1,442 matches
-
etc.; etapa observativ-interpretativă a ilustrațiilor/imaginii/imaginilor/ta-bloului etc. etapă a cărei realizare este facilitată/dirijată de succesiunea întrebări răspunsuri; etapa finală, sintetizatoare fixarea cuvintelor noi, secvență care poate fi urmată de actualizarea unei poezii, a unui cântec, a unei ghicitori reflectând aceeași temă etc. 8.4.2. Activitatea de lectură după imagini Lectura după imagini (valorificabilă nu doar la Educarea limbajului, ci și în cadrul altor activități 259) presupune formarea și fixarea formei particulare pe care procesul ,,citirii" o ia în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
acesteia, proporții, cromatică, raport general particular etc.; sunt folosite,în principiu: o planșă la grupa mică, două-trei la grupa mare și la cea pregătitoare (unde, în funcție de nivelul grupei, se poate mări numărul planșelor); captarea atenției copiilor (în funcție de temă printr-o ghicitoare, prin audierea unei secvențe înregistrate cu zgomote din natură, sunete produse de viețuitoare, prin prezentarea unei siluete/marionete/jucării etc.), premisă a anunțării temei și a obiectivelor activității; dirijarea procesului lecturii după imagini de către educator/educatoare, prin valorificarea unor întrebări
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prezentarea unei siluete/marionete/jucării etc.), premisă a anunțării temei și a obiectivelor activității; dirijarea procesului lecturii după imagini de către educator/educatoare, prin valorificarea unor întrebări 260 auxiliare, prin indicarea anumitor elemente din imagine, prin actualizarea unor versuri, scurte cântece, ghicitori etc. care să atragă atenția copiilor asupra anumitor aspecte prezente în imagini, încurajându-se procesul ,,cititului" prin raportarea la componentele generale și de detaliu ale imaginii, într-o formă corectă de verbalizare 261; etapa sintetică, de ordonare și fixare a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
18 observări, la grupa mijlocie (4-5 ani) 22 de observări (de circa 12-15 minute), la grupa mare (5-6 ani) 32 de activități de observare anual. Etapele acestei activități sunt: etapa introductivă anunțarea temei și captarea atenției copiilor, prin valorificarea unei ghicitori, a unor versuri, cântece etc.; etapa de dirijare a observării valorificând expunerea descriptivă (prin descriere), narativă (povestire despre elementele supuse observării) și/sau demonstrativă (unealtă), conversația cu rol în activizarea și îmbogățirea vocabularului copiilor, precum și în dirijarea analizei, sintezei, comparației
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
citite, dramatizate etc.; * evidențierea succesiunii episoadelor și prin apelul la materialele didactice (de exemplu, o succesiune de planșe); * diferențierea personajelor prin ton, mimică, gestică, limbaj expresiv, în general; * evidențierea pasajelor mai importante, a cuvintelor noi etc.; * valorificarea unor versuri, cântece, ghicitori, proverbe etc.; etapa de fixare vizează, în general, anumite episoade, personaje, aspecte etice/expresive etc. ale povestirii; etapa finală poate consta în: * relaționarea cu alte povestiri; * modificarea unei/unor perspective a/ale povestirii inițiale realizate de către educator/educatoare (titlu, final
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
sub forma demersului instructiv-educativ implică respectarea succesiunii următoarelor secvențe 266 ale activității: etapa introductivă, asociată și celei de captare a atenției copiilor, cu rol în crearea atmosferei de joc prin recitarea unei scurte poezii de către o marionetă, prin actualizarea unei ghicitori (al cărei răspuns să trimită către unul dintre elementele jocului), a unei povestiri scurte (cu referiri la eventualele ,,echipe" ale jocului), a unei scurte înregistrări audio/video etc.; etapa de prezentare (parțial sau integral) a materialelor care vor fi folosite
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
enigme sau să-i plătească tribut. Ieșit din ascunzătoare, Archirie rezolvă enigmele (o cetate în aer, o frânghie de nisip etc.), iar nerecunoscătorul Anadan își găsește pieirea. Nota caracteristică este dată de maximele și proverbele care ilustrează fiecare situație, alături de ghicitorile faraonului și de fabulele pe care i le spune Archirie lui Anadan. Ca în cazul oricărei cărți populare, structura este comună pe întreaga arie de răspândire, dar povestirea este modificată și autohtonizată de fiecare dată. În versiunile numeroase care au
ARCHIRIE SI ANADAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285424_a_286753]
-
Pe de altă parte, Alo este spus pentru divertisment, de orice persoană din acea societate, are ca protagoniști animale și este considerată de Yoruba drept o ficțiune. Iar la populațiile dogonilor din aceeași regiune, termenul elume se referă la povestiri, ghicitori, fabule, cântece considerate fictive, În timp ce termenul so:ta:ne (analog mitului), Înseamnă „cuvântare care stârnește uimirea” și se referă la povestiri care aparțin cuvântărilor străvechi și care necesită explicații pentru cel care le ascultă prima dată (G. Calame-Griaule, 1965, p.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
