2,337 matches
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU GÂNDITORULUI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 235 din 23 august 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU G ÂNDITORULUI Mai mult decât pe Oricare îl admir pe omul cu fruntea cât Universul ...și cât o Istorie - e singurul care nu se
ELOGIU GÂNDITORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354180_a_355509]
-
2012 Toate Articolele Autorului CREZI CĂ VIAȚA? - Filosofule care gândești profund, Crezi că viața este complicată? Consideri că nu se mai ascund Enigme nedezlegate vreodată? - Dragul meu, pe Pământ truditor, Îmi port gândul în adâncul străfund, Voi rămâne un filosof gânditor, Dar sincer, nu pot să-ți răspund! - Viața existentă e foarte complicată, Cunoști tu asta, desigur foarte bine, Problema va rămâne nerezolvată, Nu aștepta răspunsul de la mine! Referință Bibliografică: Crezi că viața? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CREZI CĂ VIAŢA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354681_a_356010]
-
Valentina BECART. (Romanța De Toamnă) (Vasile Alecsandri) De-aș fi-n a tinereții floare,/ Când toate zilele sunt bune, / Pe când din inima cu soare/ În veci lumina nu apune, / Multe-aș avea în taină-a-ți spune/ Ca să devii tu gânditoare. * De-aș fi ce-am fost pe lume-odată, / Privind în față viitorul, / Când mă-ndrăgeam de orice fată/ Ce-mi părea soră cu amorul,/ Aș deștepta în tine dorul / Cu-a mea cântare înfocată. * Dar nu-s în floarea tinereții
INAUGURAREA NOULUI CENACLU LITERAR-ARTISTIC “VASILE ALECSANDRI” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347149_a_348478]
-
vorbi de acest om. A scris multe neadevăruri despre mine, cărțile mele și familia mea. -Are o scuză. Trebuia să încrimineze situația ta de burghez. O impuneau cenzorii comuniști. Să lăsăm asta... L-am privit cum își soarbe liniștit și gânditor vinul din cană de pământ ars pictată cu motive oltenești. Între noi se lașase o liniște adâncă lungă de aproape șaptezeci și cinci ani. -Dragă Gib, ce mai face Nelu-Onică? -Ce să facă și el!? A depus o cerere la Școala de
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
o potcoavă de curcubeu, dacă n-aș recunoaște cât sunt de fragil.Mintea mea, cloță de aur, cotcodăcind plurivoc, cloci cuvinte care mereu își părăsiră cuibarul, perzându-și harul.Ieși-vor, totuși, din ghioace, ca o explozie de lotuși, metafore frumos gânditoare, gata să se joace și să se dejoace, cu-nfiorare. Numai GLUMA, ah. GLUMA,săraca, șoptită-n zori de noapte, ne ia, părintește, de păr și ne ridică la CER! Doamne, bunul-simț, ca o piatră de moară legată de piciorul Bucuriei
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]
-
murdărea caietele! Așa te-au cunoscut și te-au reținut din prima zi, nu trebuie să fii supărată. -Ce să fac să nu mă creadă proastă? am întrebat-o curioasă. -Asta voiam să-ți spun, mi-a răspuns mami puțin gânditoare și privindu-mă mai serioasă ca niciodată, a continuat: trebuie să înveți, să fii cuminte și atentă în clasă și să ridici mâna de câte ori știi să răspunzi la întrebările tovarășei învățătoare. Să nu uiți niciodată, cel mai ușor este să
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
întrat la el și l-am chemat în antreu să stăm de vorbă, să nu ne audă tanti Oala. -Tata-mare, trebuie să nu-mi spui”Nu”. Te rog să mă ajuți! am început cu o voce miloagă. Tata-mare mă privea gânditor, răsucindu-și mustața. -Tata-mare să nu spui “Nu”. Am să mor de supărare, spune “Da!” Vreau să am și eu o jucărie care nu se strică, vreau să am și eu o soră, vreau să am pe cineva de care
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
promisiune. Mai are de rezolvat ceva în Cer, un curs de calificare cu niste îngeri, după care Dumnezeu îl va învoi să stea pentru tot restul vieții împreună cu familia lui. Sigur o să vină! Merg prin zăpadă. Mamă și fiu. Ea gânditoare, el învârtindu-se în jurul ei ca un titirez. Mai au un pic și ajung la școală. El are de învățat, cine știe ce-i va oferi viața?! Ea, cine știe cât mai are de îndurat?! Referință Bibliografică: Frânturi de viață / George Safir : Confluențe Literare
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
pe tine însuți și să reușești să-ți modelezi caracterul, dobândind astfel libertatea spiritului; să ști ceea ce poți cunoaște și ceea ce nu poți cunoaște, și să mai ști ce trebuie să faci și ce nu trebuie să faci. Socrate, profund gânditor, cu modestia ce-l caracteriza, vorbea despre posibilitățile noastre de cunoaștere care sunt limitate, despre faptul că nu trebuie să tindem a cunoaște dincolo de ceea ce nu putem cunoaște. Dar care ar fi limita? Cum ne putem da seama când și
