1,288 matches
-
la o dezvoltare de putere, neașteptată, fu acel al Dacilor. Dacii apar mai târziu în istorie decît Geții. În comedia atică, după cum ne spune Strabon, numele de Dac se întâlnește sub forma Davus ca apelativ pentru sclavi împreună cu acel de Geta, ceea ce lasă a întrevedea că robii Grecilor se recrutau cu deosebire din aceste popoare, si se explică prin obiceiul Tracilor, amintit de Herodot, de a vinde pe copii lor la neguțitorii străini, care îi duceau afară din țările lor» (V
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
vechime. Prin urmare Dacii ca și Geții ocupau în timpurile mai vechi regiunile de la sudul Dunării și anume: Geții câmpia dintre Hemus si Istm, iar Dacii împrejurimile Rodopului. Astfel se explică cum de se află ambele nume de Davus și Geta ca apelative pentru sclavii Grecilor; căci e mai de crezut că Grecii își cumpărau robii lor de la aceste popoare încă de pe când locuiau la sudul Dunării, decât ca ei să-i fi adus pentru prima oară dintr-o regiune așa
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
câmpia munteană. Venind aici peste Dacii Iazigii, Dacii sunt grămădiți în Transilvania, unde trecând apoi și Iazigii Metanaști, Dacii sunt restrânși tot mai spre apusul acestei țări și în Banatul Timișoarei. Vom vedea mai jos că identitatea demonstrată a naționalității gete și dace, ambele de rasă tracă, cere și ea numaidecât această origine a lor comună la sudul Dunării, unde am văzut că era sălășluința marii familii a Tracilor. Arătarea lui Herodot (IV, 104) că Agatirșii ar semăna la moravuri cu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
viile, de care ordin, lucru îndestul de extraordinar, Dacii ascultară. Din industriile agricole se pare că Dacii nu cunoșteau morile mecanice, cu apă sau vânt; căci Ovid, care a fost în țara Geților, în surgun la Torni, spune despre femeile gete că « în loc de lână ar frânge darurile Cererei, ceea ce trebuie raportat la faptul că ele măcinau grâul în moriște de mână. Instrumentele lor de arătură nu sunt cunoscute; numai secerile de bronz ce s-au găsit în Transilvania, au o formă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
plângeau, ca pe un mort; dar în al patrule an el reapăru, întărind astfel el însuși cele ce învățase pe compatrioții săi.» În această tradițiune, transmisă lui Herodot de către Grecii cetăților Pontului, trebuie să deosebim două părți: una de obârșie getă, acea care se referă la doctrina lui Zamolxis și la forma în care această învățătură era împărtășită; cealaltă datorită iscodirii grecești, care nu putea admite ca o învățătură așa de înaltă ca acea a nemuririi să fi ieșit de aiurea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
aibă peste patru Sau cinci, se crede acela că a trecut prin viață Fără să fi gustat plăcerile conjugale.” Solinus ne spune că «Geții ar socoti ca lucru de onoare căsătoria înmulțită.» Alături cu poligamia se vede că femeile trace, gete și dace nu prea aveau moravurile severe, și cum ar fi putut sta lucrurile altfel, când era la ei obiceiul raportat mai sus ca părinții să-și vândă fiii și fiicele la străini și învoiau fetele a umbla liber cu
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în țări cu totul necunoscute, exemplele de moralitate pe care vroia să le pună în fața societății romane? Pe columna lui Traian vedem femeile dace, ca bune mume, ducând de mână sau purtând în brațe pe copiii lor . De altfel femeile gete și dace trebuiau să se afle în acea condițiune înjosită în care se află întotdeauna sexul cel slab la popoarele necivilizate; căci o măsură a civilizației este, între altele, și respectul pentru sexul femeiesc. Iustinus ne spune că Bastarnii, bătând
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
unul statornic. Astfel ajunseră Dacii, mai mult poate decât prin cucerire, domni și peste văile carpatine ce se prelungeau către Dunăre, și aceasta pare a reeși chiar din Strabo, care spune numai atât, că Boerebiste «supuse puterii sale pe gintele gete cele mai apropiate,» fără a adăuga, însă că această întindere a stăpânirii Dacilor fusese datorată unor izbânzi războinice, lucru ce el dimpotrivă înseamnă anumit despre Boi sub regele lor Critasir, pe care Dacii i-ar fi «sfârâmat precum și pe aliații
