673 matches
-
Prima accepțiune se suprapune parțial cu geografia politică și este „socotită și ea uneori geopolitică” (Golopenția, 2002, 537). Ultimele două ar reprezenta însă adevărata noutate pe care o aduce tendința geopolitică în științele sociale ale secolului al XX-lea. Legătura geopoliticii cu sociologia se desfășoară pe mai multe paliere. Sociologia, în sensul de fundamentare teoretică și filosofică a analizelor economice, culturale, politice etc., este o premisă a geopoliticii-informație externă, care, la rândul ei, constituie o parte integrală a sociologiei-cercetare integrală a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
parte integrală a sociologiei-cercetare integrală a națiunii (în sensul Școlii Gusti). Mai mult chiar: „Sociologia-teorie a structurilor sociale [...] este una din premisele teoretice ale geopoliticii-informație externă; sociologia-cercetare a structurilor sociale [...] este una din operațiile ce o compun” (Golopenția, 2002, 537). Geopolitica își asumă o tendință hegemonică în câmpul disciplinar al științelor sociale, încercând să concentreze științele ce privesc aspecte autonome ale statului și societății într-o singură perspectivă și asumându-și construcția miturilor politice. Discursul geopoliticii germane, în special cel al
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o compun” (Golopenția, 2002, 537). Geopolitica își asumă o tendință hegemonică în câmpul disciplinar al științelor sociale, încercând să concentreze științele ce privesc aspecte autonome ale statului și societății într-o singură perspectivă și asumându-și construcția miturilor politice. Discursul geopoliticii germane, în special cel al școlii lui Haushofer, este relativ puțin folosit în geopolitica lui Golopenția, în favoarea construcției freyeriene a unei sociologii în slujba statului. Raportarea la „canonul” științific european (german) este una creatoare, prin intermediul unei lecturi selective și al
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
al științelor sociale, încercând să concentreze științele ce privesc aspecte autonome ale statului și societății într-o singură perspectivă și asumându-și construcția miturilor politice. Discursul geopoliticii germane, în special cel al școlii lui Haushofer, este relativ puțin folosit în geopolitica lui Golopenția, în favoarea construcției freyeriene a unei sociologii în slujba statului. Raportarea la „canonul” științific european (german) este una creatoare, prin intermediul unei lecturi selective și al unei transformări a discursului recunoscut ca „geopolitic” în spațiul științific european. Această adaptare, sau
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
una creatoare, prin intermediul unei lecturi selective și al unei transformări a discursului recunoscut ca „geopolitic” în spațiul științific european. Această adaptare, sau translare, se înscrie însă, atunci când este una reușită, în limitele recognoscibilității. Prin intermediul lui Golopenția, dar și al întregii „geopolitici” românești interbelice, avem un exemplu al relației complexe și ambiguue dintre „centru” și „periferie”, al adaptării și transformării limbajelor științifice occidentale în științe sociale românești și al jocului continuu dintre modificarea discursurilor și a instrumentarului științific și păstrarea criteriilor prin
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Oxford University Press. Berlin, I. (1980) [1976]. Vico and Herder: Two studies in the history of ideas. Londra: Chatto și Windus. Clifford, J. (1997). Routes. Travel and translation in the late twentieth century. Harvard: Harvard University Press. Conea, I. (1937). Geopolitica, o știință nouă. Sociologie Românească, anul II, nr. 9-10, septembrie-octombrie. Conea, I. (1938). Corectări geografice în istoria Românilor. București: Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Conea, I. (1939). Prin geografia umană la o nouă concepție a geografiei istorice. Buletinul Societății Regale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Corectări geografice în istoria Românilor. București: Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Conea, I. (1939). Prin geografia umană la o nouă concepție a geografiei istorice. Buletinul Societății Regale Române de Geografie, tom LVII. Conea, I., Golopenția, A. și Popa-Vereș, M. (1939). Geopolitica. Craiova: Ramuri. Eliade, M. (1928). Anno Domini. Cuvântul, anul IV, nr. 973, 2 ianuarie. Freyer, H. (1998) [1932]. Theory of objective mind: An introduction to the philosophy of culture. Athens: Ohio University Press. Freyer, H. (2000) [1936]. Die politische Insel
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
