60,576 matches
-
aderat la mișcarea legionară care, însă, îi trezise un pasionat interes, de presupus în căutarea acelor obscure filoane ce complinesc o psihologie de mase cu coloratură mistică și cu explozii de violență, nihilism, autodistrugere. Dezbatere care, de altminteri, continuă să genereze contrarietăți în acțiunea unor ipoteze puternic opuse și în societatea de azi, convențional numit post-comunistă. Asistent la Catedra de literatură română modernă, a profesorului Călinescu, mai apoi cercetător științific la Institutul de literatură și folclor al aceluiaș mentor, Dinu Pillat
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
unui sandviș. Același mereu, cu aceleași ingredinte, cu aceleași mișcări. Accesele de furie capătă o exprimare trivială, și ea aceeași. Derizoriul este în tot și în toate. Cuvintele sînt mici, chircite, conflictele banale, superficiale. Ca și atitudinea celor care le generează. Iubirea și prietenia sînt terfelite, tocate mărunt de ignoranța noastră agresivă, ascuțită bine ca și cuțitul de bucătărie care taie un castravete pentru captivantul sandviș. Zi că-i bine, robotule, și dă-i înainte! Ai să te oprești cînd nimeni
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
Cu toate acestea, talentul de prozator al lui Dostoievski este de netăgăduit. Zeci de pagini sunt excelentă proză, au ironie și umor, multă putere de sugestie, iar dialogismul dostoievskian "funcționează" perfect. " Fiecare stare de tranziție, de precaritate a unei societăți generează lene și apatie, pentru că, în asemenea epoci, numai foarte puțini oameni sunt capabili să vadă limpede în fața lor și nu se abat din drum" (p. 83). Dostoievski își asumă riscurile de a încerca să fie una din aceste voci. Exagerările
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
literatura e doar reflexul inteligibil al unei alte preocupări, ezoterice, ciudate, revelatorii. Se înțelege deci că nu performanța estetică, formală va fi de căutat în primul rînd la un astfel de scriitor, dacă vrem să rămînem în sistemul care a generat o atare literatură, deși toate scopurile urmărite (fiorul atingerii unei alte realități, explicația supra-carteziană a lumii) se bazează pe un înveliș estetic minimal fără de care miezul, mesajul n-ar putea fi perceput. Iar Vasile Andru își construiește acest înveliș estetic
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
Cronicarul se mărginește să semnaleze chestiunea. Rezumatul cel mai exact al confruntării îl face Bakk Miklos: "...Modernitatea a dublat relația noastră interpretativă - și în consecință ideologică - cu națiunea ca o comunitate avînd rădăcini care se întind pînă departe. Ea a generat confruntarea între două idei: aceea a asocierii alese pe deplin conștient și voluntar, a cărei moralitate constă (tocmai) în libertatea aderării, și aceea a comunității organice, a cărei dezvoltare - citînd-o pe Ludassy Mária - "nu cunoaște discernămînt, proiecte și ai cărei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
agresată de o Rusie în plină expansiune teritorială, mai întâi în jurul bazinului Mării Negre, apoi către Apus, către Moldova. În 1739, 1770-'74, 1787-'92, 1806-1812 - citez din cartea d-lui Aurel-Sergiu Marinescu -, ocupația armată a provocat țărilor române pagube imense, generând o perioadă nefericită de despopulare și sărăcire. Armatele țariste și-au arătat întregul potențial al samavolniciilor: abuzurile, jafurile sistematice, dimpreună cu rechizițiile, confiscările de bunuri și animale transformaseră Principatele noastre în țări cu un înalt grad de mizerie. Când nimic
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
prenumele unui unchi, cunoscut romancier și dramaturg român, în jurul căruia plutește misterul unei tenebroase "affaire", nu putea fi trecută sub tăcere. Această structură binara se ramifică pe durata lecturii. Dialogul nu este susținut doar de cei doi, există și unul generat de notele de subsol unde intervin alte voci, a autoarei dar în alt registru (povestind, de pildă, o anecdotă plină de tîlc despre "politica struțului") și cele ale surorii și verișoarei sale: " Notele sînt ale autoarei. Cele aparținînd celorlalte două
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
românitatea funcționează la el /Cioran/ și ca un revelator care face să apară mai pregnant negativul și golul general-umanului (p. 230), însă ipostaza faustică, definitorie, cum am văzut, pentru european, nu este tot una nihilistă? Între "neantul valah" și neantul generat de iluzia occidentală, diferența nu ni se pare de substanță, ci doar de grad sau nivel. Dar cea mai captivantă ipoteză de lectură propusă ni se pare aceea privind o "reverie a preexistenței umane, stagnantă într-un stadiu oceanic" (p.
