930 matches
-
ați observat, procurorii incoruptibili și detectivii necruțători se „trag“ la costum și cravată. Marele Cavaler al Mesei, Inchizitorul Șef, Șeful Marelui Sfat Major vine întodeauna îmbrăcat în haine negre. Elegante, de cele mai multe ori, fie că e vorba de o banală geacă de piele sau de un costum sobru. Dar, dacă situația o cere, aspectul neîngrijit studiat poate lua locul costumației de pinguin cu aspect de cioclu. De exemplu, dacă Anchetatorul tocmai „vine de pe teren“, unde a aflat „de la o sursă“ niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
muzica făcută-n viteză îndestulătoare, Mother Fucker, sindicaliști naivi, marxiști fără să priceapă ce-i dictatura, Swing Lord Sweet Chariot Coming For To Carry Me Home, sărituri în aer, See Me Feel Me Touch Me Heal Me cu The Who, geci cu franjuri lungi și ciucuri, un fluture metalic pe piept sau un scarabeu pe lănțișor, chitările rotindu-se ca moriștile, ba și cruci la gât, sindicaliștii ăștia deloc limpezi, tobele bubuind cu microfonul aruncat în aer și chitara ruptă-n
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
of, fato, m-ai trădat / of, m-ai dus la furat/ of, of, tîrfo, te omor/ of, jur pe-al meu fecior/ tu stăteai vara la soare/ iar eu stam la închisoare/ tu schimbai localele/ eu schimbam plantoanele/ tu purtai geacă bufantă/ iar eu zeghea șifonată/ tu purtai blugii raiați/ iar eu pantaloni vărgați/ mîncai fripturi în oraș/ eu mîncam doar arpacaș/ tu ciocneai paharele/ pe mine bastoanele". Sau, în altă variantă la fel de frecvent întîlnită, mai veche și mai melodramatică: "Tu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
noi acum e tipic pentru niște moși. Păi chiar suntem niște moși. Mai ales tu. Râde. (Eu cred că zâmbesc, dar nu sunt sigur.) Un timp ascultăm valurile. Mi-e frig la mâini, așa că mi le bag în buzunarele de la geacă. Ai putea să scrii o poveste despre ziua asta. O poveste cu doi moși pe o plajă pustie. Râde. Uite, nu e nimeni aici. Îi spun că nu pot să am un subiect atât de banal, cititorul s-ar plictisi
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
urcă în taxi. Ai grijă de tine. Taxiul pleacă. Mă uit puțin după el, apoi o iau din loc. Grăbesc pasul. Poate mai prind ultimul metrou. Warning Mic, gras, chel. Tânăr. Cel mult treizeci de ani. Poartă un fel de geacă de fâș. Are în spate un rucsac. Vocea lui e optimistă. Mai e puțin și vine. Nu în decembrie, cum zic ăștia. Oamenii de știință au mai multe variante. Și toate-s greșite. O să vină când nu ne-așteptăm. Adică
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
care vrei să transmiți, încearcă să găsești o poziție avantajoasă din punctul de vedere al imaginii. 3. Îți murdărești hainele înainte de direct - găsește o soluție să ascunzi pata, dacă nu ai nimic de schimb la tine. Pune-ți pe deasupra o geacă, o altă bluză. În cazul în care acest lucru nu este posibil, încearcă să o ascunzi cu clipboardul (dar dacă pata este chiar lângă gât, nu vei putea să o acoperi cu clipboardul pentru că nu va părea firesc). Dacă este
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
întotdeauna cred că toate hainele pe care le am în casă. Nu știi niciodată ce găsești acolo și îmi iau mereu, dacă știu că stau trei zile, eu îmi iau haine pentru minim cinci. Și îmi iau și pulovere, și geci, târâi după mine niște bagaje absurd de grele. La Michael Jackson am pățit asta, pentru că ne-am dus pentru câteva zile și am rămas unsprezece. Și acolo a trebuit să cumpăr. Dar eu îmi iau în general absolut tot ce
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
acolo a trebuit să cumpăr. Dar eu îmi iau în general absolut tot ce aș putea să am nevoie pentru un număr dublu de zile. A.N.: Și pentru război? C.A.: Aveam niște pantaloni militărești, vreo două-trei perechi, niște geci... Apăream aproape tot timpul în live cu aceeași geacă. Și bocanci. Aveam niște bocanci care cred că au făcut vreo zece ani toate zonele de conflict. I-am purtat prin deșert, prin Irak, Afghanistan, Teritorii, peste tot. A.N.: Cum
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
în general absolut tot ce aș putea să am nevoie pentru un număr dublu de zile. A.N.: Și pentru război? C.A.: Aveam niște pantaloni militărești, vreo două-trei perechi, niște geci... Apăream aproape tot timpul în live cu aceeași geacă. Și bocanci. Aveam niște bocanci care cred că au făcut vreo zece ani toate zonele de conflict. I-am purtat prin deșert, prin Irak, Afghanistan, Teritorii, peste tot. A.N.: Cum este să fii femeie care transmite din zone din
