27,748 matches
-
comportament relativ omogen în raport cu un produs sau un grup de produse, adică acei clienți care cumpără aceleași produse, au cam același buget, ascultă cam aceleași radiouri sau urmăresc aceleași posturi de televiziune. Segmentarea pieții se face în funcție de criteriile sociodemografice, psihografice, geografice, economice și comportamentale. Sau, altfel spus, segmentarea se poate realiza pe criterii de vârstă, sex, interese, opinii, mărimea familiei, cartier. Știm că afacerea ta are o arie de influență pe o anumită suprafață teritorială (un cartier) și mai știm că
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
o sa caute în Pagini Aurii. Publicitatea dă roade oriunde ar putea fi văzută de cei interesați și este mult mai eficientă dacă aceștia o găsesc acolo unde o caută când au nevoie de acel tip de produs. 6. Restrângeți aria geografică de răspândire a reclamei. Dacă vă inserați reclamele într-o publicație care acoperă o zonă mult mai mare decât cea locuită de clienții dvs., faceți risipă de bani. Căutați ziarele și revistele a căror arie de circulație se suprapune peste
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
se modifică coordonatele portalurilor către lumea de lumină. Așa cum sufletul este legat de spirit și spiritul de Matrice printr-un fir nevăzut, dar totuși drept, la fel și portalurile de lumină sunt așezate În puncte ale Pământului pe anumite coordonate geografice, geomagnetice, vibraționale, calculate perfect la grad, minut și secundă, pentru transmiterea optimă, maximă a informațiilor. În momentul În care se produc astfel de cutremure atât de mari, care modifică scoarța, care modifică axa Pământului, la nivel vibrațional transformările sunt uriașe
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
Și ușor inaccesibil. Vrea să incorporeze toate ingredientele care fac dintr-o vedetă hollywoodiană o vedetă holly woodiană. Chiar dacă el nu e deloc o vedetă de un asemenea calibru. Important e să visezi departe. În decorul ăsta, în spațiul ăsta geografic, el e echiva lentul lui Brad Pitt. Cu îmbunătățiri. Iar un Brad Pitt nu și-ar dori să fie atât de ușor de descifrat. Așa că el știe cum să-și dozeze farmecul. Nu are nici un rost ca toți mondenii ăștia
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
familiei? -Nu.Acolo am altă familie. O soție tânără și un fiu.Mă simt alt om. -Știți ce înseamnă fenomenul „Dejà Vu”? -Nu. -L-ați citit pe Edgar Cayce? -Nu. Sunteți creștin ortodox sau catolic? -Ortodox. -Ați consultat vreodată un Atlas geografic? Ați privit un album cu ilustrate din America Latină? -Da.Nu am recunoscut nici țara,nici orașul.Am citit și reviste de finanțe-bănci.Am rugat-o pe fiica mea să caute pe Internet numele băncii. Doctorița deveni brusc interesată: -Cum se
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
întocmea un proces verbal de predare-primire și încasa o taxă cadastrală. Institutul Cartografic “Unirea” din Brașov a realizat în anul 1925 “Harta Județului Tutova,după noua împărțire administrativă,la sc.1/300.000”.Harta este prevăzută pe cadru cu coordonate geografice.La subsolul hărții sunt prezentate date statistice:suprafața județului = 2498 km.p.;populația Bârlad = 25402 loc.;comune rurale = 110262 loc.;total = 135.554 loc.nr.plășilor = 7;com. Urbană reședința = 1; comune rurale = 104. O alta hartă reprezentativă este “Harta Romaniei-Fizicp-administrativă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
după datele din tabelul 2.1., atunci când nu pot fi justificate alte valori prin studii aprofundate. 2 - Valorile orientative pentru qg(i) pot fi mărite funcție de : - mărimea zonei sau centrului populat, densitatea populației (loc/ha) și tipul de locuințe; - zona geografică precizată prin limite de altitudine, climă, valori ale precipitațiilor anuale; - statutul localității : urban, rural, stațiune balneoclimaterică; - gradul de confort al locuințelor : apartamente în blocuri cu centrală proprie sau asigurarea căldurii și apei calde centralizat, case individuale standard în mediu urban
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
rețeaua de apă potabilă, aceasta se calculează astfel: - necesarul de apă pentru stropit spațiile verzi (qsv) se calculează analitic considerând o normă specifică qspsv = 1,5 - 2,5 l/m2,zi,; diferențierea se realizează în funcție de : - clima localității (zonei); - altitudine, zona geografică, grad de dotare, destinație spații verzi. - necesarul de apă pentru stropit străzi, spălat piețe, întreținere a zonelor urbane de interes general se calculează analitic pe baza unei norme specifice de (1,5...5) l/om,zi : - se ia în considerație
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
