835 matches
-
unități de relief: în lunca largă a Crișului, cu aspect de câmpie, pe dealurile cu caracter premontan de la poalele Munților Plopiș și Pădurea Craiului și în zona montană ce aparține de Pădurea Craiului. Datorită acestui fapt și structurii geologice și geomorfologice, peisajul zonei este variat și totodată creează o notă de pitoresc. Lunca Crișului Repede este largă și dă o adevarată imagine a Depresiunii Vadului. Alcătuită din pietrișuri și nisipuri fluviatile, lunca prezintă o ușoară creștere în altitudine de la râu spre
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
persoane (în marea ei majoritate de confesiune greco-catolică) cu 1.037 gospodării. La recensământul din anul 1966 s-au înregistrat un număr de 2.350 locuitori. Cea mai mare parte a teritoriului localității Rebrișoara se încadrează din punct de vedere geomorfologic și sub numele de Țara Năsăudului. Dealurile Năsăudului se caracterizează prin prezența formațiunilor oligocene, ca o structură monoclinală, puternic etajate și prin altitudini cuprinse între . Jumătatea nordică aparține masivului cristalin al munților Rodnei, cu altitudini de peste cu vârful Țapului de
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
sud-est teritoriul administrativ al comunei Curtești, la vest sud-vst teritoriul administrativ al comunei Vlădeni, la vest teritoriul administrativ al comunei Bucecea, iar la nord nord-vest teritoriul administrativ al comunei Leorda. Teritoriul administrativ al comunei Mihai Eminescu, din punct de vedere geomorfologic face parte din marea unitate a Podișului Moldovei, subunitatea Cîmpia Moldovei, fiind situat în zona depresionară Jijia-Bahlui, sub-subunitatea Jijia-Bașeu, și în partea sa vestică Podișul Sucevei prin șeaua Bucecea. Teritoriul este alcătuit din punct de vedere geomorfologic din: Platourile se
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
punct de vedere geomorfologic face parte din marea unitate a Podișului Moldovei, subunitatea Cîmpia Moldovei, fiind situat în zona depresionară Jijia-Bahlui, sub-subunitatea Jijia-Bașeu, și în partea sa vestică Podișul Sucevei prin șeaua Bucecea. Teritoriul este alcătuit din punct de vedere geomorfologic din: Platourile se prezintă ca întinderi relativ plane de teren. În general solurile identificate pe această formă de relief sunt de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor. Delimitarea platourilor este făcută de versanți cu diferite pante. Ca forme de microrelief pe
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
său prețios, întrebuințat la construcții și la confecționarea diferitelor obiecte de artizanat, numărul de exemplare a fost mult diminuat. La această reducere și-au adus contribuția și ciobanii care o tăiau deoarece cetina este otrăvitoare pentru oi, cât și procesele geomorfologice de versant(prăbușiri, surpări, alunecări) foarte frecvente în această zonă. Specia de tisă are tulpina dreaptă, ascendentă. Unele exemplare sunt ramificate și ajung până la 5-6 m înălțime, altele sunt însă mult mai mici. Suprafața rezervației este alcătuită din arboret tânăr
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
să capete și un aspect mai neted, de câmpie. Această zonă de câmpie se întinde pe o distanță apreciabilă în jurul Carpaților de curbură. O parte a acestei câmpii o constituie și câmpia piemontană Săcele în care se încadrează sub aspect geomorfologic și relieful satului Tărlungeni. În relieful satului Tărlungeni se disting două aspecte: în partea sudică este o zonă de contact dintre câmpia piemontană și masa orogenică. Satul este așezat tocmai în această arie geografică de legătură, delimitată în mod evident
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
nord este delimitat de dealul Buda și lunca formată de valea Agrijului cu șesurile Vașcapău, Lab și Rona. Teritoriul localității este plasat la extremitatea de vest a Depresiunii Almaș-Agrij, depresiune mărginită la nord de Munții Meseș. Din punct de vedere geomorfologic predomină dealurile care sunt fragmentate de văi adânci, aici întâlnindu-se următoarele unități de relief: dealuri, terase, lunci. Dealurile predomină ca suprafață având o altitudine de 325 m, cu un aspect semicircular orientat pe direcția N-E, S-V. Luncile
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
important fiind cel Volhinian, de depozite sarmațiene. Litologic acesta este alcătuit din depozite detritice reprezentate prin alternante de argile și nisipuri, la care se adaugă unele nivele de gresii și calcare oolitice, lentile de prundișuri, etc. Din punct de vedere geomorfologic, sătul Calafindești se află pe platoul structural, ce are o înălțime maximă de 504 m (la Ciuhă), numit Dealul Taranca. Vatra satului se află între altitudine de aproximativ 375 m și 504 m, pentru că teritoriul agricol aferent satului să coboare
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
