11,048 matches
-
ce se înfiora sub suflarea lui! Și, a continuat el, cu senzațiile noastre, vezi și tu, palpităm la unison, ca să zic așa, academic! Mai trebuie să lăsăm timpul să-și desfășoare aripile, asemenea Victoriei de la Samotrache ... și să dărîmăm și gardul, că timp avem ... Așa să fie, bărbate, a tremurat ea, excitată de grandoarea pe care o căpătau planurile lui de viitor și s-a lipit de el cu disperare. 17 PODUL CrisLi a dat iama în cărți. A aruncat în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
mă trezească și-mi spune încurajator: ,,Mama, lasă-i, că au ce mânca! ‘’ - Simona, ia zi, cu cine te certai acum câteva minute? Nu mă certam. Recitam niște versuri care mi-au venit în minte în timp ce mă gândeam la desființarea gardului de sârmă ghimpată dintre noi și ,,Republica Moldova’’. Niște versuri atât de profunde... Care versuri? Să-ți recit? Câteva. “Tălmăcește , dragomane ! ’’* Am tresărit. M-am văzut în bibliotecă, în sala de lectură, citind poemul ,,Bălcescu’’ de Eugen Jebeleanu. Și pe mine
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Talmaceste_dragomane_.html [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
tăi arată că ai luptat din greu cu viața. Ai crescut copii, nepoți... poate vei ține în brațe și strănepoți. Câte valuri de tsunami au trecut peste tine!’’ Mi-am dat seama de ce a impresionat-o atât de tare demontarea gardului de sârmă ghimpată dintre noi și ,,Republica Moldova’’. Emoția Simonei pornise de la istoricul pas făcut spre întoarcerea acestui teritoriu acasă. Îi era dor de casa părintească, de sătucul ei natal aflat acolo, după gardul acela blestemat, sătuc pe care l-a
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Talmaceste_dragomane_.html [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
a impresionat-o atât de tare demontarea gardului de sârmă ghimpată dintre noi și ,,Republica Moldova’’. Emoția Simonei pornise de la istoricul pas făcut spre întoarcerea acestui teritoriu acasă. Îi era dor de casa părintească, de sătucul ei natal aflat acolo, după gardul acela blestemat, sătuc pe care l-a părăsit într-o noapte ca și cum ar fi fost un răufăcător. A plecat în grabă, cu ce au putut apuca, ea cu cei trei frați mai mici și cu tatăl ei, considerat chiabur, pentru că
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Talmaceste_dragomane_.html [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
cu numele acestuia. Tot în acel an, 1958, împreună cu colegii Ilie Vulpe, Nicușor Bărbulescu și Liviu Lica, am făcut o gazetă de perete din scânduri, frumos construită cu patru rubrici, intitulată „Gazeta literară drăgășeneană”, pe care am pus-o pe gardul școlii chiar la intrare. Era noaptea. La cele patru rubrici am „publicat” poezii și articole despre activitatea cenaclului pe care-l conduceam. Dimineața, înfuriat, directorul Liceului, profesorul Chelărescu, a dat ordin să fie dată jos gazeta noastră, iar pe noi
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_scotocind_prin_al_florin_tene_1364969214.html [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
memoria. - Atunci este grav, Ștefan! zise Mihai, aproape strigând. Telefonul sună îndată ce termină convorbirea cu scriitorul. Era Dan Simionescu. Urma să se întâlnească undeva în apropierea gării și s-o viziteze împreună pe Ilona. Clădirea sanatoriului era încercuită de un gard înalt, de beton. Pe deasupra gardului nu se zărea decât cerul. De fapt era un grup de construcții amplasate în mijlocul unei păduri de la marginea orașului, tronând acolo de multe decenii. Încă de la intrare te întâmpină un aer tonic, contrastând cu starea
PROMISIUNEA DE JOI (XIV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xiv_gina_zaharia_1370981095.html [Corola-blog/BlogPost/363352_a_364681]
-
zise Mihai, aproape strigând. Telefonul sună îndată ce termină convorbirea cu scriitorul. Era Dan Simionescu. Urma să se întâlnească undeva în apropierea gării și s-o viziteze împreună pe Ilona. Clădirea sanatoriului era încercuită de un gard înalt, de beton. Pe deasupra gardului nu se zărea decât cerul. De fapt era un grup de construcții amplasate în mijlocul unei păduri de la marginea orașului, tronând acolo de multe decenii. Încă de la intrare te întâmpină un aer tonic, contrastând cu starea dintre pereții care te face
PROMISIUNEA DE JOI (XIV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xiv_gina_zaharia_1370981095.html [Corola-blog/BlogPost/363352_a_364681]
-
mărgăritare sclipitoare, pășesc îngerii. Fiecare tufiș este un mister, o lume aparte se ascunde printre crengi și frunze, prin scorburilor bătrânilor copaci. Flori sunt peste tot: trandafiri, iasomie, crini, petunii, călțunași în cascade multicolore ce se întind chiar și pe gard. Fiecare floare este o poezie, o odă a frumuseții închinate vieții. Lăudată fie mama Natură! Cascade de bulgărași de gheață sau de petunii în toate culorile, nemțișori și crăițe, toate-și etalează frumusețea delicată dăruind cu generozitate parfumul lor, Cavalerului