sugestii și idei colectate de manageri de la vânzători, angajați și cumpărători, testate și implementate rapid, dacă sunt de succes; b. imitarea rapidă a ideilor și a metodelor de vânzare bune, proprii competiției. 6. Expansiune disciplinată, nu haotică, spre noi zone geografice: Asia, America Latină, Germania și Marea Britanie: a. „Expansiunea inversă”: deschiderea de magazine în orașele mici din jurul unei zone metropolitane și abia ulterior în centrul acesteia; b. acoperirea completă a unei zone înainte de trecerea la următoarea zonă (pentru a optimiza costurile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
perspectiva timpului infinit. ٭ Ca nație n-ar trebui să fim obsedați de a ajunge din urmă alte state, ci marcați de căutarea propriului mod de-a fi. Abia odată cu propria cale putem vorbi de identitate. Altminteri singura identitate este una geografică, care e cel mai slab reper identitar al unui popor. Zăresc pe stradă tot mai multe persoane cu care îmi pare rău că sunt concetățean. Sub presiunea modelelor occidentale de civilizație îmi vine tot mai greu să-i asum ca
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
imediat, recunoașterea FIS-urilor, CNO-urilor și altor asociații și organizații.” (Carta Olimpica, www.olympic.org ) Ajutoare umanitare Implicarea CIO în proiectele umanitare este concepută pentru a promova, prin sport, calitatea și bunăstarea (prosperitatea) vieții în cele mai dezavantajate zone geografice ale lumii. Pentru a implementa aceste proiecte, CIO cooperează cu parteneri tehnici, incluzând aici: Comisia Înaltă a Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR); Programul de Dezvoltare a Națiunilor Unite (UNDP); Organizația Internațională a Clasei Muncitoare (ILO). Prin eforturi coordonate, programele sportive
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
mai importanți determinanți ai puterii, cu rol în creșterea sau reducerea acesteia. Nu se referă numai la număr ci și la pregătirea și experiența indivizilor și nu poate fi separată de alți parametri precum organizarea, conducerea și baza industrială. poziționarea geografică unui stat - în ultimele decenii componentele geopolitice ale unui stat (așezare, formă și teritoriu) au devenit extrem de relevante. resursele naturale ale unui stat pot fi analizate pe patru nivele de importanță ale acestei componente a puterii: posesia - nu este suficient
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
posibilitatea de a organiza Jocurile fără discriminare politică (tuturor sportivilor și delegațiilor recunoscute de CIO trebuia să li se asigure dreptul de participare fără discriminare politică, economică și de ce nu financiară). La acest punct se mai adaugă și regulile rotației geografice dar și a posibilităților de organizare a Jocurilor Olimpice ale marilor puteri. Istoria ne arată desfășurarea Jocurilor Olimpice în orașele occidentale, cu precădere în Europa și America de Nord (continentul african fiind exclus). Sunt alese, în principal, centrele mari de decizie politică: în perioadele
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
politică în relațiile internaționale 85 clasamentul neoficial pe națiuni la edițiile din 1960 și 1964 (desfășurate la Roma, respectiv Tokyo) apare o singură echipă a Germaniei (pe locul IV). 1965 reprezintă anul în care a fost recunoscut R.D.G.-ul (zona geografică a Germaniei de Est) ca membru al Mișcării Olimpice, dar până în 1972 având drapel și imn comun. Atitudinea lui Brundage asupra Coreei este una de amânare: dacă Comitetul Național al Coreei de Sud este recunoscut de CIO în 1947, abia 10 ani
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
să primim dojeni de la guvernul sovietic pentru acțiunile tale iresponsabile. Ai dat apă la moară presei occidentale și le-ai oferit o imagine a Jocurilor noastre exact așa cum și-o doreau ei - plină de controverse și compromisuri.”69 Ideea împărțirii geografice a zonelor și sferelor de influență între marile puteri reprezintă un fenomen vechi din perspectivă istorică. Această tendință „orizontală” este completată de o tendință 69 Karolyi, B. - Fără teamă, Editura Olimp, București, 1995, p. 120-121. Comitetul Internațional Olimpic ca miză
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
medic veterinar Aurel ROȘCA - A. R., profesor Maria ROȘCA - M. R., învățător Elena SIMINA - E. S., învățător Vasile SIMINA - V. S., profesor Vasile SPATARU - V. D. S., învățător Coordonare VASILE SIMINA Tehnoredactare VASILE SPATARU Iconografie Aurel și Maria Roșca I. CONSIDERAȚII GEOGRAFICE 1.1 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ COMUNA LESPEZI, străbătută de paralela 47ș21' latitudine N și de meridianul de 26ș41' longitudine E, este așezată în estul României, de o parte și de alta a râului Siret în SV Podișului Sucevei și NV județului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
A. R., profesor Maria ROȘCA - M. R., învățător Elena SIMINA - E. S., învățător Vasile SIMINA - V. S., profesor Vasile SPATARU - V. D. S., învățător Coordonare VASILE SIMINA Tehnoredactare VASILE SPATARU Iconografie Aurel și Maria Roșca I. CONSIDERAȚII GEOGRAFICE 1.1 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ COMUNA LESPEZI, străbătută de paralela 47ș21' latitudine N și de meridianul de 26ș41' longitudine E, este așezată în estul României, de o parte și de alta a râului Siret în SV Podișului Sucevei și NV județului Iași, la 85 Km