atrage atenția asupra caracterului ieșit din comun al performanțelor magico-ceremoniale și a specializării prin cunoașterea unor rituri și proceduri magice secrete și prin asumarea unei relații privilegiate cu universul sacru. În modelul turnerian, În familia specialiștilor religiei ar intra șamanii, ghicitorii, vindecătorii, profeții și preoții. Ultimul actor este Însă asociat cu sistemele religioase puternic instituționalizate și cu birocratizarea aparatului religios prin crearea a numeroase funcții și ranguri, impunerea ierarhiilor și a regulilor stricte de acces și promovare, caracterul impersonal al cultului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și se individualizează nu ca o relicvă a unor forme străvechi, ci ca un sistem mereu viu de ordonare și semnificare a realității Înconjurătoare, cu ajutorul unor unități simbolice luate din toate subsistemele culturii populare (de la datini la cântece lirice, de la ghicitori la legende etc.). În felul acesta, perspectiva propusă de mine conduce nu atât la definirea și descrierea unei mitologii populare românești, ci la mitologizarea Întregii culturi populare. În ultimii ani, mai multe dicționare ale figurilor mitologice au venit să umple
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pare orice carte " " tout livre te semble un mal vaincu. " (Încheiere/Conclusion) (Ierunca, 1975 : 7). Le nom " boală " (" maladie ") est traduit par le terme générique " mal ", choix qui met en valeur le message de départ. " Prin țară lăsăm în urma noastră ghicitori. Nous laissons derrière nous des lieux peuplés d'énigmes. " (De mână cu Marele Orb/Je tiens le grand aveugle par la main) (Stolojan, 1992 : 47). Le nom " ghicitori " (" des devinettes ") est interprété comme " des lieux peuplés d'énigmes ", choix poétique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
met en valeur le message de départ. " Prin țară lăsăm în urma noastră ghicitori. Nous laissons derrière nous des lieux peuplés d'énigmes. " (De mână cu Marele Orb/Je tiens le grand aveugle par la main) (Stolojan, 1992 : 47). Le nom " ghicitori " (" des devinettes ") est interprété comme " des lieux peuplés d'énigmes ", choix poétique. " Atâtea stele cad în noaptea asta. " (" Tânt d'étoiles tombent en cette nuit. ") " Îl pleut tânt d'étoiles en cette nuit. " demonul nopții " (" le démon de la nuit ") " le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
bazează pe mecanismele subtile ale narațiunii, fapt ce se remarcă îndată în studiu, care a folosit „toate ipostazele narațiunii și toate variantele semnelor mitologice”, ipostaze exprimate de texte cu bogate implicații simbolice: legende etiologice, colinde, cântece, bocete, balade fantastice, familiale, ghicitori ș.a. C. este convins că sistemul mitologiei populare nu poate fi reconstituit și înțeles decât cu ajutorul unei metode de abordare globală. A încercat, de aceea, să refacă limbajul mitologiei populare așa cum a funcționat el în interiorul culturii tradiționale. A început cu
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
, revistă lunară de folclor apărută la Blaj între ianuarie 1923 și octombrie 1927. Director-editor: Traian German. Urmărind să adune folclor românesc, revista publică în mod constant culegeri de literatură populară, cântece lirice și epice, datini și credințe, ghicitori, proverbe, meteorologie populară, descântece, bocete, jocuri de copii, cimilituri etc. Multe articole au caracter de informare și comentare (T. Murășanu, Cum vorbește poporul nostru, P. Hossu-Longin, Datini și credințe, Simeon Russu, Medicina populară, T. German, Norii în credințele poporului, A
COMOARA SATELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286347_a_287676]
-
explicarea unui mare număr de termeni regionali. Cea de a doua intenționează o abordare a morfologiei și esteticii folclorului din zona de vest a țării, cu referiri la principalele direcții tematice și cu prezentarea aplicată a două specii, balada și ghicitorile. Rezultatul acestor constante preocupări pentru folclorul din Banat este de redusă valoare științifică, C. dovedindu-se mai degrabă un entuziast și mai puțin un cercetător informat și dotat cu spirit de discernământ. Un alt studiu, declarat de estetică literară, Câteva
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
legende și anecdote, București, 1926; Balade, Timișoara, 1927; Basme și istorioare, Timișoara, 1927; Doine și romanțe, Balade, legende, strigături la joc, Timișoara, 1927; Legende, Timișoara, 1927; Snoave, Timișoara, 1927; Anecdote din popor pentru popor, Timișoara, 1928; Balade bănățene, Craiova, 1938; Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941; Anecdote, snoave, legende, Craiova, f.a. Traduceri: Paul Siraudin și A. Brentano, Trei pălării de damă, București, 1926; Tălmăciri din liricii germani contemporani, Timișoara, 1926. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 518; Al. Bran-Lemeni, „Astrale”, „Năzuința” (Brașov), 1931, 3-6
COSTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286443_a_287772]
-
