770 matches
-
de vârstă medie; doar 8 oameni aveau vârsta de peste 60 de ani. Localitatea „Korni Valle” (Corni Vale) era formată din 49 de familii cu 193 de persoane. Înscrierea numelor de familie cu intenția de latinizare, dar cu particule românești de genitiv, are importanță aparte pentru că arată onomastica din zonă la începutul secolului al XIX-lea, dar și folosirea unor forme lingvistice mixte, de latină și română, în acte oficiale, de către preotul Franciscus Maria Longhi: Simeon a Gregoroja, Antonius a lui Ioseph
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a importanței și puterii fiului ei, care, iată, a făcut un bine unor oameni scoțîndu-i din anonimat. Care le-a schim bat fundamental viața prin puterea magică a textului tipărit. Viața lui Dode și-a Tii (așa e forma de genitiv a numelui ei în vorbirea țăranilor din sat - Dode vine de la Gheorghe, și Tia de la Filoftea) nu s-a schimbat, firește, deloc. Cînd am fost următoarea dată în sat, nu erau mai prosperi sau mai fericiți decît îi știam și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Structura grupului nominal de acest tip este variată: România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil [nume predicativ; grupul include modificatori adjectivali de tip categorial] (Constituția: 5) România este membră a Uniunii Europene [nume predicativ; grupul include un genitiv] Dintre acestea pondere mai însemnată au: feldspații (60%), amfiboli, și piroxeni, cuarț [complement direct (antepus verbului); grup nominal cuantificat] (S. Popescu, Geografie: 6) [funcții] de nutriție prin care se realizează schimb de materie și energie cu mediul [subiect; structură nominalizată
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
selectați, de preferință, în contexte diferite, specifice, putând fi observată o anumită complementaritate a distribuției lor, în textele științifice (2.2.1-2.2.2). 5.6. Cuantificatorii/determinanții care au flexiune cazuală (articolul nehotărât, adjectivul distributiv oricare) exprimă flexionar cazul genitiv sau dativ al întregului grup nominal din care fac parte, fiind selectați și în contextele specifice altor cuantificatori sau în contextele în care (la nominativ-acuzativ) ar fi fost posibilă absența determinării. Criteriul morfologic - rolul de marcă flexionară a cazului - prevalează
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
sale privesc greșeli imaginare sau lipsite de importanță. Regula absolutizată devine pentru un cititor nespecialist motiv de acuzație gravă: ,...Ťapologie a violenței și A omorului politicť ar fi fost corect în textul de mai sus, pentru că și ,omorul" e la genitiv, nu dativ". Se găsește totuși un alt cititor, mai puțin îndîrjit, care să răspundă: Dacă nu ți-ai dat seama până acum, A-ul se subînțelege din context, și, prin urmare, nu e necesar". E drept că lucrările normative românești
Dispute lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11388_a_12713]
-
cu zi; - Combaterea criminalității - o problemă a întregii societăți; - Comunicarea umană; - Demografia - un subiect de interes comun; - Mass-media și societatea. b) Structuri morfosintactice ... - Determinanți: articolul hotărât și nehotărât; omisiunea articolului; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv; - Substantivul: genul, pluralul regulat și neregulat, genitivul, substantive colective, substantive numărabile și nenumarabile; - Adjectivul: comparația regulată și neregulata; construcția de tipul the more, the merrier; - Numeralul; - Pronumele personal; pronumele reflexiv; pronumele de întărire, pronumele reciproc (each other, one another); pronumele nehotărât (anybody etc.); pronumele relativ; funcțiile lui
REGULAMENT din 29 mai 2003 privind organizarea şi desfăşurarea concursului naţional de admitere la programele de formare specializată în administraţia publică - anul 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150352_a_151681]
-