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
dintr-o familie modestă. Călare pe motorul său, pe care îl face să huruie, acesta epatează, explicându-i fratelui mai mic cum "se agață" fetele. "Ai să vezi, nu-i mare brânză cu gagicile!, îl asigură acesta cu emfază. Motorul, geaca, zâmbetul, freza gen Elvis dată cu briantină. Și cu asta, basta!" Începând din anii '50, pe lângă autonomie, tinerii capătă de asemenea o cultură a lor. O cultură care nu mai este socio-familială, ci internațională, o cultură a "modernității dezrădăcinate"177
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
vecini. Iată ce scria un copil, fiica unei familii vecine, despre securistul „plantat” pur și simplu În fața casei: „Am dat teza la mate. Alină are iar „codită”. Azi a fost unul Într-un trabant verde deschis. Era Îmbrăcat Într-o geaca de catifea (parcă În dungi) maro. O șapca pe cap la fel. O bluză albă pe dedesubt. Era gras, cu nasul turtit. De sub șapca i se vedea par cârlionțat, perciuni mari. La ora 14 a plecat. Era cu botul mașinii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mai puțin grav; femei și bărbați cărora li se intersectează drumurile și destinele, trecând anonimi și nepăsători unii pe lângă ceilalți, prin cotloanele abia luminate ale așa-zisului spital. Îmbrăcat gros, cu fes albastru tras adânc pe cap, cu gluga pe deasupra, geaca groasăcăzută până peste genunchii jinșilor de culoare albastră; priveam, oarecum debusolat în gânduri. Totuși, pentru cei din jur, păream stăpân pe mine... Asist la un perpetuum - mobile, am intrat intr-un carusel al groazei al fricii de necunoscut, al temerilor
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
drept întins pe rezemătoarea din lemn acoperit cu ceva burete pe sub mușamaua găurită de timp, roasă de cari și de șoareci ori găurită de timpul scurs peste ea. Am așezat geanta undeva lângă un calorifer abia călduț... Mi-am aruncat geaca, oarecum nervos de ceea ce avea să mi se întâmple, deasupra bagajuluiundeva, într-un colț al cămăruței, luminata de un bec aproape mort. * * * O individă grasă, cam de vârsta a doua, mi a ordonat scurt să trec pe cântar. (...) Ai 48
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
mă recunosc și au devenit cei mai buni prieteni, altfel m-ar fi atacat fără vreo remușcare. Geanta îmi atârnă greu pe umăr, se balansează regulat precum un pendul. Scoate un zgomot stresant frecându-se permanent, înainte și înapoi, de geaca albastră și scorțoasă, înghețată. O zi destul de frumoasă pentru un început de decembrie, se derulase surprinzător de călduță! De jur-împrejur, alei mărginite de garduri vii mă petreceau alene cu un galben-ruginiu copt și târziu; copacii mă privesc de sus fără
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
restaurantul dispăruse. Nu mai eram decât eu și Miller într-un separeu suspendat în afara a ceea ce lumea reală însemna acum pentru mine. - Demonii sunt malițioși și puternici. Stafiile sunt doar confuze - pierdute, vulnerabile. Dintr-o dată Miller a dus mâna în geaca lui de blugi și a scos un celular care vibra. A verificat numărul de apel, apoi l-a închis. Pe tot parcursul acestei manevre a continuat să vorbească, de parcă ar fi furnizat aceste informații de un milion de ori. Stafiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
În munca lui. Cash, trompetistul, care făcuse șase luni pentru vagabondaj și dependență, era un tînăr Înalt, costeliv, cu o țăcălie neîngrijită și ochelari negri. Purta pantofi cu talpă groasă, de crep, cămăși scumpe din păr de cămilă și o geacă de piele care se prindea-n față cu o curea. Se vedea cu ochiul liber că are pe el vreo sută de dolari În țoale. Nevastă-sa avea bani și Cash Îi cheltuia. CÎnd l-am cunoscut, banii se cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
scriitor mai cinic mă sfătuise să-mi pun o cravată - și să mă rad. Sfaturi literare nu are de ce să-mi dea, astea nu contează. E ultimul criteriu. Acum văd că avea dreptate în cinismul lui. Să mă deghizez. Cu geaca mea spălăcită, fesul meu etern, fesul meu negru și moaca nerasă, veterinarul avea dreptate să mă ia drept neserios. Ei așa te vor. Deghizează-te și dă-le la gioale tuturor nesimțiților. Așa te vor accepta. Îți vor fi chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