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
scris și o așterni pe hîrtie". Manuscrisul a fost apoi publicat, este vorba de romanul Mode, Mord und Models, și așa am început să scriu întîmplări cu suspens, romane polițiste, literatură de divertisment. R.B.: Există o plăcere pe care o generează lectura romanului de care ne-am ocupat și chiar un critic mai exigent nu poate contesta acest lucru. Deplasez sistemul de referință al dialogului nostru dinspre literatură spre cel al experiențelor umane, în general pozitive, pe care afirmați că le-
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
o mai aud, dar de care nu se pot despărți. Cine încearcă să înțeleagă, să interpreteze în mod adecvat literatura scriitorilor români din diaspora trebuie să aibă în vedere, dincolo de trăsăturile specifice ale fiecărei individualități, și anumite "asemănări de familie", generate de afirmarea identității amenințate, probleme legate de imagologie, de confruntarea cu alte mentalități etc. În fapt, toți acești scriitori - afirmă cu îndreptățire autorul cărții de față - "nu pot fi citiți și judecați cu aceleași măsuri cu cei rămași acasă". Cum
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
ori recunoscute ca atare în cadrul ingineriei propriu-zise, astfel încât să poată răspunde unor cerințe mai recent relevate, ale procesului de utilizare a acestui instrument. Neglijarea unor atare aspecte, net de ordin comunicațional, poate obstrucționa buna utilizare sau pot, în orice caz, genera prejudicii. În ceea ce privește unele particularități ale așa-zisei "comunicări C-om, voi reveni mai departe. Dar este necesar, în primul rând, să se înțeleagă că activitatea cu (pe) C constituie o activitate de comunicare, fie în stare incipientă sau implicită, ca
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
din "graba" replicii - atunci când este posibil -, iar în această rapiditate și "apropiere" între replici se vădește șí ceea ce am numit "sintaxa dialogată". Numai semnalarea acestor inadvertențe, deci o perspectivă clar umanistă și de cunoaștere a realității umane a dialogului, a generat conștiința "problemei" și încercările tehnice, inginerești, de depășire a acestei situații (mai întâi prin înlesnirea rapidității propriu-zise a schimbului de replici, apoi prin primele încercări de a se înscrie pe ecranul partenerului A replica lui B, în dinamică, pe măsură ce se
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
garanție a valabilității metodei lor. Dar mai presus de erudiția autorilor se află acea calitate unică a discursului lor critic, pe care am observat-o ascultîndu-l pe Stephen Greenblatt la București și la San Francisco: o uriașă forță de a genera empatie printr-o total dezinhibată maieutică textuală. Noul istorism recunoaște și celebrează, de fapt, talentul, vocația de critic literar. Catherine Gallagher & Stephen Greenblatt--Practicing New Historicism, University of Chicago Press, Chicago and London, 249 pag., 2000.
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
instalați în Piața Victoriei și în Palatul Victoriei și în Palatul Cotroceni. La Radio România Actualități, "mașina de periat" scoate fum, iar la ziare și reviste de buzunar începe să curgă publicitatea, semn că interesele materiale și simpatiile politice au generat reorientări șocante." Dincolo de acuzele pe care le aduce confraților săi Cornel Nistorescu, Cronicarul își pune întrebarea dacă nu cumva Nistorescu însuși nu tînjește după publicitatea care a început să curgă la alții după schimbarea puterii. După opinia Cronicarului, Nistorescu ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
îl irită pe filosof în toată nebunia tehnicistă? Block-hause-ul (devenit între timp "bloc") este ținta unui atac serios, cu toate armele retoricii. Trecînd peste tonul disprețuitor, vom găsi aici intuiții extraordinare. Una din ele este că acest "trai în comun" generează puternice reflexe lingvistice care delimitează clar un grup de altul - e de ajuns să ne gîndim la "limba de cartier" din zilele noastre pentru a vedea cît de adevărată este această afirmație. Nu ironia este arma principală a cronicarului radiofonic
Noica on air by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16465_a_17790]
-
secvențe epice: "Autorul ține să menționeze că toate amănuntele legate de pușcărie, mină sau război din această carte de confesiuni (s.n.) sunt absolut autentice". În ciuda dimensiunii sale considerabile, romanul are un fir epic rezistent, care leagă între ele nucleele narativ-descriptive generate pe parcurs ("râia parantezelor" e boala tuturor personajelor din carte). Tragica aventură a personajului central, Candid, situațiile absurd-halucinante prin care trece acesta alături de soția sa, Olimpia (cu care formează, așa cum s-a remarcat, o pereche de identitate alegorică, modelată după
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
