1,633 matches
-
nu-l vreau spre astre Nici de-l provoc rănindu-l cu-al meu pinten nu-l pot mișca cu furia-mi degrabă cu-n icnet îmi răspunde, si e sprinten, ca un cuțit în inima-mi se-ngrabă Cu același geamăt mintea-mi se trezește: mărind distanță dintre noi, bucuria-ndată putrezește Sonnet 50 How heavy do I journey on the way When what I seek (my weary travel’s end) Doth teach that ease and that repose to say, “Thus
SONET 50 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373843_a_375172]
-
fiecare finanțare de milioane de euro bietul Băsescu se văita de soarta țării. Asemenea lui, de această dată Iohannis se declară și el aproape zilnic extrem de îngrijorat de lipsa de sustenabilitate a salariilor și pensiilor celor mulți iar între două gemete înlăcrimate mai face repejor însoțit de zgubilitica lui căpriță câte o scurtă excursie prin țările calde, își mai verifică dotarea corespunzătoare a viitorului avion președințial pe care îl va primi în curând plocon din partea ”guvernului său” și numai printre altele
SUSTENABILITATE TEHNOCRATĂ ROMÂNEASCĂ de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373948_a_375277]
-
ca o doamnă Ce-a muncit întreaga viață, zi și noapte, la decor, Ce spectacol, ce minune, drama ultimului dans Fără poante, fără aripi, fără rochie de bal... Frunze ce-o să moară mâine sub copitele de cal Azi valsează brumărite, geamăt, patimă, balans. Referință Bibliografică: Ultimul vals -grupaj de poezii cu Ana Podaru / Ana Podaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2181, Anul VI, 20 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Podaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
Ti-aș coase gura cu mătasea lunii iubita mea din scoarță de cireș! Te-aștept la începutul săptămânii. Și-n marți, și-n joi și-n vinerea postită de-asceți ce se înfruptă din sabine. Apoi, în duminica vlăguită de gemetele noastre-adulterine. Referință Bibliografică: CÂND.... / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2070, Anul VI, 31 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CÂND.... de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375396_a_376725]
-
cele neadevărate! Gaius dădu însă din cap a negație și păru că se gândește la un răspuns. -E adevărat ce ziceți voi nu vă contrazic, spuse Gaius oftând, e mort fără nici o îndoială căci împungându-i coasta cu sulița nici un geamăt n-a scos. Eu însă altceva vreau să spun, ceea ce voi n-ați înțeles. Să vă dau un exemplu: Dacă cel care moare dându-și viața sa pentru alții, ce este că se aduce jertfă pe sine însuși? Deci murind
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
Anghila prezida... Primul punct al ordinei de zi fu scoaterea în pumni a nefericitului Dulică. Acesta părăsi trist consiliul, având nasul rupt și nici un dinte în gură. Plus niște coaste băgate în plămâni... De undeva, dintr-o debara, răzbăteau și gemetele Supremului, dar nimeni nu le băga în seamă. Din subsol, răcnetele Margaretei nici nu se auzeau. - Băi, trântorilor, dă azi încolo, io conduc! E clară! Prima! Trecem la lucru ca chinezii! Fără filtre, fără căcaturi! Facem nasturi din tot ce
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
ieri în cei de-acum,/ cum trec fântânile-n fântâni.// Cei vechi ne-om strecura, tiptil,/ în toate dragostele noi/ și-n cântecul pe care și-l/ vor spune alții, după noi.// În zâmbetul ce va miji/ și-n orice geamăt viitor,/ tot noi vom sta, tot noi vom fi,/ ca o sămânță-n taina lor.// Noi, cei pierduți, re’ntorși din zări,/ cu vechiul nostru duh fecund,/ ne-napoiem și-n disperări,/ și-n răni ce-n piepturi se ascund
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
prin vene o viață. Întotdeauna lângă o adevărată femeie pașii îți devin nesiguri, sângele ei fierbe, clocotește, îmbracă realitatea în mătasea viselor ei. O viață aluneci pe pojghița ei subțire. Femeie, în tine dragostea țipă... Bărbații tresar doar la auzul geamătului tău, nici un muzician nu a putut să-ți prindă desăvârșirea pe portativ. Ești singura pasăre care-și ține trilul ascuns doar pentru clipele de iubire. Femeie, în tine dragostea țipă. Bărbații te țin mereu în stare de asediu, ochii lor
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
îi străpungeau trupul tot mai mult,astfel că, până la urmă plesni, dându-și duhul. Pe loc se prefăcu într-un lac, în care apa fierse ce fierse, sub privirile uluite ale lui Mărțișor și Norocel. Cu moartea căpcăunului încetară și gemetele stafiilor de nisip. Treptat, treptat, ele se așezau încet, încet, pe marginea lacului. - Îți mulțumim, flăcăule, că ne-ai scăpat de căpcăun, ziseră stafiile. Dar, ca să-ți fie pomana deplină, caută izvorul vieții noastre ca să scăpăm de vraja asta blestemată
