) controlul cunoștințelor dobândite - prin întrebări sau sarcini de genul: „cum este
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
asertoric - prin titluri ca Prefață, Cântec, Elegie, Dialog, precum și prin numeroasele poeme omologate ca simple „teze” -, autoarea pare să se instaleze benevol sub umbrela literarității, pentru ca apoi să degradeze poeticul prin sabotări sistematice: „Supraviețuirea prin simboluri/ prin deprinderi dozate bine gândite:/ febra la cinci pasta de ras biberonul// Ventuza asta pusă pe-obiecte/ îmblânzind justificând dinafară// Simboluri niciodată ratate: de pe-acum/ ne jucăm de-a senilii mergem țepeni// Înăuntru. Înăuntru e bruta lucidă flămândă/ Înăuntru e creierul tânăr/ pofticios - vulpe
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
este aceea „de a poetiza orice lucru, după placul său”. A lăsat mult mai mult decât a încredințat tiparului în timpul vieții; scria zilnic, pentru că astfel își regăsea echilibrul lăuntric. Jurnalele de călătorie, adesea sub forma unor epistole, o întinsă corespondență, gândită probabil și spre a fi citită de urmași, sunt moduri de intensificare a existenței, câteodată poate mai importante decât întâmplările care le-au generat. În plăcerea rafinată a comunicării discrete, colocviale, se cristalizează o neistovită - și dramatică - sete de armonie
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
aproape de spiritul folclorului românesc. E un amalgam de istorisiri, snoave, proverbe, strigături, cântece, vorbe de duh subordonate unei scheme epice. Compoziția anticipă Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu, intervențiile participanților la șezătoare - conturând o tipologie morală și socială - sunt și aici gândite scenic, după un anume ceremonial. Numai că spectacolul aparține unui comediograf; verva este inepuizabilă, iar fantezia lexicală pare că se autogenerează permanent. De aceea, P. nu poate fi categorisit drept folclorist, el este un creator care construiește liber în spațiul
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
dialogul între vocile ortodoxiei românești și reprezentanții societății civile. Puțini se mai îndoiesc de faptul că secularizarea statului modern și globalizarea economică pun instituția Bisericii Ortodoxe într-o situație fără precedent. Cauzele eficiente și consecințele iminente ale acestui proces trebuie gândite temeinic, discutând comportamente și decizii cu un impact adesea imprevizibil. Nici o „doctrină socială” nu s-ar putea dispensa de munca sociologilor care investighează comportamentul maselor pe termen scurt și mediu. Pentru a evita aproximațiile reductiviste, teologii au nevoie de referința
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu s-au putut înșela în toate privințele. H.-R. Patapievici a ales să omită referințele „canonice” la operele teologice care, în Occident, au vorbit nu doar despre meritele Evului Mediu, ci mai ales despre viciile modernității. O decizie strategică gândită, poate, pentru apropierea publicului mai puțin alfabetizat în sens teologic. Cu excepția filozofului de la Port-Royal sau a scriitorului Georges Bernanos (1888-1948), lipsesc numele unor gânditori catolici de referință care au comentat geneza și transformarea lumii moderne. De la papa Leon al XIII
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
geniul retoric, forța persuasivă și autoritatea efectivă a întregii teologii patristice. Între altele, postmodernitatea aduce cu sine proba existenței unei dimensiuni narative în orice act de cunoaștere. După cum observa Paul Ricoeur în Temps et Récit (vol. 3), nici măcar fenomenologia husserliană - gândită ca strenge Wissenschaft - nu poate evita recursul la figurile de stil. Pe scurt, nu există idealități descărnate, lipsite de un anume efect de limbaj, forjat într-o matrice istorică specifică. Nu există o întemeiere sau obiectivitate absolută, după rigorile rațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
universitară transdisciplinară al cărei obiectiv principal trebuie inversat cumva, fiind acela de a studia evoluția biosferei în cadrul unui anumit sistem economic dat și cum anume evoluează biosfera atunci când economicul se modifică prin prisma conexiunilor inerente dintre cauză (omul și economia gândită de el) și efect (biosfera și omul dependent de ea). Acest lucru explică și multitudinea de specialiști cu pregătiri diverse sau diversificate care au preocupări multiple și extrem de diferențiate în domeniul economiei ecologice. Cu toate acestea, drumul evoluțiilor celor doi
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
cum vor putea profita urmașii de aceasta în sensul cel mai bun în care acest lucru poate fi înțeles în vremurile și în condițiile actuale! 2.3. Patrimoniul mondial Analizând tot ceea ce există pe Pământ, această casă universală a omenirii, gândită și înțeleasă ca un ecosistem delicat și complex în același timp, precum și pericolele unor pierderi ireparabile care s-ar produce în timp, din numeroase și variate motive, organizații și instituții internaționale au întreprins acțiuni concrete pentru a identifica cât mai