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
construirii liniei ferate Cernăuți Pașcani, cercetează și o parte din Valea Siretului, vorbind pentru prima oară de pături sarmațiene. - Grigore Cobălcescu, în cadrul „Studiilor paleontologice terțiare din unele părți ale României” pomenește de Lespezi, făcând și două profile geologice. - În „Dicționarul geografic al județului Suceava” (1894), al lui Serafim Ionescu, apar referiri la comuna Lespezi. - Din punct de vedere geologic, acest sector a fost citat de I. Simionescu în lucrările sale din 1903 și 1906. - În anul 1910 apare lucrarea lui S.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
șeii de la Ruginoasa” de Ion Sîrcu (1955). - Date din punct de vedere economic găsim în lucrarea „Probleme de geografie economică a raionului Pașcani” de I. Șandru (1957), în „Monografia județului Iași” de I. Șandru, V. Băcăuanu din 1972. - 1974 - „Monografia geografică a comunei Lespezi”, de profesor Vasile Simina. - 1972 −„Monografia istorică a comunei Lespezi”, realizată de profesor Ioan Ciubotaru. - În „Studiul monografic asupra resurselor materiale existente în nordul Moldovei și valorificările în construcții” din 1970, de Elisabeta Păun, Orest Nichita, Florica
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
2 m grosime și altul de 10 m grosime; b) SiO2 - 92, 72 %, Fe2O30,40%, Al2O3 - 2,65 m, CuO - 1,80 m, MgO - 1,80 m; c) rezerve exploatabile: în jurul a câteva milioane de tone nisip alb; - 1979 - „Dicționar geografic al județului Iași”, de Al. Obreja. - 1980 - „Podișul Moldovei”, de V. Băcăuanu și colaboratorii. - Cercetări remarcabile privind problematica arheologică au fost efectuate de V. Chirica și M. Tănăsache (1983). La nivel local au fost efectuate de Traian Bița (1985), de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fălci din care 4269 cultivabile, 1972 de fălci de pădure, restul ape și locuri neproductive. Structura culturilor: 538 de fălci grâu, 1540 de fălci porumb, 594 de fălci orz, 2 fălci hrișcă, 2 fălci vie și 4 fălci cartofi („Dicționarul geografic al județului Suceava”, Serafim Ionescu, 1894, pag. 184). La sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, în România s-a construit o infrastructură nouă: căi ferate, telegraf, telefon, șosele pietruite, silozuri, de care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
construită din lemn, cu patronul Sf. Gheorghe. Școala a fost înființată în 1882 și era frecventată de 23 de elevi, era mixtă și deservită de un învățător. Vatra Vasile SIMINA (coord.) 78 satului avea, în 1898, 85 de fălci („Dicționarul Geografic” al lui I. Lahovari - 1901). - 1908 - sat în comuna Lespezile; - 1925 - sat în comuna Budeni; - 1929 - sat în comuna Lespezile; - 1931 - sat în comuna Budeni;1932 - sat în comuna Lespezile; - 1968 - sat în comuna Lespezi, județul Iași („Studii Monografice: Pașcani
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și locuri neproductive. Împroprietăriți la 1864: 3 fruntași, 72 de pălmași, 74 de codași, stăpânind 402 fălci. Avea o biserică cu patronul Sf. Dumitru, servită de un preot și doi cântăreți și o școală frecventată de 50 de elevi („Dicționarul Geografic” al lui Serafim Ionescu, din 1894). - 1896 - pierde o parte din teritoriu, pe care se înființează satul Bursuc, care se mai numea și Heciul Nou. Pierde cătunul Diudiu care devine sat; - 1900 - satul Berindești s-a contopit cu Heciul; - 1968
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lui Samuil Meyer Hofer și avea întinderea de 224 de fălci, din care 180 de fălci eau imaș și pădure, iar restul cultivabile. Era reședința plasei Siretului de Sus. Avea o biserică, o școală rurală de băieți și fete („Dicționarul geografic al județului Suceava”, de Serafim Ionescu - 1894). - 1911 - târgul Lespezi era descris de învățătorul Al. Bratu, în lucrarea sa, „Trandafiri suceveni”, în felul următor: „o uliță lungă, având pe ambele părți înșiruite una lângă alta, sistem vagon, prăvălii cu tot
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
locuri, unde rulau filme săptămânal, dispensar, magazin universal, două biserici ortodoxe și una lipovenească. Economia: moară, brutărie, abator, unități comerciale, târg săptămânal și bâlci anual, C.A.P., S.M.A., unități de prestări servicii (olărie, tâmplărie, cojocărie, croitorie, împletituri de nuiele) („Dicționarul geografic al județului Iași”, Al. Obreja, 1979); - 1992 - se desființează C.A.P.-ul, S.M.A.-ul, baza de recepție, se reprimesc proprietățile și se fac privatizări; - 2002 - 992 de locuitori, 361 de gospodării, 265 de pensionari, 170 de copii, 150 de salariați
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]