DRUMUL POEZIEI SPRE ÎNDUMNEZEIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357309_a_358638]
-
o potcoavă de curcubeu, dacă n-aș recunoaște cât sunt de fragil.Mintea mea, cloță de aur, cotcodăcind plurivoc, cloci cuvinte care mereu își părăsiră cuibarul, perzându-și harul.Ieși-vor, totuși, din ghioace, ca o explozie de lotuși, metafore frumos gânditoare, gata să se joace și să se dejoace, cu-nfiorare. Numai GLUMA, ah. GLUMA,săraca, șoptită-n zori de noapte, ne ia, părintește, de păr și ne ridică la CER! Doamne, bunul-simț, ca o piatră de moară legată de piciorul Bucuriei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
o potcoavă de curcubeu, dacă n-aș recunoaște cât sunt de fragil.Mintea mea, cloță de aur, cotcodăcind plurivoc, cloci cuvinte care mereu își părăsiră cuibarul, perzându-și harul.Ieși-vor, totuși, din ghioace, ca o explozie de lotuși, metafore frumos gânditoare, gata să se joace și să se dejoace, cu-nfiorare.Numai GLUMA, ah. GLUMA,săraca, șoptită-n zori de noapte, ne ia, părintește, de păr și ne ridică la CER! Doamne, bunul-simț, ca o piatră de moară legată de piciorul Bucuriei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
toți “maeștri gânditori” care au urmat: unde se plasează Descartes cu naveta spațială platoniciană pe “scara creaturală”? De la Plotin până la Marsilio Ficino și Giordano Bruno, treptele procesiunii pe această “scară creaturală” erau bine procesate, cunoscute și delimitate de toți maeștri gânditori ai vremii, ba chiar și înalții prelați le recunoșteau, cu deosebirea că întreaga papalitate îl plasa pe Dumnezeu în centru “scării creaturale”, pe Altar, sub o Cupolă uriașă numită Bolta cerului. După “schema alexandrină”, treptele procesiunii pe această “scară creaturală
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
pianul din fața mea, la care cântă Leon Moreau, vioară lui Enescu atacă acordurile „Cvartetului cu pian în re major, opus 16” sub baghetă dirijorului Dimitrie Dinicu. În spatele meu, Nineta Ducă, cu pălăria ei înflorata, cumpărată de la Paris, părea o zeița gânditoare. Din când în când, Olga Brăiloiu își răcorea obrazul cu un evantai chinezesc. Notele muzicale alunecau pe lângă noi, se interferau cu foșnetul rochiilor și apoi se întorceau în vibrațiile coardelor viorii, stăpânite cu măiestrie de tânărul George. Într-un colț
FELIA DE PEPENE GALBEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357373_a_358702]
-
iau și îi dau nevestei. (Iese. Prin ușa întredeschisa se vede cum ia banii, îi numără. După ce și-a pus șapca pe cap, isi îndeasă banii în buzunarul stâng al pantalonului) *** Scenă 10. (Dreptaciul rămas singur în scenă se îndreaptă gânditor spre ușa și o închide) Dreptaciul: Nu știu cum sunt oamenii ... că acest tovarăș de călătorie? Sunt buni de gură, dar când este vorba de muncă, fac pe dracul în patru să se eschiveze de la aceasta. Precum erau activiștii de partid la
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
El este Spiritul divin ce îl însoțește încă de la începuturile lumii, orientând sensul căutărilor sale printr-un organ privilegiat, canal și simbol al vieții spirituale: „îl caut prin oul apelor/ și el e cu mine/ de la nașterea Lumii/ în arborele gânditor din steaua/ urechii drepte”. Urechea este, în mai toate mitologiile, revelația, ascultarea învățăturii, înțelegerea. În țesătura densă de simboluri a poemului, arborele gânditor creează imaginea din imagine, adevărată punere în abis nu numai a discursului, ci a întregului volum. Viziunea
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
vieții spirituale: „îl caut prin oul apelor/ și el e cu mine/ de la nașterea Lumii/ în arborele gânditor din steaua/ urechii drepte”. Urechea este, în mai toate mitologiile, revelația, ascultarea învățăturii, înțelegerea. În țesătura densă de simboluri a poemului, arborele gânditor creează imaginea din imagine, adevărată punere în abis nu numai a discursului, ci a întregului volum. Viziunea antropocentristă de factură renascentistă trimite la reprezentările lui Leonardo da Vinci și orientează cititorul spre înțelegerea ciclicității cosmice și a dinamicii universale. Ochiul
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
am caricaturizat OMUL în general. Cer scuze, dar asta nu-mi clintește convingerea că omul a pierdut enorm din calitățile pe care toate viețuitoarele le-au căpătat de la Dumnezeire, cauza fiind însăși civilizarea. Majoritatea omenirii ar trebui să fie indivizii gânditori cu putere de judecată și liberul arbitru. Liberul arbitru, adică dreptul firesc de a face ceea ce găsesc ei de cuviință, a fost dat de Dumnezeire lui Adam la crearea sa și se extinde și asupra Evei. Educația celor 7 ani