roman 1984 al lui George Orwell. Folosind o astfel de tehnică narativă a avalanșei, a "bulgărelui de zăpadă" autorul reușește să reprezinte, prin ecorșeuri, o întreagă lume. Neconcordanța dintre insignifianța tramei și amploarea fantasmatică, absurdă a faptelor declanșate, deși a generat unele reproșuri din partea criticii, se corelează perfect cu intențiile autorului: lumea, cu imperfecțiunile și utopicele ei perfecțiuni, cu sistemul socio-politic alienant, nu poate fi distrusă, discreditată decât prin supralicitarea, prin exagerarea tuturor viciilor și anomaliilor sale. Sunt denunțate astfel, într-
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
există inițial o distanță, spațiu liminal, cum îl numește Iser, care demarchează atît conținutul pe care îl intepretez, cît și diferența dintre două registre. Scopul interpretării este de a micșora acest spațiu liminal, de a reduce diferența și de a genera un nou termen, un al treilea, numit de autor emergență. Deși actul interpretativ este un act de înțelegere și explicare, intepretarea în sine are un caracter performativ: ea produce, dă naștere unui nou univers care nu exista înainte. Exemplul cel
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
Cîte gînduri nu le mai exprimăm din teama că au mai fost consemnate de alții! Rămîne să le rumegăm în intimitatea noastră caldă, obscură, animalică. * Lăsați gafele în integritatea lor! Nu le alterați prin scuze! * Orice idee dusă la capăt generează exagerare, orice exagerare e deja un cinism. * Pentru a arăta convenabil, te sulemenești puțin cu propria-ți culoare sufletească. Nu te împaci cu aspectul tău natural. * Contezi prin imposibilul pe care-l conțin avînturile tale. Entuziasmul: fața mirifică a imposibilului
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
d. Câteva momente de grație Mircea Nedelciu redevine el însuși atunci când o alungă din minte pe funcționara de la poștă și își recapătă binecunoscuta lui ținută intelectuală, de observator inteligent și detașat al lumii înconjurătoare. Teoria despre misoginismul pe care îl generează comunismul este produsul unui asemenea moment de grație. Plecând de la premiza că regimul comunist nu-i lasă pe bărbați să fie bărbați, prozatorul ajunge la concluzia că aceștia își iau revanșa tratându-le cu un dispreț brutal pe femei. Prin
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
de milă - rol îmbogățit de Clara Flores din spaima de "compoziție" necesară - și Fiona - fiica matură, aparent apatică și indiferentă, de fapt retrasă într-un exil interior, pentru care Dorina Haranguș a găsit o bună expresie. Sterila lor relație tensionată generează apariția altor personaje - cele invocate în perorațiile individuale. Prietena din copilărie apare efectiv și în parametrii prezentului: o casnică rutinieră, cu trei copii și fără nici un orgasm la activ. Vasilica Oncioaia izbutește la debut o fină caricatură a tipului respectiv
Călătorie în propria copilărie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16561_a_17886]
-
însăși cu virtuți expresive și capacități informale. Elementele constitutive ale lumii, abia separate în cosmogoniile de tip magic, se resorb acum într-o substanță unică și acoperă totul cu voluptatea unui act fecundator și cu spaima enormă pe care o generează proximitatea vidului. Pămîntul, apa, aerul și focul, absorbite în pînză și în culoare, se manifestă simultan, în același tip de reverie și în aceeași compoziție, nu numai cu scopul de a-și spori puterea prin cumul, ci și cu acela
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]
-
de spirit opresive cvasi-generalizate, Ovidiu Pecican o integrează într-o perspectivă istorică, cea a marii cotituri de după 1989, "viitură a timpului" care a însemnat nu numai surparea regimului dictatorial din România, ci și dizolvarea unui sistem cu apetențe de mondializare, generat de ideologia comunistă și girat de un colos statal-militar precum defuncta Uniune Sovietică. Sub unghi personal, această enormă schimbare i-a oferit premisa unei regăsiri a autenticității intelectuale și etice. Individul marginalizat, opresat de un centru ultraabuziv, se redresa în
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
timpul. Cercul, fără să fie construit, ca alte figuri, din muchii și unghiuri, echilibrează perfecta simetrie și perfecta spontaneitate. E, practic, expansiunea unui proiect de autor. De aceea, critica lui Poulet ignoră forma, îndreptîndu-și atenția spre motivațiile "centrului" care a generat-o. Aruncînd coaja, cu tot cu experiențele conținute în ea, refuză, de fapt, imanentismul. Opus va proceda Jean-Pierre Richard, despre care Mircea Martin scrie aproape entuziast. E vorba, de fapt, despre aceeași adecvare foarte fin reglată la felul de-a comenta al
Critica în arabesc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11859_a_13184]
-
e soluționată invers. Foaia albă de hîrtie - cu puteri benefice, de fiecare dată, pentru cel care o folosește - poate să substituie orice. Inspiră un text inexistent - și astfel îi dă viață în viitor - și anulează un capriciu care ar fi generat o crimă. Dacă scrisorile ucid, hîrtia imaculată cauționează o speranță. Totdeauna viitorul e un cec în alb.
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]