C. (1975). The interpretation of cultures. New York: Basic Books. Golopenția, A. (1999) [1936]. Informarea conducerii statului și sociologia tradițională. În Opere complete, vol. I, Sociologie. București: Editura Enciclopedică. Golopenția, A. (2002a) [1939]. Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică. În Opere complete, vol. II, Statistică, demografie și geopolitică. București: Editura Enciclopedică și Editura Univers Enciclopedic. Golopenția, S. (2002b). Cronologie. În Opere complete, vol. I București: Editura Enciclopedică. Gross, M. (2004). Human geography and ecological sociology: The unfolding of a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Golopenția, A. (1999) [1936]. Informarea conducerii statului și sociologia tradițională. În Opere complete, vol. I, Sociologie. București: Editura Enciclopedică. Golopenția, A. (2002a) [1939]. Însemnare cu privire la definirea preocupării ce poartă numele de geopolitică. În Opere complete, vol. II, Statistică, demografie și geopolitică. București: Editura Enciclopedică și Editura Univers Enciclopedic. Golopenția, S. (2002b). Cronologie. În Opere complete, vol. I București: Editura Enciclopedică. Gross, M. (2004). Human geography and ecological sociology: The unfolding of a human ecology, 1890 to 1930 and beyond. Social Science
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
el urmând a fi corectat în mod constant prin observații și acțiuni de teren. Baza interculturalității ca disciplină științifică este antropologia culturală, trecută prin filtrul etnologiei de nuanță europeană. Metoda fundamentală este cea a psihologiei behavioriste. Celelalte discipline conexe sunt: geopolitica, sociologia religiilor și arta. În fine, nu trebuie neglijate științele comunicării, mai ales în ceea ce privește comunicarea directă. Ținând cont de faptul că o cultură reprezintă, dincolo de orice speculații teoretice, un sistem, credem că un studiu asupra culturilor și din perspectiva ciberneticii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
privesc criteriile de ordin tehnic ale procesului de aderare (aplicarea acquis-ului comunitar), deoarece Uniunea Europeană promovează diversitatea culturală, iar, în ceea ce o privește, Turcia este un stat laic care se dorește a fi occidental. Din acest punct de vedere, studiile de geopolitică sunt necesare pentru a putea concepe o interculturalitate pentru spațiul european. Diversitatea culturală europeană trebuie, din punctul nostru de vedere, să înglobeze trei viziuni din ce în ce mai largi: cultura patrimonială în sens francez, modurile de viață din concepția britanică și ideea de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
TARAS KUZIO, „Memory and Nation Building in the Post-Soviet Colonial Space”, Nationalities Papers, vol. 30/2, iunie 2002, pp. 241-264. Taras Kuzio este cercetător la Institutul de Studii despre Europa Centrală și de Est al Universității din Toronto. Specialist În geopolitica fostului imperiu sovietic și, În acest context, În problema identității (cu precădere a identității ucrainene), el a scris o serie de articole ce au fost publicate În reviste de prestigiu ca European Security sau Problems of Post-Communism. Argumentul central al
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se mișcă, conform acelor de ceasornic, mari puteri resimt mirosul „declinului”, „Tigrii Asiatici” sunt gata de atac. De aceea nu Întâmplător am ales numele celui deal cincilea volum Asaltul Tigrilor. Viitorul apropiat va demonstra noua hegemonie est și sud-est asiatică. Geopolitica 2 duce la conflicte și crize grave de gestionat ce afectează regiuni Întinse. Oricum, trebuie să ne schimbăm mentalitățile tradiționaliste În a-i privi cu superioritate și ignora, cum am făcut noi, sute de ani, impunându-le cu forța 1
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ne schimbăm mentalitățile tradiționaliste În a-i privi cu superioritate și ignora, cum am făcut noi, sute de ani, impunându-le cu forța 1 Cf. N.Gavriliță, Mișcări religioase orientale, Editura Fundației AXIS,Iași, 2006, p.219. 2 Termenul de geopolitică a fost creat de suedezul Rudolf Kjellen În 1916, urmărind evoluția Primului Război Mondial. Geopolitica este doctrina social-politică și economică apărută la sfârșitul secolului al XIX lea și Începutul secolului al XX-lea, pe baza lucrărilor lui Fr. Ratzel care preluase unele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
am făcut noi, sute de ani, impunându-le cu forța 1 Cf. N.Gavriliță, Mișcări religioase orientale, Editura Fundației AXIS,Iași, 2006, p.219. 2 Termenul de geopolitică a fost creat de suedezul Rudolf Kjellen În 1916, urmărind evoluția Primului Război Mondial. Geopolitica este doctrina social-politică și economică apărută la sfârșitul secolului al XIX lea și Începutul secolului al XX-lea, pe baza lucrărilor lui Fr. Ratzel care preluase unele teze ale determinismului geografic și ale antropogeografiei, completate și cu altele specifice neomalthusianismului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Ratzel care preluase unele teze ale determinismului geografic și ale antropogeografiei, completate și cu altele specifice neomalthusianismului, darwinismului social și rasial, susținând că politica unei țări este determinată În principal de poziția geografică. Adoptată de cel de-al treilea Reich, geopolitica prin conceptul de spațiu vital necesar statelor cu populație densă, a servit de justificare pentru politicii expansioniste și rasismului 9 modelul occidental. Ultimele decenii ale secolului al XX-lea și Începutul secolului al XXI-lea, demonstrează cu claritatea că „modelul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