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gradina_fermecata_floarea_carbune_1355303425.html [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]
-
anul 1525de fiica lui Selim al doilea, în stil maur. În perioada comunistă a fost lăsată în paragină și năpădită de buruieni, iar cimitirul unde se aflau morminte vechi, de peste 300 ani, nu mai era delimitat de niciun fel de gard. După 1989, moscheea a fost reamenajată cu ajutorul Primăriei Municipiului Mangalia și zilnic, ea este vizitată de vârstnicii care vin la rugăciunile rituale și de turiști. M-am oprit din expunere și m-am adresat Mirunei cu mândrie: - Nu-i așa că
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400427360.html [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
bubă la un degețel Ce pace-n jurul meu respiră Natura-n care m-am născut C-aș lua-o iar de la-nceput Precum Apollo doar cu-o liră! Dau foc țărani gunoaielor prin curți Ascut securi, repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Primavara_brusc_ion_untaru_1361862604.html [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
bubă la un degețel Ce pace-n jurul meu respiră Natura-n care m-am născut C-aș lua-o iar de la-nceput Precum Apollo doar cu-o liră! Dau foc țărani gunoaielor prin curți Ascut securi, repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Primavara_brusc_ion_untaru_1361862604.html [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
foame, că lapte vrei tu, boule! răgea el, amenințător, da' fîn, canci! Se găsise cineva să-i dea și lui un păhărel și se părea că mai băuse pe undeva, pentru că nu se dădea dus, iar madam Jorjet apăruse la gard și îl blestema de cele sfinte, pentru că gemea vaca nemulsă în grajd iar nenorocitul se dădea zmeu la locantă, dom' colonel al lu' curu, care o face pe duru, ca ăla, ca săpunu', dar, înafară de clăbuci, la nimica nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
bere și se umpleau alte pahare cu țuică, și din cînd în cînd se pomeneau morții mamei lor de nenorociți ... Da' cum să dai vina pe altul, du-ți necazul pe spinare, de la munte pîn' la mare, asta e soarta, gardul ține poarta! ... da' Alunică zis și Alu Gore era de neclintit, el o da pe tragedia globalizării și le ținea teorii despre situația resurselor, piața dominantă, studii motivaționale, mesajele publicitare și analiza elementelor culturii. Cultura de cartofi! s-a auzit
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
și, cînd se plîngeau de tancurile destinului, nu le trecea prin minte ideea că schimbarea, odată începută, aducea cu ea tulburări ale ritmului de viață moleșit de dictatura proletariatului. Madam Jorjet nu se da bătută cu una cu două, sprijinea gardul în burdihan și făcea spume, urlînd la el să iasă afară, la dom' colonel, ca să măture drumul cu el pînă acasă, că urla vaca nemulsă și chioretele trăgea la măsea cu nesimțirea specifică neamului său de lepădăturile dracului, la care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
boulenii dracului cu mama lor aia bețivă ... Lui dom' colonel i se făcea inima rea și striga din crîșmă: Ce vreai, fă, putoarea lu' alu' mă-ta, de te legi tu de bărbați?! De bărbați, ai?! trăgea madam Jorjet de gard, mai să-l scoată din beton, da-r-ar boala-n burta ta de cur împuțit ... dacă stăteam eu după tine, tembelule, îmi trecea viața ca flacăra chibritului, că și ăsta, al dracului, te arde la degete, da', cînd să aprinzi ziarul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
individ. Pentru ca ființa să se împlinească, omul trebuie să se simtă parte integrantă din întregul univers. În cazul liricii Flaviei Cosma avem de-a face cu al doilea fel de poezie, acela care caută ființa: “Dragostea mototolită stă neagră pe gard,/ Fulgii mari și umezi îi acoperă ochii” (Melancolie). Neantul reprezintă fundalul existenței. Condiția umană efemeră, induce tristețe ontologică, accentuată de depărtarea de casă (poeta trăiește în Canada): „Și pe ei îi ajunge din urmă/ Bătrânețea și moartea./ Și pe ei
MARILE ARDERI ÎN POEZIA FLAVIEI COSMA , AUTOR LUCIAN GRUIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1430825964.html [Corola-blog/BlogPost/379728_a_381057]
-
acasă? Îi zise bătrâna, luând de glumă vorbele drumețului. El nu răspunse, nici nu-și dezlipi privirea de la Elisa, care se tot cățăra cât era de mare, la șaptesprezece ani, ca un copil, pe stiva de lemne din fața curții, lângă gard. Străinul era un om cam de cincizeci de ani, îndesat, cu ochii ageri, purta un costum cam ponosit, o pălărie neagră , decolorată ; cutreiera satele pentru a colecta de pe la gospodari nuci, pentru cofetării și floarea-soarelui, pentru ulei . Asta era afacerea lui
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487576811.html [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