pluralul și substantivele colective, singulare fără plural, două forme de plural cu sens diferit); clasificarea substantivelor în funcție de număr (substantive individuale și substantive colective, substantive numerabile și nenumerabile); determinarea: valorile articolului hotărât și nehotărât; determinarea cu marca zero; omisiunea articolului; cazul: genitivul saxon și genitivul prepozițional; genul: expresia lexicală a genului, genul referențial (folosirea anaforică a pronumelor personale). ● Categoriile gramaticale ale verbului: timp: forme (verbe regulate și neregulate, alomorfele morfemului de trecut, alomorfele morfemului de persoana a III-a singular indicativ prezent
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
colective, singulare fără plural, două forme de plural cu sens diferit); clasificarea substantivelor în funcție de număr (substantive individuale și substantive colective, substantive numerabile și nenumerabile); determinarea: valorile articolului hotărât și nehotărât; determinarea cu marca zero; omisiunea articolului; cazul: genitivul saxon și genitivul prepozițional; genul: expresia lexicală a genului, genul referențial (folosirea anaforică a pronumelor personale). ● Categoriile gramaticale ale verbului: timp: forme (verbe regulate și neregulate, alomorfele morfemului de trecut, alomorfele morfemului de persoana a III-a singular indicativ prezent), valori și utilizare
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
pluralul și substantivele colective, singulare fără plural, două forme de plural cu sens diferit); clasificarea substantivelor în funcție de număr (substantive individuale și substantive colective, substantive numerabile și nenumerabile); determinarea: valorile articolului hotărât și nehotărât; determinarea cu marca zero; omisiunea articolului; cazul: genitivul saxon și genitivul prepozițional; genul: expresia lexicală a genului, genul referențial (folosirea anaforică a pronumelor personale). ● Categoriile gramaticale ale verbului: timp: forme (verbe regulate și neregulate, alomorfele morfemului de trecut, alomorfele morfemului de persoana a III-a singular indicativ prezent
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
colective, singulare fără plural, două forme de plural cu sens diferit); clasificarea substantivelor în funcție de număr (substantive individuale și substantive colective, substantive numerabile și nenumerabile); determinarea: valorile articolului hotărât și nehotărât; determinarea cu marca zero; omisiunea articolului; cazul: genitivul saxon și genitivul prepozițional; genul: expresia lexicală a genului, genul referențial (folosirea anaforică a pronumelor personale). ● Categoriile gramaticale ale verbului: timp: forme (verbe regulate și neregulate, alomorfele morfemului de trecut, alomorfele morfemului de persoana a III-a singular indicativ prezent), valori și utilizare
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
a. Părțile de vorbire flexibile ● Substantivul și grupul nominal. Categorii gramaticale ale substantivului (genul, numărul, cazul). Substantive comune. Substantive proprii. Substantive simple. Substantive compuse. Funcții sintactice din grupul nominal. Schimbarea valorii gramaticale a substantivului. Ortografia substantivelor la cazurile nominativ, acuzativ, genitiv și dativ. Variante substantivale Articolul (hotărât, nehotărât, posesiv-genitival, demonstrativ) ● Pronumele și grupul nominal cu centru pronume. Tipurile pronumelui (personal, reflexiv, de întărire, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, negativ). Funcții sintactice ale pronumelui. Adjectivele pronominale ● Numeralul și grupul nominal cu centru
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
de monedă, circulația monetară, alcătuirea Corpusurilor de monede, evoluția sistemelor monetare dispărute. O ramură a numismaticii, medalistica se ocupă cu studiul medaliilor. Substantivul românesc numismatică este împrumutat din , care, la rândul său își are originea în substantivul din , iar în genitiv singular "numismatis", „monedă”. Substantivul latinesc "numisma", "numismatis" provine din greaca veche "νόμισμα", transliterat: "nómisma", care avea sensul de „cutumă”, „obicei”, „regulă”, iar apoi „monedă având curs legal”. Acest cuvânt "nómisma" este un derivat al vechiului cuvânt grecesc "νόμος", transliterat "nómos
