1,374 matches
-
ore și 40 de minute după impactul cu un aisberg. Primul om de știință capabil să explice corect formarea aisbergurilor a fost rusul Mihail Lomonosov. În secolul XX, mai multe organizații științifice au fost create în scopul studierii și urmăririi ghețarilor plutitori. Una din acestea, International Ice Patrol, creată în 1914 pentru a răspunde posibilelor probleme create de existența unor cazuri similare cu ale dezastrului "Titanicului", urmărește aisbergurile din apropierea locurilor cunoscute sub denumirea de The Grand Banks of Newfoundland și furnizează
Aisberg () [Corola-website/Science/299879_a_301208]
-
cea mai mare bucată de gheață plutitoare din lume înregistrată vreodată. Clasificarea aisbergurilor astăzi respectă ceea ce este considerat un standard de clasificare, făcându-se după sistemul organizației, International Ice Patrol (ICP), cea mai veche organizație de studiere și urmărire a ghețarilor plutitori. Pe aisberguri se pot întâlni unii reprezentanți ai faunei arctice: potârnichea polară ("Lagopus lagopus", "Lagopus mutus"), huhurezul alb ("Nycteea scandica"), iepurele polar ("Lepus timidus"), vulpea polară ("Alopex lagopus"), lemingul ("Lemmus lemmus"), ursul polar ("Thalassarctos maritimus").
Aisberg () [Corola-website/Science/299879_a_301208]
-
este cel mai puternic. a existat de acum două-trei mii de ani. Înainte de aceasta, zona a fost diferită datorită nivelului diferit al mării în timpul topirii calotei glaciare și a revenirii izostatice a topografiei - toate acestea s-au întamplat datorită modificărilor ghețarilor care au acoperit Norvegia de Nord și Europa pentru zeci de mii de ani. Curentul este creat atunci când mareea încearcă să umple fiordul Skjerstad. Diferența de înălțime dintre nivelul mării și fiordul interior poate fi de până la 1 metru. Când
Saltstraumen () [Corola-website/Science/320217_a_321546]
-
trecutul îndepărtat între 100 000 și 35 000 de ani în urmă, Europa era populată de neanderthalieni. În România, urmele lor au fost descoperite în Peștera Muierilor, vechi de 39 0000 de ani sau urma de picior pietrificată în Peștera Ghețarul de la Vârtop, veche de 62000 de ani. Acum 40 000 de ani intră în Europa, Homo sapiens care l-a înlocuit treptat pe Omul de Neanderthal. În 2002, într-o peșteră din Munții Aninei, a fost descoperită o mandibulă veche
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
Paleoclimatologia este studiul schimbării climei de-a lungul întregii istorii a pământului. Se folosește de datele extrase din ghețari, inele de creștere ale copacilor, sedimente și roci pentru a determina stările anterioare ale climei terestre. Paleoclimatologii folosesc o varietate de strategii pentru a ajunge la teorii și concluzii finale. Dendroclimatologia - știință extragerii informației climatice din inelele de creștere ale
Paleoclimatologie () [Corola-website/Science/314004_a_315333]
-
ul este o activitate umană preponderent turistico-recreativă și într-o mai mică măsură sportivă, dar non-competițională, care are ca scop ascensiunea în munți, pe zăpadă, stâncă și gheață (ghețar). Acest termen este folosit cu precădere în limbile latine europene precum franceza (alpinisme), spaniola (alpinismo) sau italiana (alpinismo). Termenul provine de la ascensiuni în munții Alpi (alpi+nism), fiind promovat în special de francezi, pentru a rămâne în istorie că această
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
în limba română. ul a evoluat, de-a lungul anilor, federația internațională de alpinism (UIAA) incluzând azi, în această activitate următoarele activități. 1. Drumeția montană (trekking) Este forma cea mai simplă de mers pe munte, până la limita zăpezii permanente/a ghețarului (în munții înalți), cu cel mai mare număr de practicanți. Se folosește un echipament specific precum: rucsac pentru transport, bocanci speciali și îmbrăcăminte specifică. 2. Alpinismul (mountaineering) Astăzi există în două forme: clasic și tehnic. Alpinismul clasic este forma originală
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