este În continuă creștere, atingând cote alarmante. Pentru moment Țara Pășunilor Verzi dezleagă cu multă prudență lacătul spre un aflux mai mare al imigrației, păstrând cu Îndârjire acest ținut de vis, de orice contaminare care iar putea modifica microclimatul și geopolitica. OLIMPICUL MOUNT COOK Seara răsfoim ghidurile turistice și revistele publicitare de bună calitate și variație pentru a culege cât mai multe informații despre olimpicul Mount Cook, spre care descindem a doua zi. După micul dejun plecăm cu autocarul spre Queenstown
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
în sărăcie [10, p. 206]. Figura 87. Corelația dintre rata mortalității infantile și PIB/locuitor Bibliografie 1. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan, Baltasiu Radu, Istoria sociologiei, volumul II, Teorii contemporane, București, Editura Eminescu, 1996. 2. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan, Sociologia și geopolitica frontierei, București, Editura Floare albastră, vol. 1, 1995. 3. Bădescu Ilie, Teoria latentelor difuze, București, Editura ISOGEP-EUXIN, 1997. 4. Bălăceanu-Stolnici Constantin, Șerbănescu Laura, Dorian Igna Ioan, Symptoms of loneliness in late life, International conference on gerontology, Arad, 2006. 5. Banu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Tratat de medicină socială, Medicina socială ca știință, Eugenia, Demografia, vol. I, București, Casa Școalelor, 1944. 6. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan, Baltasiu Radu, Istoria sociologiei, volumul II, Teorii contemporane, București, Editura Eminescu, 1996. 7. Bădescu Ilie, Dungaciu Dan, Sociologia și geopolitica frontierei, București, Editura Floare albastră, vol. 1, 1995. 8. Bădescu Ilie, Teoria latentelor difuze, București, Editura ISOGEP-EUXIN, 1997. 9. Bălăceanu-Stolnici Constantin, Rada Cornelia, Coordinates of the sexual behaviour at the third age, International conference in gerontology, în Gerontology Today, coord
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cu autoritate în a doua jumătate a acelui secol, după ce se perimase în Occident. El va duce la apariția unui sentiment național extraordinar, care va deveni o trăsătură net fundamentală a vieții de aici față de Europa occidentală, dovedindu-se, grație geopoliticii (și a intrigilor Marilor Puteri), o substanță extrem de inflamabilă. Acest naționalism le-a implicat pe cele trei imperii supernaționale, nimicind două (pe cel habsburgic și pe cel otoman) și provocînd o cădere temporară a celui de al treilea Imperiul rus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a Occidentului de a integra aceste țări în sistemul instituțional al Vestului dezvoltat. Motivația a fost departe de a fi exclusiv capitalistă. Ea a fost națională în cazul Germaniei de Est, integrată prin efortul investițional al fostei Germanii Occidentale, și geopolitică în cazul țărilor baltice, când efortul investițional al Europei Occidentale a fost considerat minor în raport cu avantajele strategice care urmau să fie obținute (Kissinger, 2002). A existat însă și o zonă „gri”, în care a fost cuprinsă și România și care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ea a contribuit la cristalizarea unei noi culturi a intervenției și acțiunii sociale. Bibliografie Bădescu, Ilie; Mihăilescu, Ioan; Zamfir, Elena; Sava, Nicu Ionel;, Mărginean, Ioan; Abraham, Pavel; Dungaciu, Sandra; Dungaciu, Dan; Degeratu, Claudiu; Baltasiu, Radu; Cotoi, Călin; Cristea, Darie, 2002, Geopolitica integrării europene, Editura Universității din București, București. Zamfir, C.; Zamfir E., 1994, Romania ’89-’93: Dynamics of Welfare and Social Protection, Editura Alternative, București. Zamfir, E., 1996, Children at High Risk in Romania: Problems Old and New, Inocenti Center, Florența
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
României știau să citească (96 la sută dintre bărbați, respectiv 91 la sută dintre femei) (Human Development Indicators, 1990, p. 137). Pe plan cantitativ, reformele comuniste au finalizat proiectul modern al educației publice de masă românești. Sub aspect calitativ, evoluția geopoliticii, în special răcirea relațiilor româno-ruse, a favorizat reintroducerea factorului național în conținutul educațional. Pe fondul independentizării progresive a RSR de URSS, autoritățile socialiste române intervin asupra legislației educației care a devenit anacronică în noile circumstanțe politice ale reafirmării autonomiei românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]