vreo câteva și eu, Nici ușor, dar nici prea greu - Că-mi aduce-aminte junghiul De zicala cea cu...”trunchiul”. Epigramă electorală...(actualizată) ( Păstorel : Nu credeam s-ajung vreodată / C-am să pot să fiu în stare / Ca făcând pipi pe garduri, / Să o fac direct în soare. (“soarele” - sigla electorală a Partidului Alianța Socialistă, trambulina regimului comunist în România) Când Păstorel se ușura Pe-o siglă strict electorală, Ca să se poată lăuda C-o performanță...colosală, Eu încă n-aveam nume
EPIGRAME CARE ÎNTREC...MĂSURA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Epigrame_care_intrecmasura_gheorghe_parlea_1335187953.html [Corola-blog/BlogPost/357118_a_358447]
-
Iohannis va accepta propunerea de prim ministru a socialiștilor, grăbind astfel formarea noului guvern. Nu are rost să inflameze țara. În rest, își va vedea de atribuțiile sale de președinte european. Sper, să nu devină președinte jucător cu bățul prin gard. Am avut unul. Ajunge!... Lui Dacian Julien Cioloș trebuie să i se mulțumească, totuși, pentru că a păstrat România stabilă (asta a fost principala sarcină), aducând, totodată, numeroase corecturi în actul de guvernare. Sunt chiar curios pe care dintre acestea le
TABLETA DE DUPĂ WEEKEND (178): SCRISOARE PRIETENULUI MEU de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1481594076.html [Corola-blog/BlogPost/368698_a_370027]
-
ne făceam traseul obișnuit la bordul unuia dintre cele trei P IV cu care plecasem în direcția sud-est, spre Tilburg. Soare, verdeață proaspătă, aveai cu ce să-ți bucuri privirea. Eram veseli și senzația de claustrare, ce ne chinuia între gardurile de sârmă ghimpată ale bazei, rămăsese îndărătul porții închise de santinele în urma noastră. Îmi venea să ies din namila blindată și să mă dau de-a berbeleacul prin iarba crudă de la marginea drumului. Iar Martin mă privea zâmbind cu înțelegere
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1491751360.html [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
aruncătură de băț, pe o mică înălțime, înconjurate de arbuști stufoși, se zăreau deja zidurile unui fel de conac, distrus parțial, după toate aparențele, de un incendiu. Arbuștii aceia, după felul cum erau aliniați, păreau să fi alcătuit cândva un gard viu îngrijit, dar, lăsați de izbeliște, lăstăriseră la voia întâmplării. Martin venise cu ideea să dăm mai întâi pe la cireși, să ne luăm grija de pe cap, spusese, să vedem dacă nu cumva alții înaintea noastră or fi umflat potul. Aleea
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1491751360.html [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
curții câțiva paznici își făcuseră alergând apariția cu Mauser-ele în mâini. Martin își dusese mâna să-și scoată Walther-ul de la șold, apoi a renunțat și, luându-și avânt ca o felină, a sărit de-a dreptul, cu capul înainte, prin gardul viu al împrejmuirii fermei, făcându-se nevăzut. În urma lui paznicii și-au descărcat până la ultimul glonț încărcătoarele pistoalelor-mitralieră. Mulțimea deținuților căpătase dintr-odată glas. S-au auzit strigăte și huiduieli. Paznicii s-au întors împotriva ei, renunțând să-mi urmărească
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1491751360.html [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
ars un picior în coaste. Iar ceilalți râdeau și el i-a înjurat cu cele mai scârboase cuvinte. Atunci s-a auzit duduit de motor și zgomotul caracteristic de șenile. Peste câteva clipe P IV-ul locotenentului Schmidt pătrundea prin gardul viu ca printr-un perete de mucava, un adevărat deus ex machina în spectacolul execuției mele. Ceva mai târziu, în interiorul tancului, Martin da Cas m-a strâns în brațe cu efuziune. Iartă-mă că am roit-o singur, Brüderchen, spusese
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1491751360.html [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
Petrache Lupu - efigia țăranului credincios, cu picioare desculțe, care credeau cu tărie în Dumnezeu: “Erau mulți desculți în Manglavit pe vremea copilăriei mele. Semănau oamenii mai mult cu Dumnezeu. Erau mai tari. Mai săritori. Mai primitori. Mai cu inima mare. Garduri, ce și ce. Fântâni în curți, nu aveau mulți. Când făcea unul o fântână, se bucura și bea o uliță întreagă. Parcă se năștea un copil, când dădeau cu ochii de apă“. Un povestitor care istorisește frumos despre locurile copilăriei
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
a disparut soarele.El mai ținea pământul să nu se învârtească prea rău. -Să nu amețească vârcolacii! -Vrei să spui că oamenii! - Păi...care oameni? Doar am stabilit că ne aflăm în lumea vârcolacilor. Tot discutând și bălăgănindu-se dintr-un gard în alt gard au ajuns la cârciumă.Prin geam se vedea că și aici, nu merge lumină. -Nici aici nu au buleftrică! -Au lampă! Nu că noi lumânare... Cu chiu cu vai au nimerit ușa. -Mai Costică, rău se învârtește
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Povestiri_pentru_copii_al_florin_tene_1344922780.html [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]