1,359 matches
-
de la Mănăstirea Prislop de cel de la Suceava, aș răspunde fără nici urmă de ezitare că la Prislop miroase a brad și a aer de munte, tare, pe când la Suceava avem aroma discretă a florilor de tei deja fanate și a gazonului din curtea mănăstirii, zdrobit sub tălpile pelerinilor. Schopenhauer desemna mirosul drept simțul memoriei, datorită puterii sale de evocare, Rousseau amintește puterea afectivă a memoriei, capabilă să stimuleze imaginația și dorința (Corbin, 1982 : 10). „Mirosurile înscriu memorii în memoria subiectului. Amintirea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
îmbogățit este și băutor de cursă lungă și cum este "liber profesionist", puțin îi pasă dacă mîine este luni sau marți. Jigodia cu jeep-ul în fața casei sfidează cartierul și nu se teme de poliție. Are camere de supraveghere, are gazon și trotuare din pavele și mai are un grătar special. Cînd muzica tace pentru o clipă, începe să zbiere bogătanul. Invitații, de aceeași teapă, nu se lasă pînă nu zbiară și ei cîteva arii din "opere" sau o manea care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
explodează. Din ea iese o inflorescență și o mulțime de flori (ca cele de soc) care se împrăștie peste tot. Florile se transformă într-un fel de cireșe care sînt căutate de păsări. Dar cînd cad jos, mai ales pe gazon, nu-i prea plăcut. Cît despre apa din piscină este plină cu floricelele alea păcătoase! Întreb curios: Cum îi curățați? Urc sus cu maceta și tai tecile și florile. Mă uit în vîrful palmierilor și mă furnică tălpile. Cît costă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un magnet clientela. Cu ceva timp în urmă, înainte de povestea cu neamțu, am fost pe acolo. În grădiniță își făcea treaba un negru, îmbrăcat doar în maieu și niște pantaloni scurți și largi, caraghioși. Cu un cosor uriaș (macetă)* taie gazonul pe lîngă bordură și eu admir precizia cu care execută această operație. Maceta are vreo trei kilograme, dar negrul parcă nu simte efortul. Boabe de transpirație apar pe frunte și el le șterge cu dosul mîinii. Privește pe furiș la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
señor López veghea, dormitînd, dar pe poziție. Într-o zi, mă întîlnesc cu vecinul. Părea puțin iritat și intru în vorbă cu el. Pari agitat, vecine, nu ți-au sosit corăbiile? Eh, probleme minore. Mi-au furat mașina de tuns gazonul. Cum așa? Dar señor López unde era?! Veghea. Au trecut hoții pe lîngă el. Din acel moment ușile erau din nou încuiate cu grijă, somnul a devenit mai iepuresc și camerele de supraveghere verificate și șterse de praf. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cred la fel, îl asigur pe vecin. Totuși, din acel moment, pe afară, prin grădină, lăsam doar lucruri fără valoare. Restul era încuiat cu încuietori sofisticate. Îmi plăcea să discut cu señor López despre subiectul acela cu mașina de tuns gazonul. Nu există, țipa señor López. Pe aici n-a trecut nici o muscă măcar! Totuși, mașina nu-i... Au furat-o ăia care au descărcat mobila în curte. Cum, cum au furat-o? Nu știu, nu-i treaba mea. Eu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dar este bine să evitați noaptea unele cartiere. Care? Păi, cam toate. Nu-mi pasă de avertisment, eu sînt pasăre de zi, noaptea dorm, de cînd mă știu. Cînd am ajuns în Cuba, la reședință, am găsit în grădină un gazon ca un covor. Este o plăcere să mergi desculț, măcar cîțiva pași. O răcoare și o mîngîiere a tălpilor care te reconfortează. Pe ici, pe colo, vedeam niște găuri în pămînt, cu un diametru de 2-3 cm. Bine conturate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu cei care n-au simțul unui dialog civilizat. Au trecut douăzeci și cinci de minute și nu văd nici o mișcare acolo, după ușile larg deschise. Mă duc din nou la Iași, prin grădina mea. Mai am multe de făcut. Uite ce gazon superb au vecinii! Cînd l-or fi pus oare? Văd că la vecinul Cheșcu s-au prins toți copăceii, o să fie o frumusețe de grădină. Bravo lui! Vitan și-a făcut un chioșc. O să bem o bere acolo, la vară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ceva? Cu siguranță că da. Pașaportul, biletele, banii de drum, o ultimă verificare. Șoferul mă anunță neutru: Trebuie să plecăm la aeroport, Excelență. Sigur, sînt gata. Inima bate cu putere și simt pulsul în gît. Mă uit roată. Palmierii, mango, gazonul, trandafirii japonezi, portocalii, bananierii și cei doi pisoi micuți, care privesc foarte curioși. Vila, cu steagul, cu