mai mare număr de practicanți. Se folosește un echipament specific precum: rucsac pentru transport, bocanci speciali și îmbrăcăminte specifică. 2. Alpinismul (mountaineering) Astăzi există în două forme: clasic și tehnic. Alpinismul clasic este forma originală a mersului pe munte, pe ghețar, zăpadă și stâncă, având ca obiectiv general atingerea unui vârf. În plus față de drumeție, se folosește un echipament tehnic specific precum: pioletul, colțarii, coarda, hamul. Alpinismul tehnic este forma mai complexă a mersului pe munte, pe pereți verticali de gheață
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
cu pasaje nu prea grele dar foarte lung. Gradele de dificultate ale traseelor de alpinism: RO Internațional 1A/B = Facile = ușor , cățărare usoară pe stâncă sau zăpadă sau gheață unde nu este necesară folosirea echipamentului sau tehnicilor speciale; mersul pe ghețar; traseele care nu necesită legarea în cordă ca masură de protecție împotriva căderii, excepție făcând mersul pe ghețar. 2A/B = Peu Difficile = puțin dificil, trasee cu scurte pasaje tehnice pentru care se recomandă folosirea echipamentului de asigurare și trasee complicate
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
B = Facile = ușor , cățărare usoară pe stâncă sau zăpadă sau gheață unde nu este necesară folosirea echipamentului sau tehnicilor speciale; mersul pe ghețar; traseele care nu necesită legarea în cordă ca masură de protecție împotriva căderii, excepție făcând mersul pe ghețar. 2A/B = Peu Difficile = puțin dificil, trasee cu scurte pasaje tehnice pentru care se recomandă folosirea echipamentului de asigurare și trasee complicate pe ghețar. se recomandă doar alpiniștilor experimentați 3A/B = Assez Difficile = destul de dificil, trasee cu pasaje de cățărat
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
care nu necesită legarea în cordă ca masură de protecție împotriva căderii, excepție făcând mersul pe ghețar. 2A/B = Peu Difficile = puțin dificil, trasee cu scurte pasaje tehnice pentru care se recomandă folosirea echipamentului de asigurare și trasee complicate pe ghețar. se recomandă doar alpiniștilor experimentați 3A/B = Assez Difficile = destul de dificil, trasee cu pasaje de cățărat sau pante de zăpadă sau gheață cu unghiul de înclinare cuprins între 45 și 65 de grade. 4A/B = Dificile =dificil, trasee susținute (lungi
Alpinism () [Corola-website/Science/297128_a_298457]
-
încă multe semne de întrebare. În Peștera Poartă lui Ionele se decoperă Galeria Superioară în care este amenajat traseul turistic actual. În Peștera Pojarul Poliței, Viorel Roru Ludușan descoperă Galeria Polaris cea mai frumosă galerie din "perla apuseninor." În peștera Ghețarul de sub Zgurăști, Eugen Cindrea și Ștefan Kucinschi, împreună cu doi speologi cehi descoperă Galeria Cehilor și Galeria JP. Apoi Viorel Roru Ludușan descoperă Galeria Roru ridicând lungimea peșterii de la 700 m la peste 5 km. În zona nou descoperită se află
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
precipitații, incluzând ploaia și zăpada, e mult mai mare în Pirineii Occidentali decât în cei Orientali, lucru care duce la un contrast marcant între cele două secțiuni, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, Pirineilor Orientali le lipsesc ghețarii, cantitatea de zăpadă căzută fiind insuficientă pentru apariția lor. Ghețarii se găsesc pe pantele nordice ale Pirineilor Centrali, și nu coboară, ca cei din Alpi, departe în văi, însă au cea mai mare lungime în direcția lanțului montan. Ei formează
Munții Pirinei () [Corola-website/Science/303650_a_304979]
-
Pirineii Occidentali decât în cei Orientali, lucru care duce la un contrast marcant între cele două secțiuni, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, Pirineilor Orientali le lipsesc ghețarii, cantitatea de zăpadă căzută fiind insuficientă pentru apariția lor. Ghețarii se găsesc pe pantele nordice ale Pirineilor Centrali, și nu coboară, ca cei din Alpi, departe în văi, însă au cea mai mare lungime în direcția lanțului montan. Ei formează, de fapt, o zonă îngustă în apropiere de creasta celor
Munții Pirinei () [Corola-website/Science/303650_a_304979]
-
mai mare lungime în direcția lanțului montan. Ei formează, de fapt, o zonă îngustă în apropiere de creasta celor mai înalți munți. Aici, asemenea celorlalte mari lanțuri montane din Europa Centrală, există dovezi ale unei întinderi mult mai mari a ghețarilor în era glaciară.