important avându-l și apele subterane Solurile evidențiate pe teritoriul satului aparțin claselor molisolurilor (cernoziomoid) argiluvial), solurilor argiloiluviale (soluri brune luvice, luvisoluri albice), solurilor hidromorfe, solurilor neevoluate, cât și complexelor de soluri. Vegetația este influențată de factorii fizico-geografici : climatici, edafici, geomorfologici și antropici. Formațiunile vegetale aparțin zonei pădurilor de foioase, cu o predominantă a fagului (Fagus silvatica) și carpenului (Carpinus Betulus) în amestec cu stejarul ("Querqus robur"). Pe langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa"). Stratul
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
agricultură și zootehnia. Solurile din comuna Fântânele sunt de gradul I, ÎI și III și au un grad de productivitate ridicat, existând un interes crescut pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne cu centre de prelucrare a culturilor. Din punct de vedere geomorfologic, comuna Fântânele este situată la marginea sudică a dealului Dragomirna, subunitate a Podișul Sucevei. Comună este așezată într-o regiune de coline și dealuri cu profil asimetric, cea mai mare parte fiind ocupată de terasele de confluenta ale Sucevei cu
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
și Coplean. Un drum asfaltat asigură o relație lesnicioasă cu municipiul Dej și așezările din aval. Hotarul satului, așezat la periferia estică a Podișului Someșan, face parte din subunitatea geografică a Dealurilor Dejului și Culuarul Someșului. Din punct de vedere geomorfologic, acesta este alcătuit din două trepte: o treaptă depresionară, respectiv Culuarul Someșului, care reprezintă aproximativ 13% din suprafața sa, și una colinară, respectiv Dealurile Dejului, care reprezintă aproximativ 87% din suprafața sa. Culoarul Someșului are aspect terasat și o lățime
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
de brad, molid și fag. Circa 10% din suprafața municipiului Săcele se caracterizează printr-un relief plan sau ușor ondulat, cu soluri fertile, favorabile culturii plantelor agricole. Restul teritoriului se situează în zona de munte, unde se întâlnesc toate formele geomorfologice caracteristice : câmpia piemontana, colinele piemontane Ciucaș și ale muntilor Bârsei, precum și culmile înalte ale acestor munti. Municipiul se află pe locul vechilor sate ce au devenit, mai nou, cartiere: Baciu (Bacsfalu), Turcheș (Türkös), Cernatu (Csernátfalu), Satulung (Hosszufalu). Celei mai vechi
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
râul Borșa și se întinde pe o suprafață de 61 km, având o populație de pește 1.500 de locuitori, dispuși în satul reședința de comună Borșa și satele Borșa-Crestaia, Ciumăfaia și Giula. Teritoriul comunei Borșa face parte din unitatea geomorfologica a Podișului Someșan, subunitatea dealurilor Clujului și a Borșei. Limitele ei se încadrează în bazinul hidrografic al pârâului Borșa, afluent stâng al Someșului Mic. Limită nordică o formează cumpănă de ape dintre valea Borșei și valea Lunei de Jos. Limită
Comuna Borșa, Cluj () [Corola-website/Science/299571_a_300900]
-
mediteze asupra temei tratate. Dealtfel, pentru stimularea participării studenților la activitatea geografică, M. David a sprijinit înființarea, în 1930, a Societății geografice „Dimitrie Cantemir”. M. David a condus și lucrări practice, punând accent pe deprinderea citirii hărților topografice și analiza geomorfologică în teren și în laborator. O importanță deosebită se acorda excursiilor de studiu organizate cu studenții la sfârșit de săptămână în apropierea Iașului sau în perioade mai lungi (10-18 zile), în timpul verii, în diferite regiuni din țară. Pentru a întregi
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
cu vegetație casmofitică. Acestea adăpostesc o gamă diversă de floră rară și faună sălbatică specifică lanțului muntos al Carpaților Meridionali. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbusti cu specii de conifere: pin ("Pinus"), brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), molid ("Picea Abies") și foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
pentru multe tipuri de floră și faună deșertică, care în Europa și în întreaga lume sunt rarități naturale. Din acest motiv, sârbii au denumit aceste dune și "Evropska Sahara" (Sahara europeană) sau "Banatski Pesak" (Nisipul Banatului). Dunele reprezintă un fenomen geomorfologic, biologic și biogeografic unic nu numai al Bazinului Panonic, ci al întregii Europe, fiind de asemenea o importantă resursă genetică a planetei noastre. reprezintă o insulă a stepei și silvostepei, ce se caracterizează printr-o varietate de ierburi, arbuști și
Dunele Deliblat () [Corola-website/Science/306724_a_308053]
-
celebra Universitate Sorbona, fiind licențiat în istorie și geografie (1919-1920). În urmă recomandării ilustrului geograf Emmanuel de Martonne, în perioada 1924-1927 a fost încadrat la „Institutul Francez de înalte Studii din București”. A obținut doctoratul cu o teza privind studiul geomorfologic al întregului masiv al Munților Apuseni ("Leș Monts Apuseni (Bihor). Vallées et aplanissements"). Revenit în România în anul 1932, a fost numit secretar general al Institutului Francez din București, până în 1935, apoi al Misiunii Universitare Franceze în România. În 1935