Numismatică () [Corola-website/Science/301417_a_302746]
-
Timișoara. Numele de familie poate fi derivat din titlul de cneaz (cuvânt de origine slavonă), probabil deținut de tatăl său (în maghiară cneaz devine kenéz). Traducerea exactă a numelui său ar fi aceea de "Pavel Cneazu" sau "Paul Cneazul", în genitiv "Paul al Cneazului", dar diferite legende contrazic acestea, susținând că tatăl său ar fi fost morar. Pavel Cneazu sau Chinezu s-a născut în jurul anului 1432, asupra locului nașterii sale circulând o mulțime de variante. Mai mulți istorici au susținut
Paul Chinezu () [Corola-website/Science/301454_a_302783]
-
satul de localitatea ucraineană Rakhiv, însă, de câțiva ani, acesta nu mai circulă. Numele vechi a localității este "Gura Tisei". După alte surse este atestat din 1913 (Visóvölgy). Etimologia numelui localității provine din substantivul „vale” = „depresiune” (<lat. vallis) + Vișeu (la genitiv) (<n. pers. Vișa, diminutivul lui Vičeslav = Visalv = Vitoslav). La recensământul din 2011, populația era de 1.491 locuitori. Populația este 100% ucraineană.
Valea Vișeului, Maramureș () [Corola-website/Science/301597_a_302926]
-
Transilvania, denumirea localității Borșa a fost tradusă sub diferite forme în limba maghiară, însă a rămas rădăcina Borșa în orice traducere. Partea a doua a denumirii care apare în documentele maghiare este ,horoszt’’ care în maghiară înseamnă pădurice, tufărie la genitiv adică ,păduricea sau tufăria lui Borșa’’. Denumiri Satul Borșa din județul Cluj, pe parcursul istoriei a fost denumit în mai multe feluri. În 1216, Borsa este cunoscută sub denumirea de Bursă. În 1322 Harasta Borza. Pentru anul 1315 Borșa este cunoscută
Comuna Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/299571_a_300900]
-
Genetică (din greacă: ', "genitiv" și ', "origine") este o ramură a biologiei care studiază fenomenele și legile eredității și ale variabilității organismelor. Genetică studiază structura moleculară și funcțională a genelor, comportamentul genelor în contextul unei celule sau organism (de exemplu dominantă și epigenetica), modul de
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
în spaniolă (de la "açufre", anterior "çufre"), "enxofre" în portugheză (de la "xofre"). Denumirile din spaniolă și portugheză pentru sulf au ca și prefix articol arab, deși nu sunt cuvinte de origine arabă. Se crede că rădăcina cuvântului în limba proto-indo-europeană este (genitiv ), un derivat substantival pentru verbul 'a arde'. Aceasta este originea comună și pentru cuvintele din limbile germanice pentru sulf, de la care au evoluat la formele lor moderne: "Schwefel" în germană, "zwavel" în olandeză și "svavel" în suedeză. Sulfului i se
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
în 65 de stanțe. Noua Edda, scrisă două secole mai târziu de Snorri Sturluson descrie în detaliu ceea ce se întâmplă înainte, în timpul și după bătălie. Cuvântul "Ragnarok" este derivat din vechiul cuvânt nordic "", format din două părți: "ragna" care este genitivul plural al cuvântului "regin" („zei” sau „conducători”) și "rök" care înseamnă „soartă”. Se mai scrie ca Ragnarøkkr sau Ragnarøk. Ceea ce este remarcabil la Ragnarok ca mit al sfârșitului lumii este faptul că zeii știu deja (datorită profeției) ce se va
Ragnarök () [Corola-website/Science/299811_a_301140]
-
caractere latine se face conform regulilor stabilite în 2000, dintre care cele mai importante sunt: Vocabularul bielorus se înrudește, în ordine, cu cel ucrainean, cel polonez și cel rus. Iată câteva cuvinte și expresii uzuale: Substantivele au 6 cazuri (nominativ, genitiv, dativ, acuzativ, instrumental, locativ), la care se adaugă vocativul, mult mai puțin folosit.