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Roșculeț o sprijină? Marin Preda nu răspunde pe deplin la aceste Întrebări. El simplifică, reduce la «Îndemânarea» Auricăi Muscan. (Ă). Marin Preda a trecut peste faptul de o deosebită valoare, faptul că atitudinea nouă, efortul pentru alte și alte metode, gândite, de lucru, au la bază conștiința de clasă, puternica dragoste pentru patria noastră. Plasarea Începutului acțiunii la câteva săptămâni după naționalizare, alegerea unui nou director dintre muncitori, sunt lucruri schițate de Marin Preda și care, ar fi putut fi elemente
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
forțată - era unanim aplaudată. Și-n acest scop clișeul, stereotipia, calchierea, expresia standard au făcut reale servicii și adevărate cariere. Mascaradă era faptul că toată această Înscenare, acest joc infam și cinic prin străveziul culiselor, nu trebuiau nici văzute, nici gândite ci crezute orbește. Desigur, orice dogmă a urmat această cale care, viața a dovedit că, cu cât era mai Îngustă cu atât prolifera ascuns, În subsidiar, pe căi laterale; se-nțelege, În timp. Hazul este că, În cazul mascaradei literare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
apropiați să perceapă mai bine, dacă sunt intuitivi și înzestrați cu spirit de observație, calea urmată de gândurile și de dorințele noastre. De asemenea, și corpul transmite mesaje însă de un alt tip. Față în față, facilităm transmiterea unor dorințe gândite, conștiente. În ceea ce-l privește, trupul este mult mai instinctiv. Tot așa sunt și mesajele pe care le transmite. Partea a treia A exista, și fie ca trupul să o spună Chipul traduce adevărul gol-goluț al dorințelor noastre. Mesajele subliminale
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
afectați de obiecte. Din contra, capacitatea de a gândi obiectul intuiției sensibile este intelectul. Nici una din aceste două proprietăți nu este de preferat celeilalte. Fără sensibilitate nu ne-ar fi dat nici un obiect, și fără intelect n-ar fi nici unul gândit. Idei (Gedanken) fără conținut sunt goale, intuiții fără concepte sunt oarbe. De aceea este deopotrivă necesar să ne facem conceptele sensibile (adică să le adăugăm obiectul în intuiție), precum și de a ne face intuițiile inteligible (adică să le supunem conceptelor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
volumul Geo Bogza, Rânduri către tineri scriitori ardeleni, În care am inclus toate scrisorile și telegramele expediate de Geo Bogza unor tineri autori din Ardeal: Teofil Răchițeanu, Ilie Rad și Viorel Mureșan. Pe foaia de titlu am precizat: „O carte gândită și realizată de Ilie Rad”. E clar că, dacă eu nu aveam ideea strângerii scrisorilor, cartea nu ar fi existat. Deci ar fi fost perfect justificat ca pe copertă să se scrie: Ilie Rad, Scrisori de la Geo Bogza. Un alt
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nevroze în funcție de modelele specifice de apărare utilizate de subiect. Unitățile implicate în această diferențiere ar fi niște mecanisme de apărare. Să mai menționăm și termenul „metode defensive”, folosit de A. Freud (1936/1993); conceput ca un ansamblu de demersuri bine gândite și coerente, utilizate pentru a atinge un scop, termenul se potrivește, fără îndoială, prea puțin pentru desemnarea mecanismelor de apărare. Un ultim aspect pe care-l vom analiza în această secțiune consacrată terminologiei se referă la abordarea mecanismelor de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dacă subiectul îi substituie acesteia un mod de exprimare pozitiv. Fără îndoială că doar în relație cu înlocuirea trebuie să concepem și alte căi de degajare care implică, potrivit lui Lagache, diverse modalități de înlocuire, și anume: • repetiția acționată, prin rememorarea gândită și verbalizată; • identificarea (care-l face pe subiect să se confunde cu experiența trăită), prin obiectivare (care-i permite să ia distanță față de această experiență trăită); • disocierea, prin integrare; • inhibiția, prin control; • obediența, prin experiență. Lagache acordă o atenție deosebită
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lui Freud intitulat „Formulări despre cele două principii din cursul evenimentelor psihice” (1911/1984), în care el studiază, prin descrierea fictivă a unui aparat psihic, instaurarea principiului realității grație clivajului eului, pornind de la principiul plăcerii în care predomină fantasma: „Aspectul gândit (dorit) era pur și simplu susținut în mod halucinant”. În practica sa, Klein a reușit să pună în lumină relațiile fantasmatice pe care sugarul le întreține cu mama. În articolul intitulat „Note asupra câtorva mecanisme schizoide” (1946/1980), ea evocă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