antenele, cu jaluzelele mereu trase. Văd limuzina cu stegulețul României. Motorul merge ca să răcească interiorul. Pentru ca Excelența sa să nu sufere cîtuși de puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la cer. Și proiecte le mai face uneori, pentru un ban grămadă. Nu e ea de vină că trebuia să îndeplinească întocmai dorința clientului. Și problema se punea în felul următor: de ce mama naibii indivizii ăștia își pun în curte gazon artificial, de ce, în loc să planteze un pom în curtea aia, preferă să expună niște arbuști în ghivece curioase? De ce tot artificialul ăsta? Și ea zicea că toată alcătuirea asta kitsch neagă natura. Adică toate casele astea, care se înfig în peisaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Mihai își terminase conversația și mă căuta prin ștrand. Eu, la rândul meu, am făcut un înconjur și, dintr odată, i-am căzut în spate. L-am strâns cu putere în brațe. A rămas puțin surprins. Ne-am întins pe gazon și am stat de vorbă despre muzică, despre operă... Apoi am făcut baie. Ne fugăream prin apă, ne apropiam unul de celălalt, ne depărtam în grabă - și așa de mai multe ori. Ne-am și sărutat chiar. În sfârșit, am
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
confortul (și toate „conservele“ de care ați amintit), inclusiv un televizor care să aibă neapărat postul Mezzo. Și să fie și apă caldă. Revăd cu ochii minții peisaje superbe din numeroasele călătorii pe care le-am făcut. Alpii diamantini, verdele gazonului englezesc, lacurile elvețiene, pădurea vieneză, cascada Niagara, Marele Canion, Grotta Azzurra de la Capri sau un apus învăpăiat la Delfi, dar nu sunt convinsă că eu am fost aceea care le-a privit. Sau poate că era într-o altă viață
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
umilință și frumusețe interioară, doresc să-mi exprim recunoștința și pentru personalul de serviciu din ashram. Sahaja yoghini tineri și foarte tineri. Matinal, la ora 5 băteau ușor în ușă pentru a da trezirea în vederea meditației de dimineață, cea de pe gazonul din curte. Ceaiul și cele trei mese principale ale zilei, toate ne erau aduse de băieți la cameră, acolo unde noi nu făceam nimic altceva, decât să ne bucurăm de tihnă și confort. Tot ei curățau și luau resturile!... În
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
prin curte, plutonierul-șofer a sărit gardul, a înșfăcat unul, l-a pus în portbagajul mașinii și am plecat, scena amintindu-mi de un episod din "101 dalmațieni". Ajunși la vila Lac 1 cu captura, i-am dat drumul cățelului pe gazon, turcul l-a observat cu atenție, reacțiile sale fiind atent urmărite de "organele române". Bun cunoscător, turcul a menționat că puiul de ogar, din cauza proastei nutriții a mamei, s-a născut rahitic, fiindu-i afectate picioarele și, ca atare, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
o splendidă după-amiază de toamnă și Dani, mare susținător al Craiovei, m-a convins atunci să mă duc la acel meci. Cerul albastru, soarele blând, dar strălucitor, orbindu-mă până la lacrimi (lacrimi ambigue, provocate și de o puternică, inexplicabilă emoție), gazonul de un verde proaspăt, odihnitor, jucătorii evoluând incredibil de aproape, atât de aproape încât efortul pe care îl fac - și care se „pierde” pe micul ecran - este acum vizibil și extraordinar de impresionant, sutele, miile de oameni concentrați asupra spectacolului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
nu, Flacăra a rămas, cu același nume, dar cu altă orientare și cu alt conținut: de, altfel bate vântul acum), ca să urc la România literară, unde lucram pe atunci. O zi de toamnă târzie, umedă, cețoasă și (surpriză) caldă. Pe gazonul ce mărginește aleea asfaltată pe care merg zăresc doi-trei câini, tolăniți în iarbă, cu burta lipită de pământ, de pământul ce încă nu s-a răcit de tot, mai păstrând rezerve din marea energie termică acumulată în timpul verii. I-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ce i-o încredințase Mefisto, simte cum în mâna lui cheia crește (Blaga zicea de-a dreptul „se scoală“): Dar jocul formidabil și întreținând gustul nostru pentru aventură era altul, avuabil. În fața universității se întindeau două lungi și înguste peluze, gazonul lor fiind mărginit de un brâu de piatră cubică pe care, ziua, studenții se așezau să ciorovăiască la soare. Acolo ne strângeam, seara, după ce se lăsa un pic întunericul, toți copiii străzii, la iarbă verde, noi ziceam „la excursie“. Consumam