Limba bielorusă () [Corola-website/Science/299337_a_300666]
-
lu mul’ęre" „îi spune el nevestei”. În graiurile din sud, "lu" se folosește și la feminin, dar în Žei̯ân, la feminin se folosește "le" ("le mul’åre"), și acolo mai trăiește și forma sintetică "mulʼerlʼei̭". La genitiv, înaintea lui "lu/le" se folosește "a", în sud uneori, în Žei̯ân sistematic: "filʼu a lu crålʼu" „fiul regelui”. "A" se folosește singur la genitivul substantivelor neutre de origine croată: "a srebro" „al/a/ai/ale argintului”. Articolul
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
le mul’åre"), și acolo mai trăiește și forma sintetică "mulʼerlʼei̭". La genitiv, înaintea lui "lu/le" se folosește "a", în sud uneori, în Žei̯ân sistematic: "filʼu a lu crålʼu" „fiul regelui”. "A" se folosește singur la genitivul substantivelor neutre de origine croată: "a srebro" „al/a/ai/ale argintului”. Articolul nehotărât are la nominativ-acuzativ forme deosebite de ale numeralului cardinal: Articolul hotărât are aceleași forme ca în română, doar că „-u-”, vocala de legătură a articolului românesc
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
împrumutate din limba turcă, cu singularul în "-a" sau "-ă" pot avea pluralul în "-z", vocala precedentă fiind accentuată: "avlíi̯a" - "avlíur" sau "avlii̯áz" „curți”, "căsăbắ" - "căsăbắz" „orașe”. Exprimarea cazurilor este în general analitică. Genitivul se exprimă în majoritatea graiurilor cu "lu", la origine articol hotărât, devenit invariabil, practic o prepoziție. Se folosește la cele trei genuri și la cele două numere, atât pentru substantivul propriu nume de persoană, cât și pentru cel comun. Acesta
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
de persoană, cât și pentru cel comun. Acesta din urmă este articulat cu unul din articol hotărât sau nehotărât dacă este feminin sau masculin singular, putând fi nearticulat dacă este masculin plural: Doar în graiul din Țărnareca sunt forme de genitiv cu articol hotărât enclitic și cu articol posesiv antepus: "ạu̯ țarlui fitšor" „fiul împăratului”, "tai̯fa a featil’ei̯" „ceata fetei”. Dativul are ca marcă prepoziția "la", în general substantivul fiind nearticulat: "la bărbat, la feată, la
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
Pronumele interogative-relative meglenoromâne sunt "cari" „care” și "țe/ți" „ce”. Ca interogativ, primul are și sensul „cine”, iar al doilea, ca relativ, se poate folosi și referitor la persoane. Exemple: "Cari" are formă de genitiv-dativ analitic ("la cari"), iar la genitiv și formă sintetică ("curui̯"). Exemple: Adjective și/sau pronume nehotărâte meglenoromâne sunt: În meglenoromână verbul poate fi la diatezele activă și reflexivă. La diateza reflexivă, pronumele reflexiv de persoana a III-a ("si") fiind omonim cu varianta "si" a
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
t" „poruncit”, "ișǫ́t" „ieșit”, "ạncălzǫ́t" „încălzit”, "prăjǫ́t" „prăjit”. Și sintaxa meglenoromânei prezintă influențe ale limbii macedonene. Sub influența macedonenei, în grupul nominal, topica este în general determinant sau/și atribut adjectival ori substantival în genitiv + substantiv determinat: meu̯ stăpǫ́n" „stăpânul meu”, țísta drac(u)" „acest drac / dracul acesta”, "ună noau̯ă casă" „o casă nouă”, "lu ạmpiratu il’ă" „fata împăratului”. Adjectivul demonstrativ este urmat cel mai frecvent de substantiv cu
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]