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
un val și al lui zvârcolit De nepământeană jivină. În zarea de zmoală bat tobe de fier Copacii de frică se-nchină Șuvoaie de apă se-amestecă-n cer Ca-n marea pedeapsă divină. Un bici de lumină pleznește de sus Și geamătul mării zvâcnește Se pierde apoi rătăcit la apus În umbra de nori care crește. Și crește de parcă doi munți uriași Apasă cu umerii totul De valuri și-a lor zvârcolire atrași Stârnind fără seamăn potopul. Se cască hulpave din val
CURRICULUM VITAE (POEME) de VALI ZAVOIANU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344762_a_346091]
-
Cuvânt înainte” Vorbesc porțile cerului de-o copilă, ce-n zbor, le atinge cu aripile de parcă ar vrea și n-ar avea pe unde să intre, să se lumineze sau să bea din nectarul iubirii divine, prelinsă pe ivăre. Vorbesc gemetele pământului că alunecările faliilor în căutările locurilor sigure de așezare sunt însoțite de pași de femeie, de gemete surde din suflet pribeag, în căutare de suflet pribeag. Vorbesc malurile răscolite de brize, de brațe deschise spre ele, de nisipuri cernute
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
și n-ar avea pe unde să intre, să se lumineze sau să bea din nectarul iubirii divine, prelinsă pe ivăre. Vorbesc gemetele pământului că alunecările faliilor în căutările locurilor sigure de așezare sunt însoțite de pași de femeie, de gemete surde din suflet pribeag, în căutare de suflet pribeag. Vorbesc malurile răscolite de brize, de brațe deschise spre ele, de nisipuri cernute-n clepsidre, de fluxuri sărutate de ea, călătoarea. Vorbesc valuri de creste-nspumate, răsturnate, de pânze-n plutiri
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
Otrăvita și divina Fierbere a fierbințelii Clocotind foliculina Dând s-o bea acelor ce li-i Mai virgină ca virgina - Infidelii și rebelii Ce-n viol strivesc tulpina, Gineceul îndoielii, Carnea trufei, rădăcina, Seva dulcelor micelii, Ce, brutali, sparg violina Gemetelor și scâncelii, Ce-n cătușe pun lumina, Vocea, plânsetul bocelii, Sugrumându-și balerina Ca-ntr-un lied al lui Bocelli Și-și ucid demenți regina Înfigând flama răcelii, Împroșcând adrenalina Cu tăișul bănuielii... Gelozia, bat-o vina, Patimă a nebunelii
CAROLINA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347245_a_348574]
-
ai ști, mami, cum este în secția aceea! E ca un furnicar, un du-te-vino permanent, pentru că fiecare dintre cei aduși acolo necesită ajutor, cred eu, fără întrerupere, fiind cazurile cele mai grave... Este un fel de iad! Să auzi numai gemete de durere, să vezi atâtea aparate și... nu te supăra, atâta sânge și altele... Acolo vin oameni loviți rău, sfârtecați, arși și numai Dumnezeu știe cum sunt... - Doamne! Numai acolo să nu ajungi și tu..., Tinu nostru...,săracul...,chiar acolo
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
străduia să-i pună o perfuzie, în venele ce se spărgeau, învinețindu-i pe suprafețe întinse brațele. Apoi, din nou, tăcerea aceea nefirească, plutind peste salonul de femei cu fețe livide și buzele pecetluite cu îndărătnicie, ca să nu răzbată niciun geamăt. Era tăcerea așteptării. Fiecare dintre ele știa, că în cazul în care ajungeau în maternitate cu simptome suspecte - nu erau însă precizate suspiciunile - urma inevitabil o „întâlnire” în care se puneau multe și repetate întrebări, pentru care nu existau răspunsuri
PAGINILE ARSE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348910_a_350239]
-
Dezleg prin roșu, de deochi, mereu o stea,/ Pe fruntea ta. În Martie îți strâng din jur,/ Dorința și ardoarea mea. Și-a zilelor din șnur...” (Elisabeta Iosif). „Primăvară - ger și ghiocei/ zâmbet pe frunză verde/ abur în aer. Muguri - geamăt de muguri/ rouă cu ochi luminoși/ berze pe ape” (Viorel Gongu) . Așadar, un dar și o sărbătoare a însemnat și recitalul poeților bucureșteni prezenți la această reuniune literară (Ana Maria Bălaș, Ștefan Lucian Mureșanu, Elis Râpeanu, Viorel Gongu, Elisabeta Iosif
DIMINEAŢA POEŢILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346849_a_348178]
-
Dumnezeu, am adunat mari visterii prin munca și sudoarea mea și acum dau această pungă pentru acest suflet, care m-a slujit.". După ce a isprăvit de vorbit, s-a dus. Duhurile cele rele au rămas înmărmurite; au început a scoate gemete tânguitoare și s-au îndepărtat. Apoi iarăși s-a arătat Sfântul Vasile, purtând niște vase pline cu miruri curate și prețioase. A deschis vasele, unul după altul, și a vărsat acele miruri asupra mea; pe loc m-am simțit inundată