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
a rânduit bunul Dumnezeu să fie descoperiți, știm că nu au putința pe care o are omul, de a se ridica până la Dumnezeu, de a deveni dumnezei după har. Sunt într-o fericită ascultare și împlinire a voii lui Dumnezeu, gânditoare, dar n-au această putință. Au și ei un proces de despătimire, dar nu în sens de despătimire de la pătimire, ci ei descoperă noi taine prin porunca care li se dă. Aceasta este un fel mai superior decât era sau
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
eu pe la spital. Doresc să trec pe la Spitalul de copii și voi trece și pe la Neurochirurgie. - Doamna Romașcanu... - Vă rog, domnule profesor! - Vă mulțumesc! - Cu respect, domnule profesor! - Pe curând! - O zi bună, cu vești îmbucurătoare! Emanuela a închis telefonul gânditoare și tulburată. „De obicei privim oamenii prin prisma funcției lor, a profesiei, a statutului social, a hainelor pe care le îmbracă, imaginându-ne că nu le lipsește nimic, grăbindu-ne să-i catalogăm a fi cei mai fericiți oameni din
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
rezolvă-ți problemele cu tatăl tău căruia îi doresc din suflet însănătoșire grabnică. - Mulțumesc. Te iubesc Adi, draga mea. - Și eu Radu și ai grijă de tine. - Și tu. - Da și eu... mai spuse ea în șoaptă și închise telefonul gânditoare. Tulburată, se ridică de pe bancă și se îndreptă spre casa noilor săi prieteni. Când ajunse acasă, Doina imediat i-a citit pe față că s-a întâmplat ceva. - Ce-i Adi, ce s-a întâmplat? Aceasta începu să plângă fără
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357797_a_359126]
-
o frământau, mai ales asupra examenului de stat. Mircea a observat că a mai dispărut din exuberanța prietenei sale. Nu mai era atât de bucuroasă cum a fost în primele zile când au sosit la munte. Mereu o surprindea stand gânditoare, cu privirea ațintită în gol. Era clar că ceva o frământa. Astăzi mai erau invitați și la un prânz de către directorul hotelului, în salonul de protocol. Dorea să mai stea de vorbă cu ei, să afle cum s-au simțit
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
Sunt trist că num ă simt în putere să scriu despre această carte, contribuind la succesul ei, articolul pe care îl merită. “ Răscolind presa vremii în Biblioteca Universitară”Lucian Blaga “, din Cluj-Napoca, am dat peste o fotografie în care Malraux, gânditor, discută cu marele cineaste Eisenstein, ascultându-l atent, despre pregătirile pentru filmul La condition humaine. O dată cu apariția cărții La condition humaine, una din operele capitale ale lui Malraux, concepția vieții se schimbă fundamental. Pesimismul funciar al aventurierului din Les conquerants
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357860_a_359189]
-
primesc bine, însă să știi că dacă am făcut rău altora și alții mi-au făcut mie le-am răspuns înapoi cu aceeași monedă. Am mai schimbat doar câteva cuvinte apoi ne-am despărțit. L-am privit cum pleca parcă gânditor, impresionat acea întâlnire ceva atinsese în ființă să interioară. Nu am știut că elemental sacru îi producea o așa teamă sfântă. De fapt îmi aduc aminte că nu l-am auzit niciodată înjurând la adresa lui Dumnezeu. Oare de ce nu am stat
POVESTEA UNEI VIETI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357922_a_359251]
-
a rânduit bunul Dumnezeu să fie descoperiți, știm că nu au putința pe care o are omul, de a se ridica până la Dumnezeu, de a deveni dumnezei după har. Sunt într-o fericită ascultare și împlinire a voii lui Dumnezeu, gânditoare, dar n-au această putință. Au și ei un proces de despătimire, dar nu în sens de despătimire de la pătimire, ci ei descoperă noi taine prin porunca care li se dă. Aceasta este un fel mai superior decât era sau
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
el își făcuse totuși datoria cu rîvna pe care i-o insufla pasiunea pentru inteligența cosmică și revelația sufletului. Și, de curînd, ca să-și desăvîrșească opera, se băgase cu îndrăzneală pe un teren alunecos în care își frînseseră gîtul marii gînditori ai antichității, printre care și acel demonizat principe numit Erupator Chabniells, care dăduse totuși tonul prefigurînd schițele unei viitoare științe ezoterice, la care aveau acces numai marii inițiați, și asta prin eforturi proprii, pentru că fiecare descoperire te îndepărta proporțional de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]