Robert Ficheux () [Corola-website/Science/307384_a_308713]
-
adeseori , sau Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanț muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaților Orientali, dar care aparține lanțului Carpaților Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora. Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebește geologic și geomorfologic de masivele și grupele muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă și abruptă de roci
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
ale teritoriului sunt formate din alternanțe de șisturi grezoase, argile, marne și formațiuni ușor alterabile, care au favorizat formarea unor soluri profunde prielnice vegetației forestiere și anumitor culturi agricole. Deși acest teritoriu este restrâns ca suprafață, el cuprinde 4 unități geomorfologice bine conturate și având caractere proprii : 1.Unitatea munților flișului Stânișoarei cu înălțime maximă, cu fragmentare și energie de relief mare, dând o notă de dominanță și mai ales având în vedere spațiul din afara limitelor comunei; 2.Unitatea subcarpatică, cu
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
Craiova, pe o distanta de 7,4 km de o șosea modernizată în anul 1970. Localitatea este amplastă din punct de vedere macro-geografic în platforma Oltețului, platformă ce face parte din marele domeniu al Depresiunii Getice. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei face parte din colinele Olteniei, aspectul actual al comunei fiind rezultatul unor intense transformări suferite în timp ce au dus la configurația actuală a reliefului din Platforma Oltețului. În configurația actuală a reliefului comunei, îndeosebi pentru partea aflată la sud
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
1819 m), Scânteia (1685 m) și Curmătura Comarnicelor (1570 m), iar la est, de munții calcaroși Vânturarița(1885 m), Buila(1849 m) și Piatra(1643 m). Munții situați între hotarul nordic al localității și culmea muntoasă Arnota-Buila-Vânturarița au o structură geomorfologică ce are la bază formațiunile cristaline autohtone numite și "seria de Lotru" cu o vechime de peste 200 milioane ani, intercalate cu roci sedimentare mai noi(circa 100 milioane ani), adică situate între carbonifer și cretacicul de mijloc.Pe ansamblu se
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
Mediu, litoralul se afla mult mai la apus (între Chilia Veche și Murighiol pe vremea lui Strabon, între Periprava și Lacul Dranov în epoca bizantină), astfel încât hărțile istorice care reprezintă Dobrogea cuprinzând toată Delta actuală, mărită de aluvionarea ulterioară, sunt geomorfologic false. Dobrogea apare in coronicile arabe din secolul al XIII-lea sub denumirea de Șakji. Aceste cronici menționează ca locuitori pe vlahi, cu termenii “al-Awalak” și “ulaqut” În 1320/5 este menționat un anume Balică sau Balko în Principatul Cărvunei
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
un relief complex, care îmbină structuri geologice sarmațiene de circa 13 milioane ani cu un caracter rupestru pronunțat și peisajuri cuaternare argiloase de circa 1,8 milioane - 10 mii ani acoperite de cernoziomuri formate în ultimii 8 mii ani . Elementul geomorfologic esențial al complexului îl constituie valea râului Răut, compusă din albia minoră, albia majoră, terase și versanți. Valea Răutului are formă de defileu și chei, fiind relativ îngustă, cu o lățime ce nu depășește 1-2 km. Râul Răut are maluri
Orheiul Vechi () [Corola-website/Science/302741_a_304070]
-
pietrei cioplite" sau paleolitic: "palaios" = vechi și "lithos" = piatră (cuvinte grecești), cuprinde cea mai lungă perioadă de timp (aproximativ între 1.000.000 și 10.000/8000 î. Hr.). Geologic, corespunde pleistocenului sau epocii glaciațiunilor din perioada cuaternară, când în structura geomorfologică a pământului au loc schimbări impor-tante, valabile și pentru lumea vegetală și animală. Răcirea climei a determinat cele mai importante glaciații din istoria pământului, cunoscute îndeosebi datorită cercetărilor din Munții Alpi sub denumirea: La rândul lor, aceste patru glaciații au
Paleolitic () [Corola-website/Science/302420_a_303749]
-
intervalul de înălțimi în care sunt cantonați Munții Dobrogei duce la clasificarea lor ca podiș, acesta fiind situat între valea Dunării în vest și nord și Marea Neagră în est, constituind singura mare unitate extracarpatică, având aflorate cele mai vechi structuri geomorfologice din România. La suprafață, cele mai vechi roci sunt șisturile verzi proterozoice din Podișul Casimcei, cu o vârstă de peste 600 milioane ani. În fundamentul Dobrogei de Sud există roci mai vechi, identificate în foraje și acoperite în prezent de straturi
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]