băut și i-am explicat că și abstinența asta e tot o formă de alcoolism. Nu bei, deci tot la băutură te raportezi, tot băutura e personajul principal. Tot aici Pif a găsit odată un sutien într-un buzunar al gecii. A vrut să scoată o batistă și a dat de sutien și, din nou, zice, păcat că era beat, altfel și-ar fi amintit de la cine era. Avea niște bănuieli că-i aparține petardei ăleia de la 312, care stă vizavi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
femeiesc și cu tot ce privește acest sex...“ [...] Nedumerit și nedeslușit stau Încă și astăzi, având dinainte terfelogul socotelilor Încheiate - cu pagubă sau cu câștig? - și trecându-mi serile cu zăduf prin grădina Ateneului, de vorbă cu proaspătul meu prieten Geacă, pensionar ca și mine, fost, până mai anii trecuți, antreprenorul iscusit și pri copsit o vreme a două mari și elegante localuri de noapte ale Bucureștiului: „Monte Cristo“ și „Melody Garden“. E un copil al mahalalelor, ca și mine - și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
una, Întreținuta grecului, baro san bătrân cu „muscal cu cauciuc“ aștepându-l la poartă, iar Marioara sculând mahalaua pe la ferestre cu automobilul ei de casă, unul din cele douăzeci de automobile ale Bucureștiului din acea vreme. A câștigat parale multe prietenul Geacă cu comerțul lui de plăceri pentru pântec și pentru subpântec. și câștigau parale multe „directorii“ lui de local, chelnerii și picolii, orchestranții și dizeurii și, cel mai puțin, mult mai puțin dintre toți, câștigau bietele femei „artiste“, Încheindu-și mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
maniere alese, bun soț și părinte, a cărui candidatură gândeam să o propun odată la Premiul de Virtute al Academiei Române dacă virtuțile sale proprii n ar fi avut la temelie acel specific național: bacșișul. Fără bacșiș, nici chiar prietenul meu Geacă, patron al unei clase sociale trăind și Îngrășându se din bacșiș, nu s-a pricopsit până la urmă. și-a desfăcut la timp o parte din mobi lierul de stil, tacâmurile din argint, fețele de masă din olandă și farfuriile Rosenthal
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
le-naintea cutezanțelor imperioase ale acestei june copile cu ochi verzi și păr bălai, ca În povești. Alta se Încumeta a se culca cu amantul ei În chiar după-amiaza zilei de căsătorie civilă cu un alt bărbat, Îmi spune prietenul Geacă, mare hârbar cu femeile, dar care adaugă: „Ei, vezi? asta n-ar face-o nici un bărbat!“ (Geacă este un decepționat și un scârbit de femei, după ce le-a cultivat cu asiduitate până la amiaza vârstei lui de astăzi, când alungă femeia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Alta se Încumeta a se culca cu amantul ei În chiar după-amiaza zilei de căsătorie civilă cu un alt bărbat, Îmi spune prietenul Geacă, mare hârbar cu femeile, dar care adaugă: „Ei, vezi? asta n-ar face-o nici un bărbat!“ (Geacă este un decepționat și un scârbit de femei, după ce le-a cultivat cu asiduitate până la amiaza vârstei lui de astăzi, când alungă femeia de lângă el, după ce i-a dat tot ce-i putea da.) Influența lui temperantă asupra lirismului cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ceva, adică, amintind de lupta grea și fără succes Împotriva păcatelor acestei lumi, grămădite și ispășite de o singură ființă răstignită pe o cruce, dar fără nici un tâlhar, bun și consolator, lângă dânsele. Curvarul de azi și de totdeauna, prietenul Geacă, care abia așteaptă să-ntorci capul În altă parte ca să-i propună iubitei tale a-i vizita garsoniera de holtei cvincvagenar, afanisit, trist și fără parale, cu pereții ei afumați de tutun prost și cu patul răvășit zilnic de atâtea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu patul răvășit zilnic de atâtea femei tinere, frumoase, unele de condiție, dar neroade și ușuratice, venite să-l fericească pe acest nefericit sceptic și ratat al amorului, care le face, după aceea, cum Îmi spunea, „vânt pe scări“ - prietenul Geacă, otrăvitul, de douăzeci de ori otrăvitul În suflet și În toate mărun taiele lui din atâta muierlâc practicat din simplu nărav și fără convingere, posedă Însă, ca toți curvarii inteligenți și atenți la nesfârșitul treapăt licențios al acestui neam de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]