Munții Pirinei () [Corola-website/Science/303650_a_304979]
-
sud-estic, de la prima tentativă de recunoaștere Grylls întâmpinând probleme. Acesta a alunecat într-o crevasă și a fost lăsat inconștient atârnând de o coardă. Au urmat săptămâni de alpinism pe fața sudică în scopul aclimatizării, negocierea râului înghețat Khumbu, a ghețarului vestic Cwm, a zidului de gheață de 1500 de metri denumit fațada Lhotse, precum și ascensiuni istovitoare alături de un alt fost soldat al trupelor speciale SAS, Neil Laughton, implicând ore de escaladă nocturne. Toate acestea l-au călit pe Grylls, experimentând
Bear Grylls () [Corola-website/Science/319432_a_320761]
-
în unele dintre cele mai neospitaliere locuri de pe pământ, arătând telespectatorilor diverse tehnici de supraviețuire prin utilizarea resurselor zonei și a cunoștințelor personale. Grylls este parașutat din elicoptere, baloane, avioane, zboară cu parapanta și cu paramotorul, escaladează faleze, stânci, munți, ghețari, traversează păduri în flăcări, râuri învolburate, ape înghețate, jungle tropicale, deșerturi, mlaștini sau regiuni vulcanice. Deseori metodele utilizate sunt extreme și șocante: Grylls mănâncă șerpi, insecte, larve și scorpioni, bea apă dintr-o cămilă moartă și folosește carcasa acesteia pe
Bear Grylls () [Corola-website/Science/319432_a_320761]
-
de suprafață aproape lipsește, fiind drenata în întregime pe sub pământ în valea Galbenei și în valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Cetățile Ponorului, Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră de la Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Până în prezent, sunt cartografiați 18 km, dar potențialul este peste recordul celei mai lungi peșteri din
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
115 m) și o parte din Câmpia Panonică. Prealpii se prezintă sub forma unor podișuri sau munți mai joși, desi unele vârfuri se apropie de 3000 m înălțime(vârful Dachstein-2996 m). Alpii Orientali(sau Alpii Austrieci) sunt masivi, înalți, prezintă ghețari și cuprind două grupe: Hohe Tauern(Tauern înalți) în vest, cu altitudinea maximă în vârful Grossglockner-3797 m, și Niedere Tauern(Tauern Joși), care se apropie totuși de 3000 m, în vârful Hochgolling(2863 m). În NV-ul țării se află
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
a biosferei la nivel național în România și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN. Aceste patru limane s-au format într-o zonă depresionară, inundată acum circa 7000 sau 8000 de ani de apele maritime în decursul topirii ghețarilor din perioada post-Würmiană și separată treptat de mare de către grindurile litorale. Aceste grinduri s-au format prin depuneri de aluviuni dunărene și cochilifere care, dată fiind deplasarea treptată spre est a traseului curenților litorali, pe măsura acumulării sedimentelor, au delimitat
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
sau "Ghețarul de la Scărișoara" adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
sau "Ghețarul de la Scărișoara" adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel. Acum aparține comunei Gârda de Sus, județul
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
sau "Ghețarul de la Scărișoara" adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de „ghețar” iar „Scărișoara” provine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea când a fost numită astfel. Acum aparține comunei Gârda de Sus, județul Alba. Drumul spre peșteră pornește din comuna Gârda de Sus, situată
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
poteca turistică marcata cu cruce roșie, care mai întâi trece prin cătrumul Mununa și după un traseu de 10 km, ajunge la . Cea de a doua variantă este drumul asfaltat de pe valea Ordâncușei, de 23 km. care duce până în cătunul Ghețar. Ultima și cea mai nouă variantă este pe Valea Gârda Seacă. La 2 km de la gura Urdâncușei pornește un drum forestier prin Mununa până la Ghețar lung de 12 km. Peștera este localizată la Nu se cunoaște data exactă când a
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
doua variantă este drumul asfaltat de pe valea Ordâncușei, de 23 km. care duce până în cătunul Ghețar. Ultima și cea mai nouă variantă este pe Valea Gârda Seacă. La 2 km de la gura Urdâncușei pornește un drum forestier prin Mununa până la Ghețar lung de 12 km. Peștera este localizată la Nu se cunoaște data exactă când a fost descoperită peștera. Cea mai veche mențiune asupra peșterii este făcută de A. Szirtfi în 1847. K. F. Peters și A. Schmidl dau primele informații
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]