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cătră Vespasianus.» Din această inscripțiune culegem mai multe știri importante: Întâi că Romanii voiau să îndesească poporația Moesiei, deșărtată necontenit prin emigrațiunea Geților către partea liberă a poporului lor, la nordul Dunării, din care cauză inscripția mărturisește că transferarea poporației gete la sudul Dunării se făcea spre a o pune să plătească dări. Al doilea că și la nordul Dunării, ca și la sudul ei, Geții erau împărțiti într-o mulțime de triburi, cu regii lor deosebiți, și numărul acestora trebuie
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
acestui oraș roman îi iese înainte și-1 primește cu dragoste. Pe șăicile ce adusese armata romană pană aici, trece o parte din ea la Drubetis pentru a ocupa acest oraș dușman și a îndepărta oștirile dace. Mai multe triburi, gete și iazige se supun lui Traian. Arele gete, ce am văzut că locuiau în Valachia, sunt îmbrăcate ca și Dacii, iar Iazigii poartă niște haine până la talie strânse pe corp și terminate printr-o fustă lungă până în pământ și creață
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
primește cu dragoste. Pe șăicile ce adusese armata romană pană aici, trece o parte din ea la Drubetis pentru a ocupa acest oraș dușman și a îndepărta oștirile dace. Mai multe triburi, gete și iazige se supun lui Traian. Arele gete, ce am văzut că locuiau în Valachia, sunt îmbrăcate ca și Dacii, iar Iazigii poartă niște haine până la talie strânse pe corp și terminate printr-o fustă lungă până în pământ și creață, încât de departe au aparența unor femei. Iazigii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în Dacia. După aceasta Romanii trec un râu pe un pod de lemn , probabil Jiul, căci Motrul și celelalte cursuri de apă între Turnu-Severinului și Olt pot fi trecute în vad. În drumul lor ei primesc închinarea mai multor triburi gete, ceea ce se adeverește nu numai din repețitele tablouri ale columnei traiane, care înfățișează supuneri de popoare din Dacia, dar încă și din Dio Cassius, care spune că « Decebal parte din pricină că cei mai mulți Daci trecuse la Traian, parte din alte împrejurări vroia
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ai lui Brandaburlea. Cum s-o judecați voi pă mama? Fără să mai aștepte ca bărbatul să mai spună ceva, fata luă farfuria cu oasele din fața popii și i-o aruncă în față bărbatului acela. Din ușa bucătăriei de vară Geta, nevasta de-a doua a lui Sighirtău, văzu ce se-ntâmplă. Se repezi spre fata veterinarei. Mai să-l zvârle din scaun pe popă, se aruncă la gâtul ei: - Ce-ai ghiolbano, nu mai ai stare? Bei cu părintele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
trimis acu din nou să acționeze, mai ceva ca la Revoluția de la Județeană. Și taica părinte știe, da are legământul de taina spovedaniei și nu poate spune, că... Popa Băncilă își făcu grăbit cruce și întinse automat mâna spre pahar. Geta mai să o sugrume pe fata veterinarei. Gâfâia: - Și mai dai și în omul ăsta? Și tu ce stai, Stoiene. Ce mai aștepți, să te curăț io de oasele alea? Tu n-ai oase în tine? Bărbatul încerca să arunce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cât au stat la mare, a fost soare. Erau amândoi parcă mai frumoși decât veniseră. La gară i-au așteptat părinții lui George cu mașina. - Măi, da frumoși mai sunteți, spuse Nicolae. - Se vede că v-a priit, subliniase și Geta, cu o jumătate de gură. Părinții lui George erau oameni mai "răsăriți" decât alții. Făceau parte din “elita” satului; tatăl, contabil la CAP iar mama, educatoare. Cu o casă frumoasă la șosea, o gospodărie de admirat, erau oameni foarte respectați
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
contabil la CAP iar mama, educatoare. Cu o casă frumoasă la șosea, o gospodărie de admirat, erau oameni foarte respectați. Deși când îi vedeai împreună ți se părea o familie ciudată; ea măruntă, el înalt, dar se înțelegeau de minune. Geta, o femeie minionă, brunetă, cu ochii căprui, un nas mic, cârn, o gură cu buze subțiri, cu părul scurt, făcut permanent, era foarte aprigă uneori, dar își revenea când își dădea seama că a greșit și mai "repara" din greșeală
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