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1224 din 08 mai 2014 Toate Articolele Autorului Într-o spuza, e o frunză Se zbate că o lăuza Da din coate și din buza Pun perfuzii, ea refuză. La lumină cea difuza Printre gemete acuză Nu găsește nicio scuză Celui ce-a făcut-o frunză Buburaza-i buburuza Când o vede se amuză Sus pe ea că pe-o peluza Mișcă frunză, că-i confuză. -Ia pe tine-acum o bluză Hai la drum, fii călăuza
O FRUNZĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346985_a_348314]
-
din care-ți dorești cea dintâi mușcătură; apoi mustul ce-ți curge dulce printre dinți pe bărbie, pe gât, pe umeri și-apoi toată acea răcoare umezire pătrundere simțire trăire icnetul mărului strivit și-apoi că o muzică desăvârșită însuși geamătul, întâi puternic apoi treptat, treptat, stingându-se... Referință Bibliografica: Femeia (1). / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul I, 30 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FEMEIA (1). de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346460_a_347789]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ȚI-ADUCI AMINTE? Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 438 din 13 martie 2012 Toate Articolele Autorului Ți-aduci aminte, delicații nuferi Pe sufletu-ți în gemete pluteau, Îi cuprindeam în tainice săruturi, Și lacrimi de iubire îi strângeau? Ți-aduci aminte? Capu-ncet plecam, S-ascult duios a inimi-ți bătaie, În dulci surâsuri te adulmecam, Doru-ți cerneam în caldă ploaie? Cu orice picătură de iubire, Inima
ŢI-ADUCI AMINTE? de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348295_a_349624]
-
din 06 martie 2012 Toate Articolele Autorului Să ne-ngropăm în ultima zăpadă, Să bem, pe săturate, plânsul ei; În licărirea sumbră de lampadă, Pe umeri, să ne crească ghiocei. Sămânța nemuririi să se zbată În carnea trupului - trufașă Și gemete din noi or să răzbată Prin mugurii ce plâng, în fașă. Într-un copac, la margine de lume, Vom înflori când un drumeț pribeag Ne-o scrijeli, lăsându-și al său nume Și, dintr-un ram, va rupe un... toiag
SĂ NE-NGROPĂM ÎN ULTIMA ZĂPADĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348397_a_349726]
-
fără jertfire. Urmează trierea - din câte se spune - Acum e momentul suprem. Se va vedea Cine se duce de tot și...cine rămâne. Nevăzutul vorbește: „După multe dezbateri Concluzia îmi spune că, nici unul din voi Să trăiască de-Apururi, nu poate!" Geamătul Lumii se stinge sub stânci. Universele plâng soarta Pământului, Contopindu-se cu țipete din străfunduri adânci. Dimineață mă prinde picotind pe idei. Cineva bate la ușă. A venit lumea Să îmi ceară socoteala pentru sfârșitul ei. INTERPRETARE Un curcubeu aiurit
CURRICULUM VITAE (POEME) de LUCIANA STOICESCU VAUGHAN în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348400_a_349729]
-
fac să empatizeze. Ea ne permite să-i privim direct în “cavitatea umorală a sufletului” ca în fântâna din ogradă și să luăm aminte că ne-a considerat demni de această cinste, de a-i descifra fiecare freamăt și fiecare geamăt al acelei plămade de inefabil care nu poate fi atinsă decât cu razele altei inimi aidoma. Poeta își socotește destinul înscris “într-un templu sacru / Al viselor și-n al speranțelor altar” ( Trifoi cu patru foi), iar reprezentarea exterioară poate
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
Articolele Autorului Cu buze fierbinți cămila așteaptă din adăncul sienei, un verde aprins; pe lungile-i pleoape, un bob iar desparte gândiri de gândiri, amiezi de amiezi. Pustiul înalță un munte fugarnic și visul se zbate-ntre stelele reci; un geamăt uitat se pierde în șoapte și, iar iau întinsul, și iar rătăcesc. Cât de departe e oaza albastră, cât de stăpân este focul topit; vântul mă-mpinge spre trepte absente... Referință Bibliografică: Absentele trepte / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ABSENTELE TREPTE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345250_a_346579]
-
tăcerii valsează înnebunite în jurul meu, umil centru de rezervă al tăcerii universale. - Ce-ai pățit , Dio ? Vocea mamei se aude spectral(ă) dintr-un alt univers, paralel cu spaima mea. Încerc să deschid gura și nu se aud decât lungile gemete ale tăcerii. - Spune odată ce ai !? Văd chipul înspăimântat al mamei ca prin ceață. O ceață colorată în alb-albastrul ghețurilor veșnice. Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (4) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 813, Anul III, 23
DEŞERTUL DE CATIFEA (4) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345374_a_346703]