suprafețe mici de teren. Cooperativele „nerentabile puteau fi concesionate sau vândute”, cele care aveau „anumite probleme economice” puteau deveni Întreprinderi mixte, În timp ce „marea majoritate a fermelor și unităților agricole productive trebuiau să rămână În proprietatea statului”. Privatizarea nu era așadar gândită ca o condiție strict necesară pentru trecerea la economia de piață, ci numai ca o parte restrânsă a unui sistem În care statul rămânea principalul factor de stabilitate. În același timp, PDAR condiționa restituirea terenurilor colectivizate de „Întoarcerea la țară
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pune în sfârșit următoarea întrebare: ce anume doarme în noi? Exact această întrebare este cea care l-a determinat pe Freud, în 1900, să enunțe primul său argument, adică prima reprezentare a aparatului psihic. Visul, nefiind o activitate mentală obișnuită, gândită, rezultat al unui raționament, ne obligă să facem distincția între două moduri de gândire. Cele două moduri sunt «conștientul» și «inconștientul». Distincția ne permite mai departe să identificăm ce anume doarme și ce anume este treaz. Conștientul este cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
simbolizează posibilitataea de organizare și ordonare a lumii. Se referă și la rigoare, la obiectivitate, la gândirea rațională și metodică. Prin mânuirea lor cu îndemânare, ele personifică lumina științei opusă obscurantismului. Fondate pe repetiție și sistematizare, ele reproduc ordinea cosmică, gândită, judicioasă și controlată. Rigla și echerul, în vis, sunt în relație cu legea, spiritul dreptății și exprimă dorința sau obligația de a rămâne pe sau de a regăsi drumul cel drept. Ele preconizează conduitele corecte, oneste și respectuoase, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
trăsătura/cheie (o imagine, un miros, o senzație). Chiar și amestecul de impresii (indistinctul) poate fi o cheie de lectură a locului. De asemenea, însăși lipsa unei trăsături-cheie este o trăsătură în sine. Notați fără zgârcenie tot ce vedeți, auziți, gândiți etc. Veți face selecția acestor observații ulterior, la masa de scris. În timp ce discutați cu un localnic, notați câteva trăsături de portret, câteva elemente de decor (cum arată casa, curtea, interiorul camerei etc.). Disciplinați-vă privirea: de la imagine, generală la detalii
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
bază sau continue, își formează structuri complementare, adjuvante sau de sine stătătoare ce se înscriu în sfera virtuală. Conversiunea rețelelor și tehnologiilor de informare și comunicare în instanțe cu scop educativ. Chiar dintru început, aceste dispozitive au funcționalități explicit educative, gândite și gestionate pentru a se maximiza dimensiunile formative. În acest sens, a luat naștere o industrie specializată de dispozitive, programe și structuri digitale. Inventarea și promovarea de noi obiecte pedagogice ce susțin sau care sunt livrate prin intermediul rețelelor educației virtuale
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
modelabile, schimbabile. Precum ceasurile moi și flexibile din picturile lui Salvador Dali, aceste constructe simbolice obligă la noi moduri de a acționa și a gândi. Repun activitatea și exploatarea proprie în centrul edificării prin cunoaștere. Inteligența însăși nu mai este gândită ca un dat, ci ca o realitate emergentă, ce se construiește neîncetat, prelucrând niște conținuturi anume. Axioma pare a fi următoarea: inteligența nu mai este în totalitate înnăscută, ea se modifică prin antrenament și educație. Cunoașterea rezultă ca un proces
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sistemele tradiționale de învățământ se caracterizează prin această trăsătură. Deschiderea este maximizată prin cuplarea acestei valențe cu stipularea expresă a principiului formării la distanță, prin oferirea dreptului educatului de a interacționa cu instituția educativă fără a-și părăsi locația obișnuită. Gândită ca o nouă formulă de realizare a pregătirii inițiale sau continue, paradigma educației deschise la distanță presupune o concretizare a democratizării educației în condițiile progreselor tehnologice contemporane. Învățământul deschis și la distanță este o formă instituită de realizare a educației
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
învățare, să mediteze la temele de reflecție, să rezolve diferitele probleme, să completeze și să trimită fișe de evaluare - situate în anumite locuri ale cursului sau la sfârșitul acestuia -, să interpeleze pe tutore cu întrebări sau observații cu privire la temele învățate. Gândită ca o formulă de livrare operativă a formării, educația la distanță se justifică prin următoarele: dinamica fără precedent a nevoilor cunoașterii; necesitatea actualizării de noi competențe în practica profesională; nevoia intrării imediate în contact cu cele mai noi date ale
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]