toate cele necesare. Au avut pământ mult, cai, căruță, secerătoare și o moară care rămăsese de la bunicii din partea tatălui lor, el fiind singurul copil. Toate le-au fost luate de comuniști când i-au obligat să se treacă în CAP. Geta și Nicolae s-au căsătorit și l-au avut mai întâi pe George, apoi o fetiță care, din neatenția moașei cu care a născut, a murit imediat, sufocându-se cu cordonul ombilical. A fost o mare tragedie și de atunci
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Frusina la el și le-a spus părinților că vrea să se însoare. - Dar ce îți veni, așa dintr-o dată, George, nu a fost vorba că o să te însori când termini facultatea? Ce, nu mai poate aștepta, Frusina? îl întrebă Geta, foarte iritată. - Mamă, Sina este însărcinată și vreau să mă însor cu ea, pentru că o iubesc. - În primul rând, eu nu aș fi de acord cu această căsătorie. Tu ești student, mai ai trei ani de studiu, încă mai depinzi
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
viitor, să pot întreține o familie, nu o fac pentru voi. Frusina va face liceul, o să fie învățătoare, vă promit că nu o să rămână așa! Eu pe ea o iubesc și cu ea vreau să mă însor, nu cu altcineva. Geta rămăsese ca trăsnită. Frusinei i-au dat lacrimile. Nicolae privea înmărmurit la această scenă. Cu calm, spuse: - Bine, vom mai discuta această problemă, nu se va încheia aici. Nu vreau să se încingă spiritele și Frusina să asiste la asemenea
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
să asiste la asemenea spectacol! Trebuie să chibzuim cum este mai bine. - Ba, să asiste, că este vinovată! A vrut să pună mâna pe fiul meu, l-a îmbrobodit! Este inconștientă de această situație în care s-a băgat! spuse Geta George nu mai stătu o clipă. O luă pe Frusina de mână și ieși afară. Se așezară pe o băncuță în grădină și o liniști. - Haide, te rog, nu te mai necăji, eu nu o să pot trăi fără tine, indiferent
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
fără tine, indiferent dacă părinții mei vor această căsătorie sau nu. Vom reuși, ai să vezi. - O, Doamne! Acum mi-am dat seama destul de bine că mama ta nu mă vrea. Oare cum am putut să fiu așa de naivă? Geta, deși o plăcuse, după ce fiul ei a intrat la facultate nu îi mai convenea relația, para că îi convine această situație și i-a lăsat să meargă la mare, la munte, să fie împreună. Nu a vrut să se opună
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
luat după prietena ei care era asistentă la dispensar cu care stătea de vorbă mai mereu despre odraslele lor. Asistenta avea un băiat mai mare ca George cu un an care avea o relație cu o fată și îi spusese Getei că nu ar fi rău să aibă și fiul ei, doar este băiat și este în firea bărbatului să aibă relații intime înainte de căsătorie. Geta putea să influențeze relația lor mult mai devreme, în sensul de a-l face pe
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
ca George cu un an care avea o relație cu o fată și îi spusese Getei că nu ar fi rău să aibă și fiul ei, doar este băiat și este în firea bărbatului să aibă relații intime înainte de căsătorie. Geta putea să influențeze relația lor mult mai devreme, în sensul de a-l face pe George să o „rupă” cu Frusina dar fiind influențată de prietena ei a lăsat lucrurile așa, să se întâmple de la sine. -Dragă, o să-i treacă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
va așeza la casa lui. -Să dea Dumnezeu, Elena, dar eu îl văd pe George mai îndrăgostit de Frusina și mi-e frică de altceva; că o să rămână însărcinată și o să pună mâna pe el. - Ei, nu mai cobi așa, Geta! Și ce dacă? Eu nu sunt aici? Îi provoc un avort și cu asta, gata! Doar știi că mă pricep la așa ceva! Frusina se simțea din ce în ce mai rău; avea stări de vomă, nu putea să mănânce mai
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
o ajut deloc pentru că a fost șmecheră și a pus mâna pe tine! - Știi bine că o iubesc, ea nu are nicio vină, eu sunt vinovatul că nu am protejat-o! Vreau copilul mamă, tu chiar nu mă poți înțelege? Geta s-a dus acasă la prietena ei, Elena, și i-a povestit totul; că Frusina este însărcinată și trebuie să-și facă niște analize, că nu se simte bine. - Păi, eu zic să nu i le mai facem, să-i
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]