cu problematica relevată de deplina stăpânire a bibliografiei de specialitate. De aceea, nimeni n-a studiat folclorul românesc mai bine decât a făcut-o acest atât de înzestrat fiu de țărani din Mogoșul Munților Apuseni. ION CUCEU SCRIERI: Snoave și ghicitori, București, 1957; Poveștile lui Creangă, București, 1967; Proverbe și zicători, București, 1967; Metoda de cercetare a folclorului, București, 1969; Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu (în colaborare cu I. Mușlea), București, 1970; Problemele tipologiei folclorice (în
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
citată de B. P. Hasdeu în Etymologicum Magnum Romaniae. În afara materialelor culese direct, B. introduce în cartea sa și texte din alte surse, pentru a ilustra folclorul întregii provincii. Majoritatea o reprezintă textele lirice, la care se adaugă colinde, balade, ghicitori și o prezentare a obiceiului „înfrățit-însurățit”, în care dovedește și aptitudini de filolog. În folclor, B. se orientează neașteptat de lesne și mai toate observațiile sale din prefață sunt întemeiate, unele vădind mare finețe de spirit. Folclorul înseamnă pentru el
BIBICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285722_a_287051]
-
de adevăr, de bine și de frumos, acut resimțite și în lumea contemporană. Surse: Arthur și Albert Schott, Walachische Märchen, Stuttgart, Tübingen, 1845; Emeric Basiliu Stănescu Arădanul, Povești culese și corese, I, Timișoara, 1860; Petre Ispirescu, Legende și basmele românilor. Ghicitori și proverburi, introd. B. P. Hasdeu, I-II, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, introd. B. P. Hasdeu, București, 1867; D. Stăncescu, Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; I. G. Sbiera, Povești poporale românești
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Schott, Walachische Märchen, Stuttgart, Tübingen, 1845; Emeric Basiliu Stănescu Arădanul, Povești culese și corese, I, Timișoara, 1860; Petre Ispirescu, Legende și basmele românilor. Ghicitori și proverburi, introd. B. P. Hasdeu, I-II, București, 1872-1876; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, introd. B. P. Hasdeu, București, 1867; D. Stăncescu, Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; I. G. Sbiera, Povești poporale românești, Cernăuți, 1886; I. Pop-Reteganul, Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
în cuvinte, dar cu respectarea legilor morale. Corecțiile pe care C. le-a făcut etimologismului latinist se datorează și perspectivei oferite de cunoașterea folclorului, pe care l-a studiat încă din 1831, când a cules și a notat povești, snoave, ghicitori și proverbe, alcătuind prima culegere mai mare de expresii și locuțiuni din Transilvania. Interesat în primul rând de valoarea documentară a literaturii populare, C. recomanda notarea exactă, fără intervenții din partea culegătorului. Poeziile scrise de C. se disting prin melodicitate și
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
sonet de Baudelaire. Ascultă, am să-ți citesc. O să te amuze... Gândindu-mă că avea să fie vorba despre una dintre curiozitățile stilistice pe care Charlottei îi plăcea să le dibuie pentru mine în lecturile sale, adesea sub forma unei ghicitori, m-am concentrat, doritor să-mi etalez cunoștințele de literatură franceză. Nici măcar nu puteam bănui că sonetul acela de Baudelaire avea să însemne pentru mine o adevărată descătușare. Într-adevăr, femeia, în lunile acelea de vară, se impunea tuturor simțurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de exemplu, este evocată de Faust pentru a se apăra de Mefistofel (J.W. Goethe, Faust, I) (134, pp. 221-223 ; 150, p. 224). La români erau în uz cărți de prevestire și de noroc - numite Roata lui Solomon sau Carte ghicitoare a împăratului Solomon -, cum sunt cele din secolele XVIII-XIX, comentate de M. Gaster (102, pp. 344-346). Cu sensul de „carte de vrăji și de preziceri atribuită împăratului Solomon”, românii foloseau termenul Solomonie, sau Solomonărie, sau Solomonichia (207), similar cu bulgarii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
8). Acest „troc” fără precedent (cel puțin ca amploare) s-a produs, dar fără știința și acordul folcloristului Mihai Lupescu, care, ulterior, i-a cerut lui Marian să înapoieze materialele. Până la urmă, Artur Gorovei și-a publicat și corpusul de ghicitori (9), și lucrarea de botanică populară (10), pe când Botanica poporană... a lui Simeon Fl. Marian a rămas, în mod inexplicabil, inedită (11). Abia de curând, în 2008-2010, la peste un secol de la trecerea folcloristului Marian în neființă, a apărut Botanica
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
flora, fauna, îi ajută să se orienteze și să cunoască lumea. Învățătorul are menirea de a le trezi copiilor interesul pentru un anumit obiect sau fenomen, prin diferite mijloace, fie prin contactul direct cu acestea, fie prin cântece, poezii, povestiri, ghicitori, etc. . O atenție deosebită trebuie acordată momentului și mijloacelor mai potrivite spre a-i îndruma pe elevi ca ei "să vadă", ce anume "să vadă" atunci când privesc sau își imaginează un obiect sau un fenomen. Astfel, aceste obiecte sau fenomene
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]