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
prin curte, plutonierul-șofer a sărit gardul , a înșfăcat unul, l-a pus în portbagajul mașinii și am plecat , scena amintindu-mi de un episod din "101 dalmațieni". Ajunși la vila Lac 1 cu captura, i-am dat drumul cățelului pe gazon, turcul l-a observat cu atenție, reacțiile sale fiind atent urmărite de "organele romane". Bun cunoscător turcul a menționat că puiul de ogar , din cauza proastei nutriții a mamei, s-a născut rahitic, fiindu-i afectate picioarele și ca atare nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
știam pasionat de fotbal și ca atare i-am programat într-o după-amiază o vizită la faimosul stadion. A fost primit cu toate onorurile, a vizitat complexul și apoi și-a "încercat tirul" cu o lovitură de la 11 metri pe gazonul pe care pășiseră Pele, Jair, Zagalo, Vava, Garincha, Zico, Bebeto, Romario... Am trăit în vara lui 1994 la Rio campionatul mondial de fotbal desfășurat în SUA, cu toate meciurile "de infarct" ale echipei României, dar și cu tensiunea creată în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ca importanță și trofee după celebrul Real Madrid. M-am întâlnit acolo cu conducerea clubului și am vizitat stadionul. Spre surpriza mea, acesta arăta cu trei zile înainte de meci ca un câmp de CAP pregătit pentru "culturile de primăvară" fără gazon, porți, marcaje. Mi s-au dat asigurări că în ziua întâlnirii totul va fi aranjat cum se cuvine și pentru prima oară am văzut descărcându-se suluri imense cu gazon gata pregătit, eu mai trăind cu ideea că acesta trebuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
un câmp de CAP pregătit pentru "culturile de primăvară" fără gazon, porți, marcaje. Mi s-au dat asigurări că în ziua întâlnirii totul va fi aranjat cum se cuvine și pentru prima oară am văzut descărcându-se suluri imense cu gazon gata pregătit, eu mai trăind cu ideea că acesta trebuia semănat! Primirea la aeroport a fotbaliștilor și a delegației ce-i însoțea a fost de pomină. Cu câteva zile înainte, în urma unor îndelungate tratative cu autoritățile spaniole, reușisem să obținem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
aveau pașapoarte diplomatice, dar funcționarii spanioli, în necunoștință de cauză, le cereau "viza". După 10 minute de telefoane la Direcția Consulară a MAE spaniol, problema avea să se rezolve, cu scuzele de rigoare. La ora meciului stadionul arăta superb, inclusiv gazonul, era o zi frumoasă în care ai noștri, din păcate, au luat o bătaie pe cinste, cu 4-1! Am participat, alături de echipă, la recepția oferită seara de Atletico Madrid, la restaurantul clubului, admirând în vitrine zecile de trofee cucerite de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Oricum, de ziua lui Eminescu Cenușăreasa devenise Prințesa și arăta superb, ca o mireasă, în alb strălucitor și cu borduri ici și colo de cărămidă smălțuită roșie. Aranjasem și gradina, tăind toate tufele crescute aiurea, plantasem trandafiri și iasomie, semănasem gazon, iar în fața ambasadei plantasem un palmier și tufe de leandri roz și albi. Toți trecătorii și vecinii întorceau capul să ne privească ambasada, iar diplomații care ne treceau pragul ne felicitau pentru transformările radicale. Am făcut fotografii ale pereților clădirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
femeile apelează la o diviziune a muncii când fac aprovizionarea pentru cele necesare gospodăriei: ea cumpără tot ce trebuie în casă, el cumpără tot ce trebuie pe lângă casă: mașină de tăiat iarba și alte unelte pentru grădină și pentru întreținerea gazonului, grătar, furtun pentru irigație și așa mai departe. Această situație este în schimbare pe măsură ce crește procentul de femei care se întrețin singure, dar în mare raportul rămâne aproape constant. Chiar și atunci când bărbații nu fac cumpărături, ei joacă un rol
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
de hidroterapie, băi de aburi, bazin de înot, săli de biliard, salon de coafură etc., în fine, cu tot ce putea desfăta pe membrii acestei lumi fericite. Hipodromul de la Palermo și, în special, acel de la San Isidro, cu pista de gazon, erau printre cele mai frumoase din America de Sud. De cum am sosit la Buenos Aires, am primit scrisoarea Jockey clubului, cu cartea de membru, pe care o primea în mod automat orice diplomat, șef de misiune, care era acreditat în Argentina. În țară
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]